ICCJ. Decizia nr. 449/2014. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 449 /2014
Dosar nr. 2016/91/2011*
Şedinţa publică din 5 februarie 2014
Deliberând asupra cauzei de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
În al doile ciclu procesual;
Prin sentinţa penală nr. 3 din 16 ianuarie 2013 a Tribunalului Vrancea, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 2016/91/2011* s-a dispus condamnarea inculpaţilor astfel:
1. H.C. la:
- 4 ani închisoare pentru infracţiunea de constituirea unui grup infracţional în scopul săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane, trafic de minori şi spălare de bani prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;
- 5 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. pentru infracţiunea de trafic de persoane prin constrângere, în scopul exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituţiei şi însuşirea câştigurilor obţinute din această activitate prevăzută de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen.;
- 7 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) a teza a ll-a şi lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. (1), alin. (2), alin. (3) teza l din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen.;
- 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani şi 6 luni închisoare, sporită cu 6 luni, în total 8 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
S-a descontopit pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită prin sentinţa penală nr. 1920 din 11 septembrie 2011 pronunţată de Judecătoria Focşani în Dosarul nr. 9466/231/2011 în pedepsele componente de 3 luni închisoare, 1 an închisoare - aplicate prin sentinţa penală nr. 691 din 06 mai 2008 a Judecătoriei Focşani; 1 an şi 2 luni închisoare, o lună închisoare, 8 luni închisoare, 8 luni închisoare, 1 an închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 232 din 11 februarie 2008 a Judecătoriei Focşani; 1 an închisoare, 2 ani închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 1131 din 30 iunie 2008 a Judecătoriei Focşani; 7 luni închisoare aplicată prin decizia penală nr. 210 din 08 iunie 2011 a Tribunalului Vrancea.
În baza art. 36 C. pen., s-a contopit pedeapsa de 8 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. (aplicată prin prezenta) cu pedepsele de mai sus, în pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) alin. (1) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
S-a menţinut revocarea liberării condiţionate pentru restul neexecutat de 454 zile închisoare din pedeapsa de 3 ani şi 10 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 2526/2003 a Judecătoriei Focşani, rest pe care îl contopeşte în pedeapsa de 8 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., pedeapsă ce urmează să fie executată de inculpatul H.C.
A fost dedusă din pedeapsa durata executată de la 29 ianuarie 2011 la zi.
2. H.I. la:
- 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional în scopul săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane, trafic de minori şi spălare de bani prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;
- 5 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prin constrângere în scopul exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituţiei şi însuşirea câştigurilor obţinute din această activitate prevăzută de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen.;
- 7 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (2), alin. (3) teza l din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen.;
- 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen.;
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani şi 6 luni închisoare, sporită cu 6 luni, în total 8 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 407 din 07 februarie 2005 pronunţată de Judecătoria Focşani în Dosarul nr, 7241/2004 definitivă prin decizia penală nr. 163 din 28 martie 2005 a Tribunalului Vrancea, pedeapsă cumulată cu pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, inculpatul H.I. urmând să execute 9 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
S-a dedus perioada executată începând cu data de 03 februarie 2011.
3. N.R., la:
- 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional în scopul săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane şi spălare de bani prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003;
- 5 ani şi 2 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prin constrângere în scopul exploatării acestora, prin obligarea la practicarea prostituţiei şi însuşirea câştigurilor obţinute din această activitate prevăzută de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a stabilit ca inculpata N.R. să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani şi 2 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) pe o durată de 2 ani.
În baza art. 85 alin. (1) cu referire la art. 865C. pen., s-a anulat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani şi 10 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 249/2008 a Tribunalului Vrancea.
S-a constatat că infracţiunea pentru care i-a fost aplicată pedeapsa inculpatei prin prezenta hotărâre este concurentă cu infracţiunea pentru care i s-a aplicat pedeapsa de 3 ani şi 10 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere aplicată prin sentinţa penală nr. 249 din 23 iunie 2008 pronunţată de Tribunalul Vrancea în Dosarul nr. 2033/91/2007 definitivă prin decizia penală nr. 91/A din 20 octombrie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, definitivă prin decizia penală nr. 3911 din 04 noiembrie 2010 a Înaltei Curţide Casaţie şi Justitie, secţia penală.
În baza art. 36 C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 5 ani şi 2 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.
S-a dedus din pedeapsă perioada executată începând cu data de 03 februarie 2011.
S-a menţinut arestarea preventivă a inculpaţilor H.C., H.I. şi N.R.
În baza art. 71 C. pen., s-au interzis celor trei inculpaţi drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
4. H.E., la:
- 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de încercarea de a determina mărturia mincinoasă prevăzută de art. 261 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (victimă B.E.);
- 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de încercarea de a determina mărturia mincinoasă prevăzută de art. 261 alin. (1) C. pen. (victimă Z.A.);
- 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de încercarea de a determina mărturia mincinoasă prevăzută de art. 261 alin. (1) C. pen. (martora M.L.V.).
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a stabilit că inculpata H.E. execută pedeapsa cea mai grea de 5 luni închisoare, sporită cu 1 lună, în total 6 luni închisoare.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani şi 6 luni conform art. 82 C. pen.
S-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
S-au interzis inculpatei, în condiţiile art. 71 C. pen., drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., iar în baza art. 71 pct. 5 C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei suspendă şi executarea pedepsei accesorii.
5. H.C.R., la:
- 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de încercarea de a determina mărturia mincinoasă (victima Z.A.), prevăzută de art. 261 alin. (1) C. pen.;
- 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de încercarea de a determina mărturia mincinoasă (martor Z.N.), prevăzută de art. 261 alin. (1) C. pen.;
- 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de încercarea de a determina mărturia mincinoasă (victima B.E.), prevăzută de art. 261 alin. (1) C. pen.;
- 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de încercarea de a determina mărturia mincinoasă (martor G.L.), prevăzută de art. 261 alin. (1) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a stabilit ca inculpatul H.C.R. să execute pedeapsa cea mai grea de 8 luni închisoare, sporită cu 1 lună închisoare, în total 9 luni închisoare.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani şi 9 luni conform art. 82 C. pen.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., iar în baza art. 71 pct. 5 C. pen. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei suspendă şi executarea pedepsei accesorii.
S-a menţinut măsura sechestrului asigurător instituită asupra imobilului aparţinând inculpatului H.C., situat în comuna V., judeţul Vrancea, cu o valoare de impozitare de 99.928 RON, măsură luată de procuror prin ordonanţa din 04 februarie 2011.
S-a menţinut măsura sechestrului asigurător instituită asupra autoturismului marca O., aparţinând inculpatului H.I., măsură luată de procuror prin ordonanţa din 04 februarie 2011.
În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu referire la art. 118 lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpata N.R. a 250 euro sau echivalentul în RON la data achitării sumei şi 450 RON, sume ridicate de la inculpata N.R. cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare, măsură luată de procuror prin ordonanţa din 04 februarie 2011.
S-a admis în parte cererea formulată de partea civilă C.F.
A fost obligat inculpatul H.C. la 15.000 RON despăgubiri civile către partea civilă C.F., reprezentând daune morale.
S-a luat act că numita C.C. nu se constituie parte civilă.
S-a respins cererea formulată de victima I.C.D. privind plata daunelor morale în cuantum de 5.000 euro cu titlu de pretenţii civile ca tardiv formulată.
Au fost obligaţi inculpaţii la cheltuieli judiciare după cum urmează:
- pe inculpaţii H.C., H.I. şi N.R. la câte 150 RON cheltuieli judiciare către stat în primul ciclu de judecată al cauzei;
- pe inculpaţii H.E. şi H.C.R. la câte 100 RON cheltuieli judiciare către stat în primul ciclu de judecată al cauzei.
Onorariul pentru apărătorii din oficiu (în primul ciclu de judecată) pentru inculpatul H.C. în sumă de 400 RON, pentru victimele B.E., I.C.D. şi V.C.M. în sumă de câte 300 RON pentru fiecare victimă; pentru victimele Z.A. şi O.C.D. în sumă de 200 RON fiecare, s-a stabilit a fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
A fost obligat fiecare inculpat, respectiv pe inculpaţii H.C., H.I., N.R., H.E. şi H.C.R., la câte 1.000 RON fiecare cheltuieli judiciare către stat aferente celui de-al doilea ciclu de judecată al cauzei.
Onorariile pentru apărătorii din oficiu în sumă totală de 4.000 RON (aşa cum au fost majorate de instanţă în cel de-al doilea ciclu de judecată - din care 3.000 RON onorariu avocat M.A.M. şi 1.000 RON onorariu avocat M.I.M.), s-a stabilit a fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Analizând materialul probator administrat în cursul procesului penal, instanţa de rejudecare a reţinut următoarea situaţie de fapt: inculpaţii H.C. şi H.I. sunt fraţi, iar inculpata N.R. este concubina lui H.I., toţi cu domiciliul în comuna V., judeţul Vrancea.
Inculpaţii nu au avut niciodată loc de muncă şi sunt cunoscuţi cu antecedente penale. Cu mai mulţi ani în urmă aceştia s-au hotărât să obţină sumele necesare asigurării unui trai decent, prin racolarea unor tinere care aveau o situaţie materială precară, tinere pe care să le exploateze în străinătate prin obligarea la practicarea prostituţiei.
În vederea realizării acestui scop infracţional comun, cei trei inculpaţi (membrii ai aceleaşi familii) s-au asociat, scopul grupului era racolarea de tinere pe care le cazau temporar în locuinţa inculpaţilor H.C. şi N.R., apoi le transportau în ţări precum Spania, Turcia şi Marea Britanie, unde le exploatau prin obligarea la practicarea prostituţiei.
Metoda de racolare era în principal abordarea tinerelor de către inculpaţii H.C. şi H.I. cu care iniţiau relaţii afective, aceştia pretinzând că doresc să aibă cu victimele relaţii serioase şi de lungă durată.
Cei doi inculpaţi se întâlneau în mod repetat cu victimele, încercau să le convingă că sunt îndrăgostiţi de ele, făcându-le în acest sens propuneri de căsătorie, apoi tinerele erau invitate la locuinţa lui H.C. unde ajungeau, în scurt timp, să fie cazate.
Inculpaţii le induceau în eroare şi le convingeau să plece în străinătate, unde urmau să fie exploatate sexual.
Au existat situaţii în care inculpaţii le promiteau victimelor ajutorul obţinerii unor locuri de muncă bine plătite în străinătate.
Aceste victime, ajunse pe teritoriul altor state, ajungeau să accepte să practice prostituţia, fiind constrânse de situaţia în care se aflau.
Întotdeauna inculpaţii acţionau asupra unor tinere vulnerabile, ce aveau probleme financiare sau familiale.
Finalitatea urmărită a fost obţinerea unor sume cât mai mari de bani.
