ICCJ. Decizia nr. 367/2014. Penal

Decizii penale ICCJ 2014

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 367/2014

Dosar nr. 6323/97/2012

Şedinţa publică din 30 ianuarie 2014

Asupra recursului penal de faţă, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 78/2013 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în Dosar nr. 6323/97/2012 au fost condamnaţi inculpaţii:

1. H.C., 8 clase, muncitor necalificat, necăsătorit, fără antecedente penale, la:

- 4 (patru) ani închisoare pentru tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav, prev. şi ped. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174, 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), b), c) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. b), alin. (2) şi (3) C. pen.

S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. în condiţiile art. 71 C. pen.

În baza art. 86 - 86² C. proc. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

În baza art. 71 alin. (5) C. proc. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

Pe durata termenului de încercare s-a stabilit ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, prev. de art. 86 alin. (1) lit. a) - d) C. proc. pen.:

- se va prezenta la datele fixate la Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Hunedoara,

- va anunţa, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- va comunica şi va justifica schimbarea locului de muncă,

- va comunica informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

S-a pus în vedere inculpatului disp. art. 86⁴ C. proc. pen.

S-a dispus prelevarea de la inculpat de probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

A obligat pe inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba Iulia, cu sediul în Alba Iulia (Oarda de Jos), la plata sumelor de:

- 340 RON către Spitalul Municipal Orăştie,

- 1038,13 RON către Serviciul de Ambulanţă Judeţean Hunedoara,

- 12.704,9 RON către Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva.

A obligat pe inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba Iulia, cu sediul în Alba Iulia (Oarda de Jos), jud. Alba, la plata sumei de 12000 RON către partea civilă M.M., respingând în rest pretenţiile.

A obligat pe inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba Iulia la plata sumei de 2000 RON daune materiale şi 24000 RON cu titlu de daune morale către partea civilă V.E., respingând în rest pretenţiile.

2. B.V., necăsătorit, 6 clase, fără antecedente penale, la:

- 6 luni închisoare pentru infracţiunea de furt calificat, prev. şi ped. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., cu aplic. art. 320¹ alin. (7) C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.

În baza art. 81, 82 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 6 luni.

În baza art. 71 alin. (5) C. proc. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii. S-au pus în vedere inculpatului prevederile art. 83 C. pen. S-a constatat recuperat prejudiciul cauzat părţii vătămate SC C.C. SRL Alba Iulia, cu sediul în Alba Iulia (Oarda de Jos), jud. Alba.

3. M.M., necăsătorit, 8 clase, fără antecedente penale, la:

S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.

În baza art. 81, 82 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 6 luni.

În baza art. 71 alin. (5) C. proc. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii. Pune în vedere inculpatului prevederile art. 83 C. pen.

S-a constatat recuperat prejudiciul cauzat părţii vătămate SC C.C. SRL Alba Iulia, cu sediul în Alba Iulia (Oarda de Jos), jud. Alba.

4. C.R., şcoala profesională, paznic de vânătoare la AVPS B.F., fără antecedente penale, la:

- 6 luni închisoare pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat, prev. şi ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), c) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen.

S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.

În baza art. 81, 82 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 6 luni.

În baza art. 71 alin. (5) C. proc. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

S-au pus în vedere inculpatului prevederile art. 83 C. pen.

S-a constatat recuperat prejudiciul cauzat părţii vătămate SC C.C. SRL Alba Iulia, cu sediul în Alba Iulia (Oarda de Jos), jud. Alba.

5. V.E., recidivist, la:

- 6 luni închisoare pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat, prev. şi ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen.

S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. în cond. art. 71 C. pen.

S-a constatat recuperat prejudiciul cauzat părţii vătămate SC C.C. SRL Alba Iulia, cu sediul în Alba Iulia (Oarda de Jos), jud. Alba.

S-a constatat calitatea de mijloc material de probă a unei ţevi metalice (90 cm), înregistrată la poziţia nr. 66/2012 din Registrul de corpuri delicte şi mijloace materiale de probă aflat la Tribunalul Hunedoara.

A obligat pe inculpatul H.C. la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare către stat, pe inculpaţii C.R. şi V.E. la câte 400 RON, fiecare, cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpaţii B.V. şi M.M. la câte 300 RON, fiecare, cheltuieli judiciare cu acelaşi titlu.

A obligat pe inculpatul H.C. la plata sumei de 700 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către partea vătămată şi civilă M.M., respingând în rest cheltuielile.

Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut următoarele:

Inculpaţii H.C., M.M. şi B.V. erau, la data de 22 octombrie 2011, angajaţi în calitate de muncitori ai SC C.C. SRL, aşa cum rezultă din declaraţiile acestora dar şi a înscrisurilor aflate la dosar. Suplimentar, potrivit actului adiţional la contractul individual de muncă, inculpatul H.C. avea şi atribuţii pe linia pazei.

În data de 22 octombrie 2011, inculpaţii M.M. şi B.V. au fost la serviciu în schimbul de dimineaţă, ieşind la ora 17.00. De comun acord au decis să "ia" furaje de la firma unde-şi desfăşurau activitatea pentru a le vinde ulterior inculpatului V.E. (a se vedea declaraţiile inculpaţilor M.M. şi B.V.). În acest scop, în jurul orei 22.00, s-au îndreptat, pe jos, către fermă. Între orele 22.00 - 23.00 au ajuns la ferma care este împrejmuită cu un gard de beton. Într-un loc din gard lipseau două plăci de beton, loc prin care cei doi au pătruns în incinta fermei. La o distanţă de aproximativ 50 - 60 metri de gardul prin care cei doi au pătruns în incinta fermei se află buncărul de furaje de unde inculpaţii au luat 7 saci cu furaje. După ce au încărcat sacii, cei doi inculpaţi au început să-i scoată din unitate. Inculpatul M.M. declară că, atunci când au trecut sacii peste gard, l-a văzut şi pe inculpatul V.E. iar în apropiere o maşină. Inculpatul V.E. a rămas lângă maşină iar cei doi inculpaţi au transportat sacii la maşină. Despre această maşină, inculpatul B.V. declară că era un J., avea farurile stinse iar şoferul acesteia era inculpatul C.R.. Cei doi inculpaţi, respectiv V.E. şi C.R., au declarat, atât în faza de urmărire penală cât şi în faţa instanţei de judecată că nu au avut cunoştinţă despre faptul că sacii de furaje pe care urmau să-i cumpere de la ceilalţi doi inculpaţi, erau furaţi. Cu toate acestea inculpatul C.R. recunoaşte că accesul cu maşina până la locul de unde urmau să ridice sacii s-a făcut prin câmp ("tarlaua cu iarbă") şi cu farurile stinse ("farurile de la maşină le-am stins atunci când am intrat pe tarlaua cu iarbă întrucât am auzit pe cineva strigând să stingem farurile"). Acelaşi inculpat mai declară că locul respectiv nu era iluminat şi era întuneric. În aceste condiţii, apărările acestora cu privire la necunoaşterea provenienţei sacilor cu furaje nu se susţin în mod pertinent, fiind evident că un asemenea mod de operare nu poate fi justificat decât de un scop ilicit. Raţionamentul este confirmat şi de împrejurarea descrisă de însuşi inculpatul V.E. care declară că a fost sunat de inculpatul B.V. să vină la ora 23.00 după furaje; s-a dus împreună cu inculpatul C.R., au trecut prin faţa fermei, respectiv porţile de la intrare, iar după ce s-a terminat gardul firmei, la stânga, la aproximativ 70 - 80 metri erau sacii grămadă. Mai arată inculpatul că în acel loc era întuneric. Or, trecând peste ora mult prea târzie pentru a nu da naştere cel puţin la suspiciuni, dacă acele furaje ar fi avut o provenienţă licită, normal ar fi fost ca inculpatul B.V. să le scoată pe poarta societăţii şi nu peste gard, printr-un loc neiluminat.

Inculpatul H.C., la rândul său, declară că, în timp ce făcea rondul de noapte, în jurul orei 24.00, i-a surprins pe inculpaţii M.M. şi B.V. la un buncăr unde se aflau depozitate furaje pentru animale, în timp ce introduceau în saci furaje. Nu i-a recunoscut imediat ci doar după ce i-a lovit. Inculpatul mai declară că cei doi s-au îndreptat ameninţător înspre el şi atunci a luat o ţeavă metalică aflată în apropiere cu care a început să-i lovească. Susţinerea inculpatului cu referire la ameninţarea sa de către cei doi nu este susţinută de probele existente la dosarul cauzei în condiţiile în care lovirea acestora a avut loc după gardul de protecţie ce delimitează halele în care se află efectivele de animale şi buncărele în care se află furajele (a se vedea procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi declaraţiile inculpaţilor M.M. şi B.V.). De asemenea, văzându-l pe inculpatul H.C., inculpatul B.V. a luat-o la fugă strigând către ceilalţi inculpaţi să facă la fel (declaraţia inculpatului B.V. coroborată cu declaraţia inculpatului V.E., a inculpatului C.R.). Este evident însă că, văzându-i pe inculpaţii M.M. şi B.V. în timp ce furau produse furajere din incinta unităţii la care inculpatul H.C. era angajat, urmărindu-i până la gardul de protecţie unde erau aşteptaţi de ceilalţi doi inculpaţi (C.R. şi V.E.), inculpatul H.C. a intenţionat să-i imobilizeze pe aceştia iar singura modalitate găsită la acea oră înaintată (23.00 - 24.00), în condiţii de întuneric şi de un raport inechitabil de forţe de 4 la 1, a fost lovirea acestora cu un obiect contondent pe care nu-l avea asupra sa ci l-a găsit la faţa locului. În aceste împrejurări este evident că inculpatul nu a acţionat cu intenţia directă de a suprima viaţa celor doi inculpaţi loviţi ci doar de a-i imobiliza pentru a-i preda organelor de poliţie. Ceea ce a urmat, însă, s-a circumscris unei intenţii indirecte din partea inculpatului H.C. care putea duce la moartea celor doi inculpaţi. Astfel, după ce inculpaţii M.M. şi V.E. au căzut la pământ, inculpatul H.C. a continuat să-i lovească cu ţeava metalică peste corp, cauzându-le multiple leziuni, unele în zone vitale, cum ar fi traumatisme cranio-cerebrale cu hematom drept coagulat masiv în cazul lui V.E. sau hematom subdural stg. în cazul lui M.M., hemotorax masiv cu colabare plămân drept, multiple fracturi costale, contuzie hepatică, leziuni care au necesitat în cazul inculpatului - parte vătămată V.E. un număr de 120 - 130 de zile de îngrijiri medicale iar în cazul inculpatului-parte vătămată M.M. un număr de 75 - 80 de zile de îngrijiri medicale, în ambele situaţii viaţa acestora fiind pusă în primejdie. Leziunile suferite de cele două părţi vătămate, obiectul folosit de inculpat, numărul loviturilor aplicate şi intensitatea acestora l-au putut determina pe inculpatul H.C., chiar şi în tensiunea determinată de starea de fapt concretă, să prevadă posibilitatea producerii morţii celor două părţi vătămate chiar dacă nu a urmărit acest rezultat. Că acesta nu a urmărit în mod direct să le omoare pe cele două părţi vătămate rezultă şi din împrejurarea că inculpatul a fost cel care a sesizat, prin serviciul unic de urgenţă 112, faptul că a surprins mai multe persoane la furat şi a reuşit să reţină două persoane, aşa cum rezultă din procesul-verbal de cercetare la faţa locului.

În cauză nu s-a putut reţine apărare formulată de inculpat cu privire la incidenţa disp. art. 73 lit. a) C. pen., cu referire la depăşirea limitelor stării de necesitate atâta timp cât nu sunt îndeplinite condiţiile stării de necesitate, aşa cum sunt reglementate de art. 45 alin. (2) C. pen. De altfel, în cauză nu au putut fi decelate indicii nici în ceea ce priveşte incidenţa disp. art. 44 C. pen., cu privire la legitima apărare, faţă de starea de fapt reţinută.

Având în vedere aceste considerente, Tribunalul a constatat că fapta săvârşită de inculpatul H.C. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor deosebit de grav în forma tentativei, prev. şi ped. de art. 20 C. pen., rap. la art. 174, 176 alin. (1) lit. b) C. pen., şi pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare.

La individualizarea judiciară a pedepsei, s-au avut în vedere, în condiţiile art. 72 alin. (1) C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege; împrejurările concrete în care a fost săvârşită fapta, respectiv descoperirea unui număr de 4 persoane care veniseră la miezul nopţii să sustragă produse furajere de la locul de muncă unde inculpatul îşi desfăşura activitatea şi unde avea şi atribuţii de pază; persoana inculpatului care nu are antecedente penale, a avut o atitudine procesuală de recunoaştere şi regret, a fost cel care a alertat prin serviciul unic de urgenţă organele de poliţie, toate aceste elemente fiind circumscrise împrejurărilor care atenuează răspunderea penală, prev. de art. 74 C. pen.; pericolul social concret al faptei săvârşite prin care a fost pusă în pericol viaţa, ca drept fundamental, a două persoane.