Printre tinerele care au fost exploatate de inculpaţi, prin obligarea la practicarea prostituţiei se numără martora B.E., care a fost audiată în cauză în calitate de martor, la urmărirea penală, declaraţie ce va fi reţinută de instanţă.
Declaraţiile date de această martoră cu ocazia primei judecăţi şi în rejudecare la Tribunalul Vrancea nu vor fi reţinute de instanţă, urmând a fi înlăturată, având în vedere contradicţiile pe care le conţin acestea, datele la care au fost făcute, perioada lungă de arest a inculpaţilor, circumstanţele reale noi în care aceste declaraţii au fost făcute. Astfel numita Z.A. arată la urmărirea penală că inculpatul H.I. a exploatat-o sexual pe B.E., aşa încât instanţa are convingerea că declaraţia dată de această martoră Ia urmărirea penală corespunde adevărului, fiind evidentă intenţia de a-i uşura inculpatului situaţia în cauza de faţă prin declaraţia dată la instanţa de rejudecare. Aşa fiind, instanţa, din declaraţiile date de această martoră la urmărirea penală reţine că, în vara anului 2006 martora s-a despărţit de concubinul său V.C. împreună cu care a locuit în judeţul Giurgiu şi s-a mutat în oraşul Odobeşti, judeţul Vrancea, la bunicii săi.
În aceeaşi perioadă l-a cunoscut pe inculpatul H.C., prin intermediul unchiului său, B.R.G., şi a început să îl viziteze la domiciliul său din comuna V., judeţul Vrancea.
La scurt timp martora l-a cunoscut şi pe inculpatul H.I., cu ocazia vizitelor pe care le făcea la domiciliul lui H.C., dar şi pe inculpata N.R., concubina acestuia din urmă.
B.E. a început o relaţie de concubinaj cu inculpatul H.I. şi s-a mutat în locuinţa sa.
Inculpatul H.I. i-a propus martorei să meargă în Turcia şi a făcut demersuri pentru ca aceasta să obţină un paşaport turistic.
După obţinerea paşaportului, în cursul lunii octombrie 2006, B.E. a plecat în Turcia împreună cu inculpatul H.I. şi s-au cazat la Hotelul N. din Istambul.
Odată ajunşi în Turcia, inculpatul H.I. i-a comunicat martorei că trebuie să se prostitueze şi să obţină câţi mai mulţi bani.
Modul în care martora B.E. a fost obligată să se prostitueze era acela al racolării clienţilor în stradă, iar apoi întreţinea raporturile sexuale în camere ale Hotelului E.S. din Istambul. Martora era obligată să întreţină raporturi sexuale cu până la 25-30 clienţi pe zi, pentru a obţine suma de aproximativ 1.000 dolari S.U.A. impusă de inculpat.
Martora a fost obligată să se prostitueze în modul arătat în perioada octombrie 2006 - ianuarie 2008, cu excepţia unor perioade scurte de timp în care se întorcea în România întrucât îi expira viza de şedere în Turcia, după care se întorcea în această ţară.
În perioadele în care inculpatul H.I. nu se afla în Turcia, martora B.E. era lăsată în grija inculpaţilor H.C. şi N.R. care o supravegheau, o ameninţau în permanenţă, îi ţineau documentele de stare civilă şi îi luau sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei.
În toată această perioadă, respectiv octombrie 2006 - ianuarie 2008, martora a obţinut din activitatea de prostituţie circa 20.000 dolari S.U.A. lunar, bani ce au fost însuşiţi integral de inculpatul H.I.
În cursul lunii mai 2007, martora a fost expulzată din Turcia, astfel încât inculpatul H.I. a obligat-o să se căsătorească cu el, să-şi schimbe numele şi în acest mod să poată pătrunde din nou pe teritoriul acestei ţări sub o nouă identitate.
La sfârşitul lunii ianuarie 2008 martora a fost din nou expulzată din Turcia, primind interdicţia de a mai merge în această ţară o perioadă de 5 ani. În cursul lunii martie 2008 inculpatul H.I. a condus-o pe B.E. în Marea Britanie, unde s-au cazat într-o casă închiriată.
De asemenea, în aceeaşi perioadă s-au deplasat în Marea Britanie şi inculpaţii H.C. şi N.R. care au venit direct din Turcia. Timp de trei săptămâni martora a fost obligată să se prostitueze într-o casă de toleranţă, activitate din care obţinea circa 400-500 lire sterline pe noapte, banii fiindu-i în totalitate luaţi de către inculpaţi.
Martora a declarat că era transportată către şi de la club de către inculpaţii H.I. şi H.C., iar uneori de către inculpata N.R., care îi lua sumele de bani obţinute. Aceasta din urmă se prostitua la rândul ei de bună voie.
După circa trei săptămâni martora a reuşit să fugă din club cu sprijinul angajaţilor. Ea s-a deplasat la Ambasada României, la data de 17 aprilie 2008 unde a obţinut un permis de călătorie pe numele său, şi a revenit în ţară.
Obţinerea titlului de călătorie a fost necesară întrucât documentele de identitate se aflau la inculpaţi, fiind astfel constrânsă să practice prostituţia.
În această perioadă martora a obţinut în total suma de 7.000 lire sterline, remisă integral inculpaţilor.
După revenirea în România, în luna aprilie 2008, B.E. şi-a reluat relaţia de concubinaj cu numitul V.C. din comuna P., judeţul Giurgiu, relaţie care a durat circa 6 luni.
În perioada în care şi-a reluat relaţia de concubinaj cu numitul V.C., inculpatul H.I. a continuat să o ameninţe pe martoră cu moartea, spunându-i că dacă nu se va întoarce la el o să îi omoare şi membrii familiei sale.
Martora, supusă presiunilor exercitate de inculpatul H.I. şi temându-se că îşi va pune în practică ameninţările, s-a întors în domiciliul acestuia în cursul lunii august 2008.
După circa o lună B.E. a plecat din nou în Marea Britanie împreună cu inculpatul H.I. şi s-au cazat într-o casă închiriată de inculpaţii H.I. şi H.C.
Inculpatul H.I. a obligat-o pe martoră să se prostitueze în cluburi. Martora întreţinea zilnic raporturi sexuale cu circa 10-12 clienţi şi obţinea aproximativ 400 lire sterline din această activitate, bani pe care inculpatul H.I. şi-i însuşea în totalitate.
Spre sfârşitul anului 2008 martora a rămas însărcinată şi a născut la data de 14 august 2009.
Cu toate că era însărcinată, aceasta a fost constrânsă prin ameninţare şi acte de violenţă să practice prostituţia în modalitatea expusă, până în luna iulie 2009, cu circa o lună înainte de a naşte copilul.
Începând cu luna octombrie 2009, B.E. a început din nou să se prostitueze sub imperiul ameninţărilor inculpatului H.I., activitate care a durat în timp până în luna martie 2010, obţinând zilnic sume de circa 400 lire sterline, sume însuşite de inculpat.
Din declaraţiile martorei reiese împrejurarea că în cursul lunii octombrie 2009, în timp ce se aflau în Londra, atât inculpaţii H.I. şi H.C., dar şi martora, precum şi alte persoane care se aflau în aceeaşi casă, respectiv H.V., H.B.T., T.F. şi O.C.D. au fost reţinuţi cu ocazia descinderii organelor de poliţie în locuinţa lor în urma plângerii numitei M.M. formulată împotriva inculpaţilor pentru infracţiunea de trafic de persoane, fapte ce au făcut obiectul cercetării într-o cauză penală în Marea Britanie. Cu excepţia inculpatului H.C. care a fost arestat până în luna august 2010, toate celelalte persoane au fost eliberate după un interval de trei zile, cu interdicţia de a părăsi teritoriul Marii Britanii.
B.E. a declarat că în cursul lunii martie 2010 s-a întors în România împreună cu inculpatul H.I., după ce autorităţile britanice le-au restituit documentele de stare civilă.
Martora a menţionat faptul că inculpatul devenise foarte violent, astfel încât ea s-a întors în Marea Britanie unde sub presiunea ameninţărilor inculpatului a continuat să se prostitueze până în luna ianuarie 2011. Martora a declarat că inculpatul o contacta telefonic şi o ameninţa cu acte de violentă, cerându-i să obţină şi să îi trimită sume cât mai mari de bani. De asemenea, B.E. a precizat că, în repetate rânduri, inculpatul H.I. îl lovea pe copilul lor minor, în vârstă de circa 1 an, iar acesta plângea, martora auzind prin telefon plânsetele copilului.
În perioada martie 2010 - februarie 2011 a expediat către inculpatul H.I., prin sistemele de transfer monetar, sume importante de bani, sens în care a depus la dosarul cauzei documente, fără a putea preciza cu exactitate cuantumul acestora. Sumele de bani au fost trimise atât pe numele inculpatului, dar şi al mamei acestuia, H.E., precum şi al altor persoane apropiate familiei.
Declaraţiile martorei B.E. relevă faptul că în perioada 2006-2011 inculpaţii au racolat, transportat şi exploatat şi alte tinere, prin obligarea la practicarea prostituţiei, în Turcia, Spania şi Marea Britanie.
O altă tânără exploatată este numita C.F. din comuna V., judeţul Vrancea, audiată în cauză în calitate de martor şi care s-a constituit şi parte civilă în procesul penal.
Din declaraţiile date de partea civilă C.F. la urmărirea penală şi la instanţă rezultă că în cursul lunii mai 2007, în timp ce se afla într-un bar din comuna V., judeţul Vrancea, martora a fost abordată de către inculpatul H.C., care în perioada imediat următoare a invitat-o pe aceasta să iasă în câteva rânduri în diferite baruri, pe raza comunei V., judeţul Vrancea, dar şi în municipiul Focşani, judeţul Vrancea.
După aproximativ o săptămână inculpatul H.C. s-a prezentat la sediul Inspectoratului Poliţiei Judeţului Vrancea de unde urma să ridice autoturismul proprietate care fusese reţinut pentru cercetări, fiind însoţit de mai multe persoane, respectiv inculpatul H.I., dar şi alţi doi amici, „M.”, identificat în persoana numitului K.I.N. şi „F.”.
Inculpatul H.C. a rugat-o pe martora C.F. să îl ajute, în sensul de a conduce ea autoturismul marca A., întrucât el nu are permis de conducere, martora acceptând să îi facă acest serviciu.
Martora a precizat că în aceeaşi zi a auzit anumite discuţii între persoanele menţionate anterior privind o anumită datorie pe care inculpatul H.C. ar fi avut-o către acestea.
Sub pretextul că s-ar simţi ameninţat inculpatul H.C. i-a propus martorei să îl ducă cu maşina în localitatea Azuga, la o mătuşă a sa unde să se ascundă o vreme, spunând că îi va plăti suma de 200 euro pentru acest serviciu.
Martora nu a fost de acord, însă inculpatul a obligat-o, blocând portierele autoturismului.