Reţinând circumstanţele atenuante în favoarea inculpatului şi faţă de starea de fapt concretă, cu referire la împrejurările în care a fost săvârşită fapta, instanţa nu a aplicat inculpatului şi pedeapsa complementară privativă de drepturi, făcând aplicarea disp. art. 76 alin. (3) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. instanţa a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., apreciind, în acord cu principiul proporţionalităţii garantat de art. 53 din Constituţie, că exercitarea unei funcţii sau autorităţi publice este incompatibilă cu o condamnare penală.

Văzând atât persoana inculpatului care a manifestat regret faţă de fapta săvârşită, a avut o atitudine procesuală sinceră, dar şi împrejurările săvârşirii faptei (surprinderea în timpul nopţii a unui nr. de 4 persoane care au venit să sustragă de la locul de muncă al inculpatului produse furajere), s-a apreciat că scopul pedepsei, aşa cum este reglementat de art. 52 C. pen., poate fi atins şi fără executarea pedepsei aplicate în regim de detenţie astfel că, în baza art. 86¹, 86² C. proc. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare format din durata pedepsei aplicate la care adaugă un interval de timp de 2 ani.

Pe durata termenului de încercare s-a stabilit ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, prev. de art. 86 alin. (1) lit. a) - d) C. proc. pen.:

- se va prezenta la datele fixate la Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Hunedoara,

- va anunţa, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea,

- va comunica şi va justifica schimbarea locului de muncă,

- va comunica informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

I-au fost puse în vedere inculpatului disp. art. 86⁴ C. proc. pen. rap. la art. 83 şi 84 C. proc. pen., cu privire la împrejurările care atrag revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere a pedepsei aplicate.

În baza art. 71 alin. (5) C. proc. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

S-a dispus prelevarea de la inculpat de probe biologice în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J., potrivit disp. art. 7 din Legea nr. 76/2008.

Fapta săvârşită de inculpaţii M.M. şi B.V., aşa cum a fost reţinută, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prev. şi ped. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., şi pentru care vor fi condamnaţi la pedeapsa de 6 luni închisoare.

La individualizarea judiciară a pedepsei, s-au avut în vedere, în condiţiile art. 72 alin. (1) C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege; împrejurările concrete în care a fost săvârşită fapta, respectiv pe timp de noapte, împreună cu alte persoane; persoana inculpaţilor care nu au antecedente penale, atitudine care se circumscrie împrejurărilor atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen.; au avut o atitudine procesuală de recunoaştere şi regret, invocând aplicarea procedurii simplificate în faza de judecată, potrivit disp. art. 320¹ C. proc. pen., au cauzat un prejudiciu redus de 740 RON, prejudiciu care a fost recuperat, chiar dacă acest lucru s-a datorat intervenţiei inculpatului H.C.

În baza art. 71 C. pen. instanţa a interzis inculpaţilor drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., apreciind, în acord cu principiul proporţionalităţii garantat de art. 53 din Constituţie, că exercitarea unei funcţii sau autorităţi publice este incompatibilă cu o condamnare penală.

Văzând persoana inculpaţilor care au manifestat regret faţă de fapta săvârşită, au avut o atitudine procesuală sinceră, dar şi valoarea prejudiciului cauzat şi care a fost recuperat, s-a apreciat că scopul pedepsei, aşa cum este reglementat de art. 52 C. pen., poate fi atins şi fără executarea pedepsei aplicate în regim de detenţie astfel că, în baza art. 81, 82 C. proc. pen., a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare format din durata pedepsei aplicate la care adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 71 alin. (5) C. proc. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

Le-au fost puse în vedere inculpaţilor disp. art. 83 C. proc. pen., cu privire la împrejurările care atrag revocarea beneficiului suspendării condiţionate a pedepsei aplicate.

Fapta săvârşită de inculpatul C.R., aşa cum a fost reţinută, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat în forma complicităţii, prev. şi ped. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. rap. la art. 26 C. pen., şi pentru care va fi condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare.

Instanţa nu a putut să achieseze la apărarea formulată de inculpat în sensul că nu ştia despre săvârşirea vreunei fapte de natură penală atâta timp cât toate circumstanţele faptei puteau, în mod rezonabil, să-i formeze această convingere în cazul în care nu ar fi avut-o deja. Astfel, inculpatul a condus maşina pe un câmp, la o oră târzie, într-un loc neiluminat public, stingând în acelaşi timp şi farurile de la maşină doar pentru că a auzit pe cineva strigând să le stingă.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa a avut în vedere, în condiţiile art. 72 alin. (1) C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege; împrejurările concrete în care a fost săvârşită fapta, respectiv pe timp de noapte, împreună cu alte persoane; persoana inculpatului care nu are antecedente penale şi a avut o conduită procesuală corectă, prezentându-se în faţa organelor judiciare, atitudine care se circumscrie împrejurărilor atenuante prev. de art. 74 lit. a) şi c) C. pen.; a cauzat un prejudiciu redus de 740 RON, prejudiciu care a fost recuperat, chiar dacă acest lucru s-a datorat intervenţiei inculpatului H.C.

Văzând persoana inculpatului care nu are antecedente penale, dar şi valoarea prejudiciului cauzat şi care a fost recuperat, s-a apreciat că scopul pedepsei, aşa cum este reglementat de art. 52 C. pen., poate fi atins şi fără executarea pedepsei aplicate în regim de detenţie astfel că, în baza art. 81, 82 C. proc. pen., a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare format din durata pedepsei aplicate la care adaugă un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 71 alin. (5) C. proc. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

Au fost puse în vedere inculpatului disp. art. 83 C. proc. pen., cu privire la împrejurările care atrag revocarea beneficiului suspendării condiţionate a pedepsei aplicate.

Fapta inculpatului V.E., aşa cum a fost reţinută, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat în forma complicităţii, prev. şi ped. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. rap. la art. 26 C. pen., şi pentru care va fi condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare.

Instanţa nu a putut să achieseze la apărarea formulată de inculpat pentru aceleaşi considerente expuse în cazul inculpatului C.R.

La individualizarea judiciară a pedepsei, s-au avut în vedere, în condiţiile art. 72 alin. (1) C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege; împrejurările concrete în care a fost săvârşită fapta, respectiv pe timp de noapte, împreună cu alte persoane; persoana inculpatului care a avut o conduită procesuală corectă, prezentându-se în faţa organelor judiciare, atitudine care se circumscrie împrejurărilor atenuante prev. de art. 74 lit. c) C. pen.; a cauzat un prejudiciu redus de 740 RON, prejudiciu care a fost recuperat, chiar dacă acest lucru s-a datorat intervenţiei inculpatului H.C., starea de recidivă postexecutorie prev. de art. 37 lit. b) C. pen., având în vedere pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 22/2006 a Judecătoriei Orăştie, din a cărei executare s-a liberat condiţionat la data de 08 decembrie 2009, cu un rest de 312 zile (a se vedea fişa cazier).

S-a constatat că partea vătămată SC C.C. SRL nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat.

Cu privire la acţiunea civilă formulată de unităţile spitaliceşti, aşa cum a fost formulată şi probată prin înscrisurile aflate la dosarul cauzei, respectiv: Spitalul municipal Orăştie, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Hunedoara, Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva, şi văzând şi disp. art. 313 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, Tribunalul va obliga pe inculpatul H.C. în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC C.C. SRL Alba Iulia, la plata sumei de 340 RON către Spitalul Municipal Orăştie, a sumei de 1038,13 RON către Serviciul de Ambulanţă Judeţean Hunedoara şi a sumei de 12.704,9 RON către Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva.

Cu privire la acţiunea civilă formulată de părţile vătămate M.M. şi V.E., s-a constatat că, prin fapta sa, inculpatul le-a cauzat acestora leziuni multiple şi grave, aşa cum sunt descrise în actele medicale aflate la dosarul cauzei, iar pentru recuperarea fizică a acestora au fost necesare multe zile de spitalizare, respectiv 75 - 80 pentru M.M. şi 120 - 130 pentru V.E., că leziunile fizice au produs indubitabil şi traume psihice atât prin gravitatea lor cât şi prin perioada mare necesară pentru recuperare, că inculpatul a săvârşit fapta în calitate de prepus al SC C.C. SRL, astfel că în baza art. 14 şi 346 C. proc. pen., 998 - 999 şi 1000 alin. (3) C. civ., a admis în parte pretenţiile formulate de cele două părţi vătămate şi civile şi l-a obligat pe inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 12000 RON cu titlu de daune morale către partea civilă M.M. şi 24000 RON cu titlu de daune morale către partea civilă V.E., apreciind cuantumul acestora ca o justă despăgubire pentru traumele suferite. De asemenea, Tribunalul a acordat părţii vătămate şi civile V.E. şi suma de 2000 RON cu titlu de daune materiale fiind evident că o perioadă atât de mare de refacere fizică implică nişte cheltuieli suplimentare, iar suma de 2000 RON solicitată cu acest titlu este o sumă rezonabilă. Au fost respinse în rest, pretenţiile solicitate ca nejustificate. La stabilirea cuantumului despăgubirilor s-au avut în vedere, pe lângă actele medicale existente la dosarul cauzei, şi declaraţiile martorilor A.E. şi M.A. Instanţa nu a avut în vedere apărarea formulată de partea vătămată M.M. cu referire la faptul că, ulterior săvârşirii faptei asupra sa, nu a mai putut să lucreze în continuare la aceeaşi societate în condiţiile în care, deşi a săvârşit o faptă penală în dauna acestei societăţi, nu aceasta i-a desfăcut contractul de muncă ci a plecat el la cerere, aşa cum rezultă din înscrisul aflat la dosarul cauzei.