Inculpatul H.C. şi martora C.F. au rămas timp de aproximativ o săptămână în localitatea Azuga, fiind găzduiţi de mătuşa acestuia.
Martora a declarat că deşi a insistat să se întoarcă acasă, inculpatul H.C. nu i-a permis acest lucru.
În aceeaşi săptămână inculpatul H.C. i-a cerut învinuitului D.I. să i-I aducă pe fiul său minor care se afla la domiciliul său din comuna V.
Aflând despre plecarea fiicei lor în compania inculpatului H.C., numiţii C.N. şi C.L. au sesizat organele de poliţie cu privire la dispariţia acesteia.
Martora C.F. a fost audiată de organele de poliţie din oraşul Azuga cu privire la împrejurările în care a ajuns în această localitate, declarând la acea dată că se află de bună voie în compania lui H.C. şi urmează să se întoarcă la domiciliu în scurt timp. Ulterior martora a declarat că depoziţia îi fusese impusă de către inculpat.
În zilele următoare C.F. a fost transportată de inculpatul H.C. în Spania cu autoturismul proprietatea acestuia, marca A., autoturismul fiind condus de către învinuitul D.N., în maşină aflându-se şi martora Ş.C., dar şi minorul H.I., fiul inculpatului H.C.
C.F. a declarat că inculpatul H.C. a obligat-o să plece din ţară, ameninţând-o că îi va omorî familia, iar pe ea o va desfigura.
După trei zile sus-numiţii au ajuns în Spania, în localitatea Segovia, şi s-au cazat acasă la numitul B.R., care se afla la muncă în această ţară, unde au rămas câteva zile, timp în care H.C. i-a cerut martorei C.F. să se prostitueze într-un club, însă martora a refuzat, astfel încât inculpatul a exercitat acte de violenţă asupra sa.
După câteva zile inculpatul şi martora C.F. s-au deplasat la aeroportul din localitatea Malaga de unde le-au luat pe numitele D.C. şi o fată „I.”, identificată în persoana numitei G.V., care veneau din România.
Cu toţii s-au deplasat în oraşul Vinaros unde au rămas circa o săptămână, timp în care inculpatul i-a cerut martorei C.F. să se prostitueze în clubul P., însă aceasta a refuzat, inculpatul lovind-o.
Inculpatul H.C. împreună cu C.F. s-au deplasat apoi în oraşul Avilla, unde locuia o mătuşă a inculpatului, care la rândul ei se prostitua. Inculpatul a obligat-o pe martoră să facă şi ea acest lucru, astfel încât C.F. a mers împreună cu mătuşa inculpatului în clubul în care aceasta din urmă se prostitua. Martora nu a întreţinut raporturi sexuale cu nici un client în noaptea respectivă, aspect care i-a fost adus la cunoştinţă inculpatului de către mătuşa sa, motiv pentru care inculpatul a lovit-o, martora suferind leziuni. După aproximativ două zile de la acest incident cei doi s-au întors în România, fiind însoţiţi de alte trei persoane, printre care martorul M.D.
Inculpatul împreună cu martora C.F. au ajuns la domiciliul acestuia din comuna V., judeţul Vrancea, la data de 18 iunie 2007.
În perioada următoare inculpatul a supravegheat-o în permanenţă pe C.F., interzicându-i acesteia să plece la părinţii săi, începând, totodată, demersurile pentru obţinerea unui paşaport turistic pe numele martorei, acesta fiind emis de Serviciul Paşapoarte în termen de o săptămână.
După obţinerea paşaportului turistic inculpatul H.C. a transportat-o în Turcia pe martora C.F., în oraşul Istanbul, unde s-au cazat la Hotelul N., locaţie în care se mai aflau şi alte persoane din comuna V., judeţul Vrancea.
Partea civilă C.F. a declarat că era obligată să iasă zilnic în stradă, în faţa Hotelului O., de unde racola clienţi, în medie cinci clienţi pe zi, cu care întreţinea raporturi sexuale, în camerele hotelului sus-menţionat, obţinând zilnic sume de circa 350-400 euro, sume pe care şi le însuşea în totalitate inculpatul H.C., care aştepta de regulă în holul hotelului până la plecarea clienţilor.
Nemulţumit de sumele obţinute de martoră, inculpat-o a lovit-o pe aceasta în repetate rânduri, provocându-i diferite leziuni.
Partea civilă a declarat că în perioada în care s-a aflat în Turcia împreună cu inculpatul, acesta a obligat-o să întreţină raporturi sexuale cu el în repetate rânduri.
După revenirea în România, în luna septembrie 2007, C.F. a insistat să meargă acasă la părinţii săi, în vizită, ameninţându-l pe inculpat, că dacă va reuşi să fugă de la el va sesiza organele de poliţie.
Inculpatul i-a permis acest lucru cu condiţia ca această vizită să fie scurtă, iar martora să nu le dezvăluie părinţilor ceea ce se întâmpla în realitate cu ea.
După câteva ore inculpatul H.C. s-a deplasat la locuinţa familiei C., dar martora a refuzat să se mai întoarcă la el.
După câteva zile, în timp ce martora C.F. se deplasa dinspre comuna M., judeţul Galaţi, către domiciliul său împreună cu părinţii şi sora sa, inculpatul H.C. însoţit de inculpatul H.I., dar şi de alte persoane, au blocat în trafic autoturismul familiei C. şi au exercitat acte de violenţă asupra tuturor ocupanţilor acestui vehicul.
Inculpatul H.I. a reuşit să o ia cu forţa pe martora C.F., pe care a împins-o pe bancheta din spate a autoturismului lor, aceasta fiind apoi imobilizată de inculpatul H.C., care a ameninţat-o că o taie cu o lamă pe care o avea asupra sa.
În cursul lunii septembrie 2007, în perioada în care martora a stat la părinţii săi, a sesizat organele de poliţie cu privire la faptul că a fost exploatată sexual şi sechestrată de inculpatul H.C.
Ulterior, în cursul aceleaşi luni, martora a dat declaraţii contradictorii motivat de împrejurarea că inculpatul H.C., dar şi membrii familiei sale au ameninţat-o cu moartea, atât pe ea, dar şi pe membrii familiei sale.
Sub imperiul ameninţărilor, C.F. a fost din nou transportată în Turcia - Istanbul, de către inculpatul H.C., la începutul lunii octombrie 2007, unde a practicat prostituţia până în luna decembrie 2007.
Partea civilă a declarat că s-au cazat la Hotelul S. şi mergea zilnic în faţa Hotelului O., de unde racola clienţii cu care întreţinea raporturi sexuale în incinta acestui hotel, din această activitate obţinând zilnic 350-400 euro, sume pe care inculpatul H.C. şi le însuşea în totalitate.
Inculpatul avea un comportament deosebit de violent, lovind-o cu brutalitate pe martoră, aceasta suferind în zona feţei leziuni pentru a căror vindecare a fost necesară spitalizarea.
În toamna anului 2007, au ajuns în Turcia şi s-au cazat în hotelul în care se aflau martora C.F. şi inculpatul H.C., şi inculpata N.R., dar şi fratele acesteia - N.E., dar şi alte persoane din anturajul acestora.
Toate persoanele menţionate, cu excepţia lui N.E., s-au întors în România cu acelaşi autocar, martora fiind din nou obligată să meargă acasă la H.C. împreună cu acesta, dar şi cu inculpata N.R.
Partea civilă era permanent supravegheată de către inculpatul H.C., iar în lipsa acestuia de către alte persoane, printre care inculpata N.R.
Aceasta a reuşit să fugă din locuinţa inculpatului H.C., profitând de lipsa acestuia din domiciliu şi de lipsa de vigilenţă a inculpatei N.R., care o supraveghea din dispoziţia inculpatului H.C.
Mai arată C.F. că, deşi a rugat-o pe inculpata N.R. să îi descuie uşa imobilului, aceasta a refuzat să îi permită să plece, iar după ce a reuşit să fugă, sărind pe fereastră, inculpata N.R. a încercat să o prindă pentru a o aduce înapoi.
Ulterior, C.F. a locuit o perioadă la rude în judeţele Galaţi şi Constanţa de teamă că inculpatul H.C. o va lua din nou cu forţa şi o va obliga să practice prostituţia.
Aceste declaraţii se coroborează şi cu declaraţiile martorului C.N. date la urmărirea penală şi la instanţă.
Printre tinerele exploatate de membrii grupării se numără martora V.C.M. din oraşul Fălticeni, judeţul Suceava, audiată în cauză în calitate de martor.
Astfel, din aceste declaraţii instanţa retine că la sfârşitul anului 2008 martora V.C.M. l-a cunoscut pe numitul P.A. din oraşul Odobeşti, judeţul Vrancea, cu ocazia unei vizite la domiciliul verişoarei sale F.A. în perioada sărbătorilor de iarnă.
Martora s-a împrietenit cu numitul P.A. cu care a început o relaţie de concubinaj. Acesta i-a propus martorei să meargă la muncă în Turcia, spunându-i că are nişte prieteni care ar putea să o sprijine în găsirea unui loc de muncă.
În aceste împrejurări, pe la începutul lunii februarie 2009, martora i-a cunoscut pe inculpaţii H.I. şi H.C. care s-au oferit să o ajute.
Martora a declarat că împreună cu concubinul său a mers în comuna V., judeţul Vrancea, acasă Ia inculpatul H.C. unde se mai aflau concubina acestuia N.R. şi C.C. care i-ar fi spus că şi ele merg în Turcia şi vor lucra împreună.
Martora a rămas în locuinţa inculpatului H.C., unde a fost cazată 2-3 zile, timp în care inculpatul H.I. a făcut demersurile pentru obţinerea paşaportului turistic pe numele martorei, toate taxele fiind suportate de către inculpatul H.I.
Imediat după emiterea paşaportului de către Serviciul Paşapoarte Suceava, martora a fost transportată în Turcia de către inculpatul H.I., cu un autocar ce avea staţie de plecare în autogara Focşani, judeţul Vrancea, cheltuielile de transport fiind, de asemenea, suportate de către inculpatul H.I.
Cei doi s-au cazat într-un hotel din oraşul Istanbul, în aceeaşi cameră, şi de a doua zi martora a fost obligată să practice prostituţia, dar să întreţină raporturi sexuale şi cu inculpatul.
A doua zi, după sosirea în Istanbul a martorei şi a inculpatului H.I. au ajuns şi inculpaţii N.R. şi H.C. însoţiţi de cele două fete, respectiv C.C. şi S.N., care, la rândul lor, se prostituau pentru cei doi inculpaţi.
Martora V.C.M. a reuşit să meargă la organele de poliţie din Turcia, după circa două săptămâni, astfel încât a fost expulzată în România, însă paşaportul său a rămas la inculpatul H.I.
Ulterior, inculpatul H.I. a refuzat să îi restituie martorei paşaportul, restituindu-i doar cartea de identitate şi certificatul de naştere contra sumei de 100 euro.