A constatat recuperat prejudiciul cauzat părţii vătămate SC C.C. SRL de inculpaţii M.M., B.V., C.R. şi V.E.

Văzând şi disp. art. 189, 191 şi 193 C. proc. pen., inculpaţii au fost obligaţi şi la cheltuieli judiciare atât către stat cât şi către părţile vătămate (în cazul inculpatului H.C.).

Împotriva hotărârii pronunţate de prima instanţă au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, partea responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba Iulia şi inculpaţii H.C., C.R. şi V.E.

Apelurile au fost declarate în termen.

Apelul parchetului şi al inculpatului V.E. au fost motivate în scris.

I. Parchetul a criticat sentinţa penală atacată, în scris, sub aspectul laturii penale, susţinând că în mod greşit prima instanţă:

1.1. nu s-a pronunţat asupra cererii de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpatul H.C.;

1.2. nu l-a obligat pe inculpatul H.C. în solidar cu partea responsabilă civilmente la cheltuielile judiciare avansate de stat, potrivit art. 191 alin. (3) C. proc. pen.;

1.3. a făcut o greşită individualizare judiciară a pedepselor aplicate inculpaţilor H.C. şi V.E.:

a) solicitând înlăturarea circumstanţelor atenuante reţinute în favoarea inculpatului H.C., majorarea pedepsei aplicate şi executarea acesteia în regim de detenţie,

b) precum şi a circumstanţei atenuante reţinute în favoarea inculpatului V.E. şi, pe cale de consecinţă, majorarea pedepsei aplicate.

În susţinerea orală a apelului parchetul a renunţat la critica de la punctul I 1.3. lit. b), apreciind că nu se impune înlăturarea circumstanţelor atenuante şi majorarea pedepsei aplicate inculpatului V.E.

II. Inculpatul H.C. a criticat sentinţa penală atacată, susţinând că:

2.1. Prima instanţă nu s-a pronunţat asupra cererii de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpat şi a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare, apreciind că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 197 alin. (1) şi (4) C. proc. pen.

2.2. Prima instanţă a făcut o greşită soluţionare a laturii civile, acordând daune exagerate raportat la circumstanţele cauzei.

III. Inculpatul V.E. a criticat sentinţa penală atacată, sub aspectul laturii penale solicitând instanţei:

3.1. achitarea în temeiul art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. deoarece prima instanţă a comis o gravă eroare de fapt care a avut drept consecinţă greşita condamnare a inculpatului pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de furt calificat, sub aspectul laturii subiective nefiind întrunit conţinutul constitutiv al acesteia, în condiţiile în care nu a avut reprezentarea că furajele provin din furt.

IV. Partea responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba Iulia nu şi-a motivat apelul.

V. Inculpatul C.R. nu şi-a motivat apelul, iar la termenul de judecată din 27 iunie 2013, prezent în faţa instanţei de apel, a declarat că îşi retrage apelul.

Prin Decizia penală nr. 124/A din 27 iunie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara şi inculpatul H.C. împotriva Sentinţei penale nr. 78/2013 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în Dosar nr. 6323/97/2012.

S-a desfiinţat sentinţa penală atacată, sub aspectul laturii penale, privind omisiunea pronunţării asupra cererii de schimbare a încadrării juridice precum şi greşita obligare a inculpatului H.C. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, şi procedând la o nouă judecată în aceste limite:

S-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului H.C. din tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174, 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen. în două infracţiuni de vătămare corporală gravă, prev. şi ped. de art. 182 alin. (2) C. pen.

A fost obligat inculpatul H.C. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba Iulia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 500 RON.