Pe la începutul lunii iunie 2009, martora V.C.M. a fost contactată telefonic de către inculpata N.R. care i-a propus să meargă la muncă în Marea Britanie, precizându-i că nu se mai ocupă de practicarea prostituţiei, iar inculpatul H.C. este fugit din ţară pentru că are probleme cu justiţia.
Martora s-a deplasat la domiciliul inculpatei N.R. din comuna V., judeţul Vrancea, unde a fost cazată timp de două zile, după care a fost condusă la un aeroport din Bucureşti de un bărbat a cărui identitate nu o cunoaşte, N.R. spunându-i că la aeroportul din Londra va fi aşteptată de către o cunoştinţă a ei, întrucât ea nu poate merge în aceeaşi zi, dar va ajunge în scurt timp.
Martora a fost aşteptată la aeroportul din Londra de către inculpatul H.C. şi cazată într-o casă închiriată, locuinţă în care se mai aflau şi alte femei, respectiv C.C., dar şi două femei, identificate în persoana numitelor O.C.D. şi M.M.
La scurt timp a ajuns în Anglia şi inculpata N.R.
Timp de aproximativ trei luni martora a practicat prostituţia în locuri ce funcţionau ca şi saloane de masaj, întreţinând zilnic raporturi sexuale cu 10-12 bărbaţi, obţinând în medie 350 euro pe zi, sume însuşite integral de cei doi inculpaţi.
Ambii inculpaţi o supravegheau în permanenţă pe martora V.C.M., cerându-i tot timpul să obţină sume mai mari de bani, inculpatul H.C. având un comportament violent faţă de aceasta.
În luna septembrie 2009 inculpatul H.C. a lovit-o cu o violenţă ieşită din comun, astfel încât martora l-a ameninţat că va găsi o modalitate de a fugi şi va spune totul organelor de poliţie.
Ulterior, la insistenţele martorei V.C.M., inculpatul H.C. i-a plătit biletul de avion, aceasta reuşind să se întoarcă în România.
Instanţa mai reţine că o altă victimă racolată de către inculpatul H.C. este minora I.C.D., din comuna V., judeţul Vrancea, care a fost audiată în cauză în calitate de martor.
Martora l-a cunoscut întâmplător pe inculpatul H.C. la începutul lunii ianuarie 2009 prin intermediul numitului P.I., aceasta fiind elevă în clasa a Vlll-a.
Inculpatul H.C. i-a captat atenţia martorei şi la scurt timp, prin ameninţare, a întreţinut raporturi sexuale cu aceasta, profitând de lipsa sa de apărare, cerându-i, totodată, să nu povestească nimănui despre cele întâmplate.
În perioada următoare, timp de aproape o lună, inculpatul H.C. o contacta telefonic de mai multe ori pe zi pe minoră şi îi cerea acesteia să vină acasă la el. Deşi minora nu era de acord, era nevoită să accepte întrucât inculpatul îi adresa ameninţări cu acte de violenţă, folosind expresii de genul: „îţi rup gâtul”, „îţi mănânc ficaţii”, etc.
Martora minoră mergea în locuinţa lui H.C., fiind însoţită de multe ori şi de martora C.I.
Aceasta a declarat că la începutul lunii februarie 2009, inculpatul H.C. a organizat la locuinţa sa o „petrecere” la care au luat parte mai multe persoane, recunoscând din fotografii pe numitele C.C., S.N., H.E., dar şi pe inculpatul H.I.
Întrucât minora îşi petrecea aproape tot timpul în compania inculpatului H.C., lipsea de la domiciliu, dar şi de la şcoală, mama acesteia, I.V., a sesizat organele de poliţie, fiind de notorietate faptul că membrii familiei H. au preocupări în sfera traficului de persoane.
La data de 09 februarie 2009 H.C. s-a deplasat la Registrul Auto Român Focşani, însoţit de I.C.D. cu scopul de a ridica certificatul de înmatriculare al autoturismului pe care îl achiziţionase de la numitul K.I.N. din municipiul Tecuci, judeţul Galaţi.
Martorul a declarat că autoturismul marca A. fusese cumpărat cu banii proveniţi din practicarea prostituţiei în Turcia, atât de către inculpata N.R., dar şi de către alte două fete. Întrucât între inculpatul H.C. şi concubina sa, inculpata N.R., au intervenit neînţelegeri la începutul lunii februarie 2009, aceasta din urmă i-a cerut martorului să îi ia maşina lui H.C. şi să i-o dea ei întrucât întreaga sumă de bani fusese achitată de ea, respectiv 9.000 euro, conform înţelegerii.
La data de 09 februarie 2009, martorul K.I.N. s-a prezentat la Registrul Auto Român Focşani şi sub pretextul că doreşte să ducă autoturismul într-o hală pentru verificări, s-a urcat la volan şi a părăsit locul respectiv, inculpatul H.C. sesizând organele de poliţie pentru furtul maşinii.
Martorul K.I.N. a declarat că în ziua respectivă, anterior incidentului, inculpatul H.C. îi ceruse cu titlu de împrumut suma de 300 euro, spunându-i că intenţionează să plece în Turcia împreună cu minora care îl însoţea, unde aceasta va fi obligată să practice prostituţia în folosul său.
După incidentul descris, inculpatul H.C. a încredinţat-o pe minora I.C.D. fratelui său, H.I. pe care îl chemase de la Vidra. Martora a fost condusă de către H.I. la locuinţa mamei sale unde minora a fost încuiată într-o încăpere supravegheată.
Martora a mai declarat că inculpatul H.C. Ie-a cerut şi celor două fete, C.C. şi S.N. să plece din locuinţa lui H.C., şi că Ie-a dus acasă la el, temându-se că vor veni organele de poliţie şi vor fi găsite acolo.
I.C.D. a menţionat în declaraţia sa din data de 09 februarie 2009 că a mers la sediul Inspectoratului Poliţiei Judeţene Vrancea unde a dat declaraţie întrucât mama sa reclamase dispariţia ei de la domiciliu. Anterior audierii martora a fost ameninţată cu acte de violenţă de către membrii familiei H. care i-au cerut să nu declare adevărul privind împrejurările în care a ajuns să plece de acasă, aceştia spunându-i că îi vor da foc casei şi membrii familiei sale vor avea de suferit.
Instanţa mai reţine că o altă victimă, racolată în scopul exploatării sexuale este minora Z.A. din comuna B., judeţul Vrancea, aceasta fiind audiată în calitate de martor.
Instanţa va înlătura declaraţia dată de minora Z.A. faţă de contradicţiile pe care le conţine, dată la care a fost făcută, perioada lungă a arestării inculpaţilor, circumstanţele reale în care această declaraţie a fost făcută, precum şi faţă de faptul că în rejudecare această martoră nu a mai dorit să declare, astfel încât convingerea instanţei este că declaraţia dată de această martoră la urmărirea penală corespunde adevărului, fiind evidentă intenţia de a-i uşura situaţia inculpatului în judecata cauzei de faţă.
Astfel, din declaraţiile date de această martoră la urmărirea penală rezultă că în cursul lunii iunie 2010, martora l-a cunoscut pe inculpatul H.I. cu care, la scurt timp a început să iasă pe la diferite baruri, fără ştirea părinţilor săi. Ulterior, părinţii minorei au aflat de relaţia acesteia cu inculpatul şi i-au interzis să îl mai vadă, însă martora s-a certat cu părinţii şi aplecat de acasă la o prietenă unde a fost găzduită câteva zile, iar apoi s-a mutat la domiciliul inculpatului H.I. la propunerea acestuia.
Martora a declarat că relaţia dintre ea şi inculpatul H.I. s-a deteriorat în momentul în care acesta a început să afle de la persoanele din sat diverse lucruri despre inculpat, de pildă că acesta ar fi căsătorit şi soţia sa este plecată în Marea Britanie, unde se prostituează pentru el, că cei doi au împreună un copil, iar soţia îi trimitea diferite sume de bani, precum şi faptul că inculpatul ar fi exploatat în trecut şi alte fete pe care Ie-a dus în Turcia şi Marea Britanie şi Ie-a obligat să practice prostituţia.
După ce a aflat toate aceste lucruri, minora a încercat în repetate rânduri să plece din locuinţa inculpatului H.I., însă acesta a ameninţat-o şi a exercitat acte de violenţă asupra ei, luându-i actele de stare civilă - cartea de identitate şi certificatul de naştere. Actele de stare civilă i-au fost restituite minorei de către învinuitul H.C.R. ulterior arestării inculpaţilor.
Deşi avea un comportament deosebit de agresiv, potrivit declaraţiei martorei, inculpatul H.I. susţinea că doreşte să se căsătorească cu aceasta şi că deja a divorţat de soţia sa - H.E.
Inculpatul i-a propus minorei să meargă în străinătate pentru a munci, sens în care i-a cerut să le solicite acordul părinţilor pentru a putea părăsi teritoriul României. Părinţii minorei au refuzat să semneze o procură specială, iar martora nu a insistat de teamă că inculpatul o va duce într-o altă ţară şi o va obliga să practice prostituţia.
În perioada în care a locuit la domiciliul inculpatului H.I., minora a fost obligată să întreţină, în repetate rânduri, raporturi sexuale cu diferiţi bărbaţi, cărora nu le cunoaşte identitatea, în schimb inculpatul H.I. primind sume de bani pe care martora nu Ie-a putut preciza.
Z.A. a menţionat în declaraţiile sale că de multe ori inculpatul o ţinea încuiată într-o cameră şi o lăsa să iasă doar în prezenţa lui, de teamă că aceasta va fugi, iar atunci când refuza să ofere servicii sexuale bărbaţilor pe care el îi aducea, o lovea.
Martora a reuşit să fugă din locuinţa lui H.I. la data de 20 ianuarie 2011, fiind ajutată de o persoană care a oprit în trafic un autoturism şi a rugat conducătorul auto să o ducă acasă la părinţii săi în comuna B., judeţul Vrancea. Martorul a fost audiat cu identitate protejată la data de 18 martie 2011 şi a confirmat susţinerile victimei minore.
De asemenea, martora B.E. a declarat că în vara anului 2010 s-a întors din Marea Britanie şi a rămas acasă la H.I. circa două săptămâni, la domiciliul acestuia aflându-se şi minora Z.A., iar întrebându-l cine este acea fată şi de ce este acolo inculpatul i-a spus că are grijă de copilul lor. Martora a relatat că în acea perioadă minora a încercat să plece acasă la ea, însă inculpatul H.I. a împiedicat-o.
În cursul lunii februarie 2011, martora B.E. a aflat că inculpatul H.I. divorţase de ea încă din vara anului 2010 pentru că vroia să se căsătorească cu minora Z.A. pe care intenţiona să o ducă în străinătate, unde să o exploateze prin obligarea la practicarea prostituţiei.
O altă tânără exploatată de către gruparea infracţională este C.C., care, însă, nu a putut fi audiată în cursul urmăririi penale pentru a preciza dacă doreşte să participe în procesul penal şi calitatea. Activitatea infracţională desfăşurată împotriva acesteia a fost reţinută prin actul de sesizare, conform declaraţiilor martorilor audiaţi în cauză.
Audiată la instanţa de rejudecare, martora C.C. arată că prin noiembrie 2008 i-a cunoscut pe inculpaţii H.C., H.I. şi alte persoane, prin intermediul unei cunoştinţe pe nume N., că a mers acasă la inculpaţi, fără a cunoaşte ce se întâmpla în acea casă, că a fost întrebată de H.C. dacă îşi caută de lucru şi că poate merge în Turcia unde va lucra ca recepţioneră. Martora a mai declarat că în timp ce stătea acasă la H.C., a fost sfătuită să declare poliţiei, în cazul în care va fi întrebată de organele de poliţie că este îndrăgostită de inculpat şi că locuieşte acolo de bună voie. De asemenea, martora a mai declarat că a plecat în Turcia fără să ştie că va practica prostituţia, însă a fost obligată de H.C., iar bani obţinuţi erau luaţi de H.C. şi N.R.. Aceeaşi martoră a mai relatat că a fost dusă şi în Anglia, unde a desfăşurat aceeaşi activitate, iar banii câştigaţi erau luaţi lui de H.C. şi N.R., iar actele de identitate ale martorei erau ţinute de H.C. Martora a susţinut că nu a avut posibilitatea să se adreseze organelor de poliţie, iar la revenirea în ţară a mers acasă la H.C., întrucât era ruşinată că a practicat prostituţia, motiv pentru care nu a mers acasă la părinţii săi. Mai susţine martora că a fost ameninţată de inculpaţi, i-a fost teamă să plece şi nici nu avea unde să se ducă, a şi fost bătută de inculpatul H.C. şi că în Anglia, unde aceasta a lucrat, H.C. a mai adus şi alte fete pe care Ie-a obligat să facă prostituţie prin violenţă, respectiv Ie-a bătut pe acestea şi Ie-a ameninţat familia cum a fost şi în cazul numitei O.C.
De asemenea, din declaraţiile acestei martore mai rezultă şi faptul că după ce inculpatul H.C. a fost arestat în Anglia, inculpata N.R. nu mai practica prostituţia, însă a obligat-o pe martoră să facă acest lucru, banii fiind luaţi de inculpată.
Această declaraţie se coroborează şi cu declaraţiile numitelor B.E. dată la urmărirea penală, V.C.M. dată la urmărirea penală, I.C.D., O.C., care arată că C.C. se prostitua în folosul lui H.C., M.G., T.F., precum şi cu ale martorei C.M. - mama numitei C.C. dată la urmărirea penală şi în rejudecare.
Instanţa mai reţine din actele şi lucrările dosarului că inculpaţii H.C., H.I. şi N.R. s-au preocupat constant de a dobândi bunuri cunoscând că sumele de bani folosite sunt „produsul” infracţiunii de trafic de persoane şi trafic de minori, săvârşită prin exploatarea sexuală a mai multor tinere.
Astfel, începând cu anul 2006, inculpaţii H.C. şi N.R. au început edificarea unui imobil în comuna V., judeţul Vrancea, imobil căruia i-au adus îmbunătăţire considerabile pe toată perioada în care s-a desfăşurat activitatea infracţională reţinută în cauză.
De asemenea, inculpaţii au dobândit în aceeaşi perioadă şi autoturisme de lux.
Inculpatul H.I. a dobândit un autoturism care a fost identificat şi ridicat cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpatei N.R. (declaraţie S.L.; proces-verbal percheziţie; martor P.G.; declaraţie inculpată N.R.).
Autoturismul a fost achiziţionat de către inculpatul H.I., însă nu a fost înmatriculat pe numele acestuia.
Inculpata N.R. a negat atât la urmărirea penală, cât şi la instanţă faptul că sumele de bani folosite la dobândirea bunurilor - respectiv imobilul edificat împreună cu inculpatul H.C. pe raza comunei V., au o provenienţă ilicită. Inculpata a susţinut că imobilul este în exclusivitate proprietatea inculpatului H.C. şi că, personal, nu şi-a adus contribuţia la edificarea acestuia.
Susţinerile inculpatei N.R. sunt infirmate de probele administrate - declaraţii de martori - G.M., B.E., U.C., T.F., M.G. şi K.I.N., dar şi acte găsite cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate în locuinţa sa (chitanţe, facturi fiscale, bonuri fiscale, alte acte sub semnătură privată) depuse la urmărirea penală, din care rezultă achiziţionarea de bunuri de către inculpaţi (materiale construcţii, mobilier, centrală termică, autoturism marca B.), acte care privesc şi activităţi de prestări servicii (proces-verbal percheziţie domiciliară).
Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine că inculpaţii H.C., H.I. şi N.R. s-au preocupat constant de a dobândi bunuri cunoscând că sumele de bani folosite sunt „produsul” infracţiunii de trafic de persoane şi trafic de minori, săvârşită prin exploatarea sexuală a mai multor tinere.
Astfel, începând cu anul 2006, inculpaţii H.C. şi N.R. au început edificarea unui imobil în comuna V., judeţul Vrancea, imobil căruia i-au adus îmbunătăţire considerabile pe toată perioada în care s-a desfăşurat activitatea infracţională reţinută în cauză.
De asemenea, inculpaţii au dobândit în aceeaşi perioadă şi autoturisme de lux.
Inculpatul H.I. a dobândit un autoturism care a fost identificat şi ridicat cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpatei N.R. (declaraţie S.L.; proces-verbal percheziţie; declaraţie inculpată N.R.).
Autoturismul a fost achiziţionat de către inculpatul H.I., însă nu a fost înmatriculat pe numele acestuia.
Inculpata N.R. a negat atât la urmărirea penală, cât şi la instanţă faptul că sumele de bani folosite la dobândirea bunurilor - respectiv imobilul edificat împreună cu inculpatul H.C. pe raza comunei V., au o provenienţă ilicită. Inculpata a susţinut că imobilul este în exclusivitate proprietatea inculpatului H.C. şi că, personal, nu şi-a adus contribuţia la edificarea acestuia.
Susţinerile inculpatei N.R. sunt infirmate de probele administrate - declaraţii de martori - G.M., B.E., U.C., T.F., M.G. şi K.I.N., dar şi acte găsite cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate în locuinţa sa (chitanţe, facturi fiscale, bonuri fiscale, alte acte sub semnătură privată depuse la urmărirea penală) din care rezultă achiziţionarea de bunuri de către inculpaţi (materiale construcţii, mobilier, centrală termică, autoturism marca B.), acte care privesc şi activităţi de prestări servicii (proces-verbal percheziţie domiciliară).
Instanţa mai reţine că în perioada februarie - martie 2011 inculpaţii au încercat, prin ameninţare şi constrângere morală, să determine mai mulţi martori să dea declaraţii mincinoase în prezenta cauză.
Astfel, în mod repetat, dar în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada februarie - martie 2011 inculpata H.E. a ameninţat-o în repetate rânduri pe martora B.E., cu acte de violenţă, cu moartea, dar şi cu fapte păgubitoare (distrugeri de bunuri), ameninţări care îi vizau şi pe membrii familiei martorei.
Ameninţările adresate în mod repetat au fost de natură să o alarmeze pe martoră, cu atât mai mult cât aceasta îi cunoştea pe membrii familiei Hasan ca fiind persoane foarte violente.
Intenţia inculpatei de a săvârşi infracţiunea reţinută rezultă şi din împrejurarea că, sub imperiul ameninţărilor, martora B.E. a dat o declaraţie notarială în care se consemnează că îşi retrage acuzaţiile faţă de inculpaţi, declaraţie care a fost depusă la Dosarul nr. 522/91/2011, aflat pe rolul Curţii de Apel Galaţi la termenul din data de 11 februarie 2011, cu ocazia judecării recursului formulat împotriva încheierii din data de 04 februarie 2001 a Tribunalului Vrancea prin care s-a dispus măsura arestării preventive în cauză.
Inculpata H.E. a încercat, de asemenea, prin ameninţare, dar şi prin constrângere morală să le determine şi pe martorele Z.A. şi M.L.V. să dea declaraţii mincinoase în prezenta cauză penală.
Martora Z.A. a declarat la urmărirea penală că în cursul lunii februarie 2011, după arestarea inculpaţilor H.C., H.I. şi N.R., învinuita H.E. i-a adresat ameninţări cu moartea şi cu acte de violenţă, atât ei, cât şi membrilor familiei sale, cerându-i să retracteze declaraţiile date (declaraţie martor).
Totodată, martorei Z.A. i s-au promis sume de bani în schimbul unei depoziţii favorabile inculpaţilor, astfel cum reiese din declaraţia martorei.
De altfel, ca şi în cazul martorei B.E., inculpata H.E., împreună cu fiul său H.C.R. au determinat-o pe minora Z.A. să dea o declaraţie notarială pe propria răspundere în prezenţa tatălui său Z.N., în care menţionează că nu îşi menţine declaraţia dată împotriva inculpatului H.I., din data de 21 februarie 2011.
Declaraţia notarială a fost depusă la dosarul având ca obiect recursul declarat împotriva încheierii Tribunalului Vrancea din data de 04 februarie 2011 prin care s-a admis propunerea de arestare preventivă a celor trei inculpaţi (Dosar nr. 522/91/2011 Curtea de Apel Galaţi, secţia penală).
Martora M.L.V. a fost ameninţată în acelaşi mod de către inculpata H.E., aceasta oferindu-i şi o sumă de bani în schimbul unei declaraţii mincinoase, conform declaraţiilor date la urmărirea penală şi la instanţa de judecată.
Instanţa mai reţine că din actele şi lucrările dosarului rezultă că inculpatul H.C.R. a încercat să determine pe martorii Z.A., Z.N., B.E. şi G.L. să dea declaraţii mincinoase în prezenta cauză, adresându-le acestora ameninţări cu moartea, cu acte de violenţă şi oferindu-le sume de bani în schimb.
Personal inculpatul H.C.R. s-a deplasat la un birou notarial împreună cu martorele B.E. şi Z.A., unde acestea au dat declaraţiile notariale menţionate anterior.
Martorele B.E. şi Z.A. au declarat ulterior că acele declaraţii notariale au fost date sub imperiul ameninţărilor, aspecte confirmate de martorii G.L. şi Z.N., mama, respectiv tatăl celor două martore, la rândul lor ameninţaţi de inculpat.
Instanţa a înlăturat declaraţia martorei G.L. dată la instanţa de rejudecare, pentru aceleaşi considerente pentru care a înlăturat şi declaraţiile fiicei acesteia - martora B.E., convingerea instanţei este că aceasta a relatat adevărul la urmărirea penală, declaraţia scrisă de aceasta fiind dată cu intenţia evidentă de a uşura situaţia inculpatului la judecata cauzei.