S-au menţinut celelalte dispoziţii din sentinţa penală atacată. S-a luat act de retragerea apelului declarat de inculpatul C.R. S-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpatul V.E. şi partea responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba Iulia.

A fost obligat inculpatul C.R. să plătească statului suma de 700 RON cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, din care suma de 400 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.

A fost obligat inculpatul V.E. să plătească statului suma de 500 RON cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, în cotă procentuală, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.

A fost obligată partea responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba Iulia să plătească statului suma de 300 RON cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul H.C., în cotă procentuală, în sumă de 100 RON a fost avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Examinând hotărârea atacată prin prisma cererilor şi temeiurilor invocate de apelanţi şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, potrivit caracterului devolutiv integral al apelului, în temeiul art. 371 alin. (2) C. proc. pen., instanţa a apreciat ca parţial fondate apelurile declarate de parchet şi inculpatul H.C., iar apelurile declarate de inculpatul V.E. şi partea responsabilă civilmente ca nefondate, din următoarele considerente:

1.1. Critica parchetului privind omisiunea pronunţării primei instanţe asupra cererii de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul H.C. este întemeiată, în condiţiile în care prima instanţă a pus în discuţia părţilor la termenul de judecată din 14 februarie 2013 schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului H.C. din tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav, prev. şi ped. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174, 176 lit. b) şi alin. (2) C. pen. în două infracţiuni de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 alin. (2) C. pen., dar nu s-a pronunţat asupra acesteia deşi a constatat încheiată cercetarea judecătorească, menţionând că asupra cererii de schimbare a încadrării juridice se va pronunţa odată cu fondul cauzei.

Instanţa de apel, examinând această cerere, a apreciat că inculpatul a acceptat suprimarea vieţii victimelor, aspect evidenţiat de leziunile şi zonele vitale supuse agresiunii şi de împrejurarea că acesta a continuat să lovească victimele cu o ţeava metalică după ce erau căzute la pământ, cauzându-le leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 120 - 130 zile îngrijiri medicale pentru victima V.E. şi 75 - 80 zile pentru victima M.M., fiindu-le pusă în primejdie viaţa acestora şi, pe cale de consecinţă, va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpat.

1.2. În mod greşit prima instanţă nu l-a obligat pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 500 RON, potrivit art. 191 alin. (3) C. proc. pen.

1.3. a) Critica formulată de parchet privind înlăturarea circumstanţelor atenuante reţinute în favoarea inculpatului H.C. sunt neîntemeiate deoarece inculpatul avea atribuţii de pază, raportul de forţe dintre inculpat şi persoanele care au participat la furtul calificat era disproporţionat iar inculpatul după săvârşirea faptelor a apelat Serviciul Unic de Urgenţă 112.

Raportat la împrejurarea că prima instanţă în mod justificat a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţele atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a), b) şi c) C. pen., la circumstanţele reale şi personale ale cauzei, instanţa de apel a apreciat că pedeapsa este bine proporţionalizată şi nu se impune excluderea temporară a inculpatului din comunitate, suspendarea sub supraveghere fiind suficientă pentru educarea inculpatului.

1.3. b) circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. în favoarea inculpatului V.E. este de natură a asigura o bună proporţionalizare a pedepsei, ţinând seama de împrejurarea că inculpatul a fost victima tentativei de omor, iar prejudiciul a fost recuperat.

La aprecierea acestei critici ca neîntemeiate instanţa a avut în vedere şi poziţia procesuală a parchetului, care nu a susţinut această critică.

II.

2.1.Critica inculpatului H.C. este întemeiată numai în ceea ce priveşte omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra cererii de schimbare a încadrării juridice, în limitele expuse la punctul 1.1.1 de mai sus.

În cauză nu există o nulitate absolută prev. de art. 197 alin. (2) C. proc. pen., iar anularea hotărârii nu este necesară pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, instanţa de apel remediind omisiunea primei instanţe în urma examinări cererii de schimbare a încadrării juridice.

2.2. Critica privind greşita soluţionare a laturii civile este neîntemeiată deoarece daunele materiale în sumă de 2.000 RON acordate părţii civile V.E. sunt rezonabile şi justificate de cheltuielile suplimentare pentru refacerea fizică, daunele morale în sumă de 12.000 RON pentru partea civilă M.M. şi 24.000 RON pentru partea civilă V.E. sunt de natură a asigura o satisfacţie echitabilă pentru suferinţa cauzată în urma săvârşirii faptei delictuale de către inculpatul H.C.