Situaţia de fapt, aşa cum a fost reţinută mai sus, rezultă din declaraţiile martorilor şi ale victimelor enumerate mai sus.
Faţă de aceste declaraţii, Tribunalul a înlăturat nerecunoaşterea faptelor de către inculpaţi atât pe parcursul urmăririi penale, la prima judecată, cât şi în rejudecare, conform declaraţiilor inculpaţilor H.I., H.I. şi N.R. date pe tot parcursul procesului penal şi ale inculpatei H.E. date la urmărirea penală şi la instanţa de rejudecare şi ale inculpatului H.C.R. date la urmărirea penală, la prima judecată, dar şi la instanţa de rejudecare.
În ceea ce priveşte martorii propuşi de inculpaţi în apărare şi audiaţi de instanţa de rejudecare, Tribunalul a reţinut că aceştia nu cunosc despre faptele penale săvârşite de inculpaţi.
În drept, fapta inculpatului H.C., aşa cum a fost ea descrisă mai sus, de a constitui un grup infracţional în condiţiile art. 323 C. pen., împreună cu inculpaţii N.R. şi H.I., în perioada octombrie 2006 - ianuarie 2011, în scopul săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane, trafic de minori şi spălare de bani, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional în scopul săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane, trafic de minori şi spălare de bani, prevăzute şi pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003, pentru care urmează să răspundă penal.
Faptele aceluiaşi inculpat care, împreună cu H.I. şi N.R., în perioada octombrie 2006 - octombrie 2009, a racolat, cazat şi transportat în România, Spania, Turcia, Marea Britanie pe numitele B.E., C.F. şi V.C.M., în scopul exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituţiei, acţionând prin inducerea în eroare, constrângere fizică şi morală a victimelor, dar şi obţinerea şi deţinerea de bunuri cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prin constrângere, în scopul exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituţiei şi însuşirea câştigurilor obţinute din această activitate, prev. şi ped. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 (modificată) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - pentru care urmează să răspundă penal.
Fapta aceluiaşi inculpat, aşa cum a fost descrisă mai sus, care, împreună cu H.I., în perioada octombrie 2006 - octombrie 2009, a racolat, cazat şi transportat în România, Spania, Turcia, Marea Britanie pe minora I.C.D., în scopul exploatării acesteia prin obligarea la practicarea prostituţiei, acţionând prin inducerea în eroare, constrângere fizică şi morală a victimei, dar şi obţinerea şi deţinerea de bunuri cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori prin constrângere, în scopul exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituţiei şi însuşirea câştigurilor obţinute din această activitate, prev. şi ped. de art. 13 alin. (1), (2), (3) teza l din Legea nr. 678/2001 (modificată) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - pentru care urmează să răspundă penal.
Fapta inculpatului H.C. de dobândire de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni, respectiv trafic de persoane şi trafic de minori săvârşite prin exploatarea sexuală a victimelor întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru care urmează să răspundă penal.
Faptele inculpatului H.I.:
- de a constitui un grup infracţional în condiţiile art. 323 C. pen., împreună cu inculpaţii N.R. şi H.C., în perioada octombrie 2006 - ianuarie 2011, în scopul săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane, trafic de minori şi spălare de bani, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003;
- care, împreună cu H.C. şi N.R., în perioada octombrie 2006 - ianuarie 2011, a racolat, cazat şi transportat în România, Spania, Turcia, Marea Britanie pe numitele B.E., C.F. şi V.C.M., în scopul exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituţiei, acţionând prin inducerea în eroare, constrângere fizică şi morală a victimelor, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prin constrângere în scopul exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituţiei prevăzută de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- care, împreună cu inculpaţii H.C., în perioada octombrie 2006 - ianuarie 2011, a racolat, cazat şi transportat în România, Spania, Turcia, Marea Britanie pe minora Z.A., în scopul exploatării acesteia prin obligarea la practicarea prostituţiei, acţionând prin inducerea în eroare, constrângere fizică şi morală a victimei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori prin constrângere în scopul exploatării acesteia prin obligarea la practicarea prostituţiei prevăzută de art. 13 alin. (1), (2), (3) teza l din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- de dobândire de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni, respectiv trafic de persoane şi trafic de minori săvârşite prin exploatarea sexuală a victimelor întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Faptele inculpatei N.R.:
- de a constitui un grup infracţional în condiţiile art. 323 C. pen. împreună cu inculpaţii H.C. şi H.I., în perioada octombrie 2006 - octombrie 2009, în scopul săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane şi spălare de bani, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003;
- care, în perioada octombrie 2006 - octombrie 2009, a racolat, cazat şi transportat în Spania, Turcia şi Marea Britanie pe numitele B.E., C.F. şi V.C.M., în scopul exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituţiei şi însuşirea câştigurilor obţinute de această din această activitate, acţionând prin inducerea în eroare, constrângere fizică şi morală a victimelor, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prin constrângere, în scopul exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituţiei prevăzută de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- de dobândire de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni, respectiv trafic de persoane şi trafic de minori săvârşite prin exploatarea sexuală a victimelor întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
Faptele inculpatei H.E., care:
- în mod repetat, dar în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada februarie - martie 2011 a ameninţat-o în repetate rânduri pe martora B.E., cu acte de violenţă, cu moartea, dar şi cu fapte păgubitoare (distrugeri de bunuri), pentru a o determina să dea declaraţii mincinoase în prezenta cauză, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii continuate de încercare de a determina mărturia mincinoasă, prev. şi ped. de art. 261 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;
- a încercat, în cursul lunii februarie 2011, prin ameninţare şi constrângere morală să determine pe martora Z.A. să dea declaraţii mincinoase în prezenta cauză întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de încercarea de a determina mărturia mincinoasă prevăzute şi pedepsite de art. 261 C. pen.;
- de a încerca, în cursul lunii februarie 2011, prin ameninţare şi constrângere morală să o determine pe martora M.L.V. să dea declaraţii mincinoase în prezenta cauză întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de a determina mărturia mincinoasă prevăzute şi pedepsite de art. C. pen.
Faptele inculpatului H.C.R. :
- de a încerca să determine pe martora Z.A. să dea declaraţii mincinoase în prezenta cauză, adresându-i acesteia ameninţări cu moartea, cu acte de violenţă şi oferindu-i sume de bani în schimb, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de a determina mărturia mincinoasă prevăzute şi pedepsite de art. 261 C. pen.;
- de a încerca să determine pe martorul Z.N. să dea declaraţii mincinoase în prezenta cauză, adresându-i acesteia ameninţări cu moartea, cu acte de violentă şi oferindu-i sume de bani în schimb, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de a determina mărturia mincinoasă prevăzute şi pedepsite de art. 261 C. pen.;
- de a încerca să determine pe martora B.E. să dea declaraţii mincinoase în prezenta cauză, adresându-i acesteia ameninţări cu moartea, cu acte de violenţă şi oferindu-i sume de bani în schimb, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de a determina mărturia mincinoasă prevăzute şi pedepsite de art. 261 C. pen.;
- de a încerca să determine pe martora G.L. să dea declaraţii mincinoase în prezenta cauză, adresându-i acesteia ameninţări cu moartea, cu acte de violenţă şi oferindu-i sume de bani în schimb, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de a determina mărturia mincinoasă prevăzute şi pedepsite de art. 261 C. pen.
Împotriva sentinţei penale nr. 3 din 16 ianuarie 2013 a Tribunalului Vrancea au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Vrancea, precum şi inculpaţii H.I., H.C., N.R., H.C.R. şi H.E.
S-a arătat că pedepsele în baza cărora inculpatul H.C. a fost arestat în baza unui mandat de arestare europeană sunt concurente cu pedepsele pe care instanţa de judecată i Ie-a aplicat în prezentul dosar, pe lângă perioada 29 ianuarie 2011 - la zi, mai trebuia scăzută şi perioada 24 iulie 2010 - 26 august 2010, aşa cum s-a hotărât prin sentinţa penală ce a soluţionat contestaţia la executare formulată de acest inculpat.
S-a susţinut că pedepsele aplicate inculpaţilor H.C. şi H.I. sunt nelegale întrucât instanţa de judecată a avut în vedere limitele speciale de la art. 13 alin. (1), (2), (3) teza I din Legea nr. 678/2001, deşi în cauză erau aplicabile limitele de pedeapsă de la art. 13 alin. (1), (2), (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001. S-a apreciat, de asemenea, că instanţa de fond nu a realizat o justă individualizare a pedepselor nici în cazul inculpaţilor H.E. şi H.C.R., raportat la modalitatea în care s-au săvârşit infracţiunile de către aceştia, respectiv ameninţări cu acte de violenţă, cu producerea unor pagube materiale sau chiar cu moartea, adresate mai multor martori, ameninţări care vizau şi pe membrii familiilor martorilor, constrângerea morală prin oferirea de bunuri şi sume de bani în scopul de a-i determina să dea declaraţii mincinoase în prezenta cauză, declaraţii care să-i favorizeze pe inculpaţii arestaţi preventiv în cauză.
Parchetul a mai solicitat ca, în baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 (modificată) cu referire la art. 118 C. pen., să se dispună confiscarea specială a sumelor de bani obţinute de inculpaţi ca urmare a săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane, pentru executarea cărora să se menţină măsurile de indisponibilizare prin instituirea sechestrului asigurător.
Suplimentar, reprezentantul Ministerului Public a solicitat şi aplicarea prev. art. 64 alin. (1) lit. e) C. pen. (interdicţia de a fi tutore sau curator) ca pedeapsă complementară şi inculpaţilor H.I. şi H.C.
În apelul formulat inculpaţii H.I. şi H.C. prin apărător din oficiu, au solicitat achitarea lor în baza prev. art. 11 pct. 2 lit. a) cu referire la art. 10 lit. d) C. proc. pen. (inculpatul H.C.) respectiv art. 10 lit. a) C. proc. pen. (inculpat H.I.).
În subsidiar au solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate în sensul diminuării acestora, având în vedere circumstanţele lor personale şi respectiv problemele de sănătate ale inculpatului H.I.
În apelul formulat inculpata N.R., prin apărător ales, a criticat soluţia instanţei de fond sub aspectul greşitei schimbări a încadrării juridice şi al individualizării pedepsei aplicate şi a solicitat achitarea sa, în baza prev. art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., respectiv art. 10 lit. d) C. proc. pen. În subsidiar a solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate, în sensul reducerii acestora, raportat şi la circumstanţele sale personale.
În apelurile formulate, inculpaţii H.C.R. şi H.E. au criticat soluţia instanţei de fond sub aspectul netemeiniciei, respectiv a cuantumului pedepselor aplicate, solicitând reducerea acestora.
Prin decizia penală nr. 214 din 09 septembrie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, au fost admise apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Vrancea şi de către inculpaţii H.C., H.I., N.R., H.E. şi H.C.R.
A fost desfiinţată în parte, sub aspectul laturii penale, sentinţa penală nr. 3 din 16 ianuarie 2013 a Tribunalului Vrancea şi, în rejudecare:
Au fost condamnaţi inculpaţii:
1. H.C. la:
- 4 ani închisoare pentru infracţiunea de iniţiere sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni, faptă prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen.;
- 6 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) alin. (1) teza a lI-a lit. b) C. pen. pentru infracţiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 (modificată) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 8 ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pentru infracţiunea de recrutarea în scopul exploatării, săvârşire prin ameninţare sau violenţă, faptă prev. de art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001 (modificată) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 5 ani închisoare pentru infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002.
În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
Au fost interzise inculpatului H.C. drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b), în condiţiile art. 71 C. pen., ca pedeapsă accesorie.
A fost menţinută măsura sechestrului asigurător instituită asupra imobilului aparţinând inculpatului H.C., situat în comuna V., judeţul Vrancea, cu o valoare de impozitare de 99.928 RON, măsură luată de procuror din 04 februarie 2011.
2. H.I. la:
- 3 ani închisoare pentru infracţiunea de iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni, faptă prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen.;
- 4 ani şi 4 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drept prev. de art. 64 lit. a) alin. (1) teza a II-a lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 (modificată) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pentriu săvârşirea infracţiunii de recrutarea în scopul exploatării, săvârşite prin ameninţare sau violenţă, faptă prev. de art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001 (modificată) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 3 ani şi 4 luni închisoare pentru infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. s-a dispus ca inculpatul H.I. să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsă complemenată a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
Au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b), în condiţiile art. 71 C. pen., ca pedeapsă accesorie.
A fost menţinută măsura sechestrului asigurător instituită asupra autoturismului marca O., măsură luată de procuror prin ordonanţa din 04 februarie 2011.
3. N.R. la:
- 4 ani închisoare pentru iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni, faptă prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen.;
- 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) alin. (1) teza a II-a lit. b) C. pen., pentru infracţiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 (modificată) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 4 ani închisoare pentru infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., s-a dispus ca inculpata N.R. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În temeiul art. 85 alin. (1) cu referire la art. 865alin. (1) C. pen. a fost anulată pedeapsa de 3 ani şi 10 luni închisoare cu suspendarea pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatei N.R. prin sentinţa penală nr. 249/2008 pronunţată de Tribunalul Vrancea în Dosarul nr. 2033/91/2007.
A fost contopită pedeapsa de 3 ani şi 10 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei, aplicată inculpatei prin sentinţa penală nr. 249/2008 a Tribunalului Vrancea, cu pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoarea aplicată prin prezenta sentinţă penală, inculpata urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În condiţiile art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei, ca pedeapsă accesorie.
4. H.E. la:
- 5 luni închisoare, pentru încercarea de a determina infracţiunea de mărturie mincinoasă, fapta prev. de art. 261 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 6 luni închisoare, pentru încercarea de a determina infracţiunea de mărturie mincinoasă, fapta prev. de art. 261 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare.
În temeiul art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea executării condiţionate a pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani şi 6 luni (6 luni pedeapsa plus 2 ani termen de încercare), conform art. 82 C. pen.
A fost atrasă atenţia inculpatei asupra disp. art. 83 C. pen.
Au fost interzise inculpatei în condiţiile art. 71 C. pen. drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b), iar în temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, a fost suspendat executarea pedepsei accesorii.
5. H.C.R. la:
- 4 luni închisoare, pentru încercarea de a determina infracţiunea de mărturie mincinoasă, fapta prev. de art. 261 C. pen.;
- 5 luni închisoare, pentru încercarea de a determina infracţiunea de mărturie mincinoasă, fapta prev. de art. 261 C. pen.;
- 7 luni închisoare, pentru încercarea de a determina infracţiunea de mărturie mincinoasă, fapta prev. de art. 261 C. pen.;
- 9 luni închisoare, pentru încercarea de a determina infracţiunea de mărturie mincinoasă, fapta prev. de art. 261 C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul execută pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare.
În temeiul art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea executării condiţionate a pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani şi 9 luni (9 luni pedeapsa plus 2 ani termen de încercare), conform art. 82 C. pen.
A fost atrasă atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen.
Au fost interzise inculpatului în condiţiile art. 71 C. pen. drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., iar în temeiul art 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii, s-a dispus suspendarea executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, în referire la art. 118 lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpaţi a următoarelor sume:
- de la inculpatul H.I.: suma de 60.000 dolari S.U.A.(sau echivalentul în RON Ia data plăţii efective), suma de 50.000 lire sterline (sau echivalentul în RON la data plăţii efective), suma de 3.780 euro (sau echivalentul în RON la data plăţii efective), suma de 21.000 RON (sume provenite din exploatarea victimei B.E.), şi suma de 7.000 euro (sau echivalentul în RON la data plăţii efective) provenită din exploatarea victimei V.C.M.;
- de la inculpatul H.C.: suma de 45.000 euro (sau echivalentul în RON la data plăţii efective) provenită din exploatarea victimei C.F., suma de 10.000 euro (sau echivalentul în RON la data plăţii efective) provenită din exploatarea victimei V.C.M., suma de 52.500 lire turceşti (sau echivalentul în RON la data plăţii efective) şi 1.250 RON provenite din exploatarea victimei C.C.;
- de la inculpata N.R.: suma de 10.000 euro (sau echivalentul în RON la data plăţii efective) provenită din exploatarea victimei V.C.M., suma de 52.500 lire turceşti (sau echivalentul în RON la data plăţii efective) şi 1.250 RON provenite din exploatarea victimei C.C.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
În baza art. 383 alin. (11) cu referire la art. 350 C. proc. pen. a fost menţinută starea de arest preventiv a inculpaţilor H.C., H.I. şi N.R.
În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen. în referire la art. 88 C. pen. a fost dedusă din pedepsele aplicate inculpaţilor durata reţinerii şi arestării preventive, precum şi perioada efectiv executată începând cu 04 februarie 2011 Ia zi pentru inculpatul H.C. şi începând cu 03 februarie 2011 la zi pentru inculpaţii H.I. şi N.R.
În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea prezentului apel au rămas în sarcina statului.
Suma totală de 1.700 RON reprezentând onorarii apărători din oficiu (900 RON - avocat A.M. + 600 RON avocat D.I. + 200 RON avocat D.C.) s-a dispus a se avansa din fondul Ministerului Justiţiei către Baroul Galaţi.
Pentru a hotărî astfel instanţa de control judiciar a reţinut că apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T - Biroul Teritorial Vrancea este fondat pentru motivul de nelegalitate vizând confiscarea de la inculpaţii H.C., H.I. şi N.E. a sumelor de bani provenite din săvârşirea infracţiunilor.
Potrivit art. 19 din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 lit. e) C. pen., în cauză trebuia să se dispună confiscarea specială de la inculpaţii H.I., H.C. şi N.R. a sumelor de bani ce le-au profitat, rezultate din practicarea prostituţiei de către martorele victime.
Din coroborarea declaraţiilor martorelor-victime şi a părţii civile-victimă C.F., precum şi a înscrisurilor de la dosar care atestă perioadele în care acestea s-au aflat în străinătate rezultă că se impunea confiscarea următoarelor sume:
- de la inculpatul H.I. - 60.000 dolari S.U.A., 50.000 lire sterline, 3.780 euro şi 21.000 RON, sume rezultate în urma exploatării victimei B.E.;
- de Ia inculpaţii H.C. şi N.R. suma de 45.000 euro rezultată în urma exploatării victimei C.F.;
- de la inculpaţii H.C. şi N.R. suma de 20.000 euro rezultată în urma exploatării victimei V.C.M.;
- de la inculpaţii H.C. şi N.R. suma de 105.000 lire turceşti şi 2.500 RON, rezultată în urma exploatării victimei C.C.
Având în vedere că din materialul probator rezultă că inculpaţii H.C. şi N.R. erau concubini, având în întreţinere doi copii minori, şi că au avut o contribuţie egală în săvârşirea infracţiunilor, Curtea a dispus confiscarea specială, de la fiecare dintre ei, a jumătate din sumele solicitate în motivele de apel ale D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Vrancea.
Motivele de nelegalitate vizând greşita încadrare juridică a faptelor, limitele de pedeapsă aplicabile şi netemeinicia pedepselor aplicate inculpaţilor H.I. şi H.C. s-au dovedit nefondate.
Cu privire Ia apelul inculpatului H.C., instanţa a reţinut că faţă de acest inculpat, în al doilea ciclu procesual s-a ajuns practic la o agravare a situaţiei în propria cale de atac, prin reţinerea, în încadrarea juridică a disp. art. 37 lit. b) C. pen. Deşi, în esenţă pedeapsa rezultantă aplicată acestui inculpat a rămas aceeaşi, totuşi soluţia dispusă prin sentinţa penală nr. 3 din 16 ianuarie 2013 a Tribunalului Vrancea s-a arătat că ar putea avea efecte negative asupra acestui inculpat din următoarele considerente: - apariţia unor eventuale legi de graţiere, care ar exclude de la beneficiul graţierii recidiviştii; - greşita soluţionare a antecedentelor penale ale inculpatului şi a pedepsei rezultante. S-a apreciat că este mai favorabil inculpatului să nu primească un spor de 1 an închisoare, decât să i se deducă o perioadă executată de aproximativ 1 lună închisoare.
Motivul de apel invocat de inculpatul H.C. privind achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost găsit ca fiind este nefondat, arătându-se că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi sub aspectul laturii subiective.
Curtea de Apel a apreciat că apelul formulat de inculpatul H.I. este fondat pentru aceleaşi considerente ca şi în cazul apelului inculpatului H.C.
Apelul inculpatei N.R. a fost apreciat ca fondat sub aspectul greşitei schimbări a încadrării juridice dată infracţiunii de trafic de persoane, din art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 (în primul ciclu procesual) în art. 12 alin. (1), (2) lit. a) Legea nr. 678/2001 (în al doilea ciclu procesual).
S-a arătat că s-a ajuns la o agravare a răspunderii penale a inculpatei N.R., în propria cale de atac, faţă de primul ciclu procesual, în care ea a declarat apel în favoare, iar D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Vrancea a criticat sentinţa penală nr. 217 din 28 noiembrie 2011 a Tribunalului Vrancea, faţă de ea, numai cu privire la greşita individualizare judiciară a pedepsei, şi nu cu privire la nelegalitatea încadrării juridice dată faptelor.
În acest mod, în al doilea ciclu procesual, instanţa care a pronunţat sentinţa penală nr. 3/2013 a Tribunalului Vrancea, a procedat în mod greşit la agravarea pedepsei aplicate inculpatei pentru art. 12 din Legea nr. 678/2001 de la 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, b) C. pen., la 5 ani şi 2 luni închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., precum şi a pedepsei rezultante, după soluţionarea antecedentelor penale, de la 4 ani închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., la 5 ani şi 2 luni închisoare şi 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
Motivele de apel vizând achitarea inculpatei N.R. în baza prev. art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) sau d) C. proc. pen., au fost apreciate ca nefondate, întrucât analiza materialului probator a rezultat că inculpata N.R. (concubina inculpatului H.C.) a traficat trei victime, respectiv B.E., V.C.M. şi C.C.