În condiţiile în care inculpatul trebuia obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, critica formulată de parchet este în favoarea inculpatului şi profită şi acestuia.

III.

3.1. Critica formulată de inculpatul V.E. este neîntemeiată deoarece între ceea ce spune hotărârea prin conţinutul ei şi piesele aflate la dosarul cauzei nu există o contradicţie evidentă, de necontroversat, de natură a justifica existenţa unei grave erori de fapt care a avut drept consecinţă greşita condamnare a inculpatului.

În condiţiile în care inculpatul V.E. a declarat că a fost sunat de inculpatul B.V. să vină la orele 23,00 după furaje, iar inculpatul s-a deplasat împreună cu inculpatul C.R. cu autoturismul cu farurile stinse, în apropierea gardului care delimita incinta societăţii şi inculpaţii M.M. şi B.V. au recunoscut săvârşirea faptei potrivit art. 320¹ C. proc. pen., rezultă că inculpatul V.E. a cooperat cu cei doi inculpaţi la luarea rezoluţiei infracţionale şi i-a sprijinit prin deplasarea cu autoturismul în apropierea incintei societăţii de la care au fost sustrase furajele.

Din circumstanţele descrise mai sus, care se coroborează şi cu recunoaşterile inculpaţilor M.M. şi B.V., rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a cunoscut că furajele provin dintr-o acţiune ilicită.

În cauză este întrunit conţinutul constitutiv al infracţiunii de complicitate la furt calificat prev. şi ped. de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen.

IV. În lipsa criticilor formulate de SC C.C. SRL Alba Iulia, instanţa constată că nu sunt motive pe care să le examineze din oficiu, care să evidenţieze greşita soluţionare a laturii civile.

Pentru considerentele de la punctul 1.2. instanţa a obligat partea responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba Iulia în solidar cu inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat la judecata în fond.

V. În temeiul art. 369 alin. (1) C. proc. pen. instanţa a lua act de manifestarea de voinţă a inculpatului C.R. constatând că acesta şi-a retras apelul.

Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 379 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen. instanţa a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara şi inculpatul H.C. împotriva Sentinţei penale nr. 78/2013 pronunţată de Tribunalul Hunedoara în Dosar nr. 6323/97/2012, a desfiinţat sentinţa penală atacată, sub aspectul laturii penale, privind omisiunea pronunţării asupra cererii de schimbare a încadrării juridice precum şi greşita obligare a inculpatului H.C. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, şi procedând la o nouă judecată în aceste limite:

A respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului H.C. din tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174, 176 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) C. pen. în două infracţiuni de vătămare corporală gravă, prev. şi ped. de art. 182 alin. (2) C. pen.

A obligat pe inculpatul H.C. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba Iulia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 500 RON.

A menţinut celelalte dispoziţii din sentinţa penală atacată.

În temeiul art. 369 alin. (1) C. proc. pen. a luat act de retragerea apelului declarat de inculpatul C.R.

În temeiul art. 379 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpatul V.E. şi partea responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba Iulia.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au fost suportate de inculpaţii V.E., C.R. şi partea responsabilă civilmente SC C.C. SRL Alba Iulia.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal inculpatul V.E., fără să dezvolte în scris motivele ce au stat la baza exercitării căii de atac.

Oral, apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat a criticat hotărârea atacată, cu privire la greşita condamnare a inculpatului, susţinând că faptei îi lipseşte unul din elementele constituite, respectiv intenţia. A invocat cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen.

Potrivit art. 385¹⁰ C. proc. pen., calea de atac a recursului trebuie motivată, iar motivele care au condus la promovarea acesteia este obligatoriu să fie depuse la instanţa de control judiciar cu cel puţin 5 zile înainte de primul termen de judecată, în caz contrar punându-se în discuţie doar cazurile de casare care, conform art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen., se iau în considerare din oficiu.

În speţă, dat fiind că recursul nu au fost motivat în scris prin cererea de promovare a căii de atac şi nici printr-un memoriu separat depus cu cel puţin 5 zile înainte de primul termen de judecată din 30 ianuarie 2014, iar cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen. nu se ia în considerare din oficiu, astfel cum rezultă din prevederile art. 385 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.E. împotriva Deciziei penale nr. 124/A din 27 iunie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, şi pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 ianuarie 2014.

Procesat de GGC - GV

← ICCJ. Decizia nr. 368/2014. Penal. înşelăciunea (art. 215...		ICCJ. Decizia nr. 366/2014. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 367/2014. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 367/2014. Penal