Referitor la inculpata H.E. s-a apreciat că mai favorabil inculpatei este, însă, menţinerea încadrării juridice dată în primul ciclu procesual, unde a fost condamnată doar pentru două infracţiuni.
Apelul inculpatului H.C.R. a fost apreciat ca fiind fondat sub aspectul agravării situaţiei în al doilea ciclu procesual, prin acordarea unui spor de închisoare de 1 lună faţă de primul ciclu procesual, unde nu i s-a acordat nici un spor de pedeapsă, şi că în opinia Curţii nu se impunea acordarea unui spor de pedeapsă faţă de natura şi împrejurările comiterii faptelor.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs inculpaţii H.C., H.I. şi N.R.
La termenul de judecată din 04 decembrie 2013, inculpata N.R. prezentă personal în faţa instanţei şi asistată de apărător, a declarat că îşi retrage recursul formulat împotriva deciziei penale nr. 214 din 09 septembrie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, ocazie cu care Înalta Curte prin încheierea de la acea dată a luat act de manifestarea de voinţă liber exprimată a inculpatei, în sensul retragerii recursului.
Inculpatul H.C., invocând cazurile de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 12 şi pct. 172 C. proc. pen., a solicitat următoarele:
- în principal, achitarea, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată;
- în subsidiar, în raport cu circumstanţele sale personale (tânăr, copii minori în întreţinere) raportate la împrejurările comiterii faptelor, a apreciat că se impune reducerea cuantumului pedepselor, iar pedeapsa rezultantă să fie situată sub cuantumul de 8 ani închisoare, încât executarea acesteia să poată fi suspendată sub supraveghere.
S-a mai solicitat aplicarea prevederilor art. 5 din noul C. pen. numai cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, text de lege care a fost abrogat.
Inculpatul H.I., invocând cazurile de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 12 şi pct. 172 C. proc. pen., a solicitat următoarele:
În principal, achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
În subsidiar, reducere a pedepsei, în raport cu circumstanţele sale personale raportate şi la împrejurările comiterii faptelor.
Examinând recursurile declarate de inculpaţii H.C. şi H.I. prin raportare la dispoziţiile art. 3859 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:
Consacrând efectul parţial devolutiv al recursului, reglementat ca a doua cale de atac ordinară, art. 3856 C. proc. pen. stabileşte, în alin. (2), că instanţa de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute în art. 3859 din acelaşi cod.
Rezultă aşadar că, în cazul recursului declarat împotriva hotărârilor date în apel, nu se pot analiza decât motivele de recurs care se circumscriu unuia dintre cazurile de casare limitativ reglementate în art. 3859 alin. (1) C. proc. pen.
Totodată, art. 38510 C. proc. pen. prevede, în alin. (21) că instanţa de recurs nu poate examina hotărârea atacată pentru vreunul din cazurile prevăzute în art. 3859alin. (1) C. proc. pen. dacă motivul de recurs, deşi se încadrează în unul dintre aceste cazuri, nu a fost invocat în scris cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată, aşa cum se prevede în alin. (2) al aceluiaşi articol, cu singura excepţie a cazurilor de casare care, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., se iau în considerare din oficiu.
Verificându-se îndeplinirea acestor cerinţe, se observă că inculpatul H.C. şi-a motivat recursul la 03 februarie 2014, iar inculpatul H.C. nu a depus motive scrise de recurs în termenul prevăzut de lege, motivându-şi recursul oral în ziua judecăţii - 05 februarie 2014 încălcându-şi, astfel, fiecare dintre inculpaţi, obligaţia ce îi revenea potrivit art. 38510 alin. (2) C. proc. pen. Ca urmare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ţinând seama de prevederile art. 38510 alin. (21) C. proc. pen., precum şi de cele ale art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013 şi care nu mai enumera printre cazurile de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu şi pe cel reglementat de pct. 172 al art. 3859 C. proc. pen., nu va proceda la examinarea criticilor formulate de inculpaţi, nefiind îndeplinite condiţiile formale prevăzute în art. 38510alin. (2) C. proc. pen.
Referitor la aplicarea legii penale mai favorabile solicitată de procuror, Înalta Curte constată următoarele:
Cu privire la infracţiunea de trafic de minori prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001:
- Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 „constituie infracţiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea ori primirea unei persoane, prin ameninţare, violenţă sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi”.
Art. 210 alin. (1) din noul C. pen. prevede că:
„Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia, săvârşită:
a) prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate;
b) profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane;
c) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimţământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane,
se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.”
Cu privire Ia infracţiune prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001:
Recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia, constituie infracţiunea de trafic de minori şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită prin ameninţare, violenţă sau alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea minorului de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau prin oferirea, darea, acceptarea ori primirea de bani sau de alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra minorului, pedeapsa este închisoare de la 7 ani la 18 ani şi interzicerea unor drepturi.
Art. 211 din noul C. pen. „Traficul de minori” prevede:
Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Dacă fapta a fost săvârşită în condiţiile art. 210 alin. (1) sau de către un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Consimţământul persoanei victimă a traficului nu constituie cauză justificativă.
Cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002, vechea reglementare prevedea: „Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani: c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.”
Art. 29 lit. c) din Legea nr. 656/2002, în vigoare de la 01 februarie 2014, prevede:
„Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani:
c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.”
După cum se poate observa, inculpaţii au săvârşit infracţiunile prevăzute de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 şi de art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001 (modificată) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), privind infracţiunea continuată, şi a art. 33 lit. a) din acelaşi Cod, privind concursul real de infracţiuni.
În aceste circumstanţe, schimbările de încadrare juridică puse în discuţie de procuror - chiar dacă limitele de pedeapsă (minimă şi maximă) prevăzute de noile texte de lege încriminatoare sunt întradevăr mai mici decât cele din legea veche - nu pot fi operate deoarece ar fi urmate inevitabil de aplicarea prevederilor legii penale noi cu privire la infracţiunea continuată (art. 35-36) şi la concursul de infracţiuni (art. 38-39), cu consecinţe drastice defavorabile inculpaţilor în propia cale de atac, ceea ce este inadmisibil, după cum inadmisibilă este şi combinarea textelor de lege încriminatoare din legea nouă cu textele din lege veche referitoare la infracţiunea continuată [art. 41 alin. (2)], respectiv la concursul de infracţiuni [art. 33 lit. a)], spre a crea o lex tertia, favorabilă inculpaţilor.
Cu privire la aplicarea art. 5 din noul C. pen.:
În conformitate cu dispoziţiile art. 5 din noul C. pen., referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, în cazul în care, de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. În cazul recursurilor guvernate de dispoziţiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2013, în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din noul C. pen., pentru determinarea legii penale incidente, instanţa de recurs analizează şi dacă fapta mai este încriminată de legea penală nouă.
Art. 4 C. pen. prevede că legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă.
Prin art. 126 pct. 2 din Legea nr 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., au fost abrogate art. 7-10 şi 13 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 50/29.01.2003, cu modificările ulterioare.
Se constată că ambii inculpaţi au fost trimişi în judecată şi condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni, faptă prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, text de lege care, după cum s-a arătat, a fost abrogată, în mod expres, motiv pentru care, sub acest aspect recursurile inculpaţilor vor fi admise.
Pentru considerentele expuse urmează a fi admise recursurile declarate de inculpaţii H.C. şi H.I. împotriva deciziei penale nr. 214 din 09 septembrie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, să fie casată în parte decizia penală, în rejudecare:
Cu privire la inculpatul H.C. va fi descontopită pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. în pedepsele componente.
În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C. pen. va fi achitat inculpatul H.C. pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni, faptă prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen. (anterior).
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. (anterior) se va contopi pedeapsa de 6 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 (modificată) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., pedeapsa de 8 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de recrutare a unui minor în scopul exploatării, săvârşită prin ameninţare sau violenţă, faptă prev. de art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001 (modificată) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (anterior) şi pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 şi se va dispune ca inculpatul H.C. să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. (anterior) vor fi interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
Cu privire la inculpatul H.I. va fi descontopită pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. în pedepse componente.
În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C. pen. va fi achitat inculpatul H.I. pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni, faptă prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen. (anterior).
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. (anterior) va fi contopită pedeapsa de 4 ani şi 4 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 (modificată) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., pedeapsa de 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de recrutare a unui minor în scopul exploatării, săvârşită prin ameninţare sau violenţă, faptă prev. de art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001 (modificată) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (anterior) şi pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 şi se va dispune ca inculpatul H.I. să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. (anterior) vor fi interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale deciziei penale recurate.
Va fi dedusă din pedepsele aplicate inculpaţilor durata reţinerii şi arestării preventive, pentru H.C. de la 04 februarie 2011 la 05 februarie 2014 şi pentru H.I. de la 03 februarie 2011 la 05 februarie 2014.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu în sumă de câte 400 RON se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de inculpaţii H.C. şi H.I. împotriva deciziei penale nr. 214 din 09 septembrie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Casează în parte decizia penală recurată şi, în rejudecare:
1. Cu privire Ia inculpatul H.C.:
Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. în pedepsele componente.
În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C. pen. achită pe inculpatul H.C. pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire, ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni, faptă prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen. (anterior).
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. (anterior) contopeşte pedeapsa de 6 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 (modificată) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., pedeapsa de 8 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de recrutare a unui minor în scopul exploatării, săvârşită prin ameninţare sau violenţă, faptă prev. de art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001 (modificată) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (anterior) şi pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 şi dispune ca inculpatul H.C. să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. (anterior) interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
2. Cu privire la inculpatul H.I.:
Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. în pedepse componente.
În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C. pen. achită pe inculpatul H.I. pentru săvârşirea infracţiunii de iniţiere sau constituire, ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni, faptă prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 323 C. pen. (anterior).
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. (anterior) contopeşte pedeapsa de 4 ani şi 4 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 (modificată) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., pedeapsa de 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de recrutare a unui minor în scopul exploatării, săvârşită prin ameninţare sau violenţă, faptă prev. de art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001 (modificată) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (anterior) şi pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 şi dispune ca inculpatul H.I. să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. (anterior) interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale recurate.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor durata reţinerii şi arestării preventive, pentru H.C. de la 04 februarie 2011 la 05 februarie 2014 şi pentru H.I. de la 03 februarie 2011 la 05 februarie 2014.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu în sumă de câte 400 RON se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 05 februarie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 625/2014. Penal | ICCJ. Decizia nr. 61/2014. Penal. Infracţiuni privind... → |
|---|
