ICCJ. Decizia nr. 79/2014. SECŢIA PENALĂ. Conflict de interese (art. 253 ind 1 C.p.). Apel
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 79/A/2014
Dosar nr. 590/32/2013
Şedinţa publică din 9 aprilie 2014
Deliberând asupra cauzei de faţă,constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 125 din 5 noiembrie 2013, Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, în baza art. 2531 C. pen., a condamnat inculpatul O.T.,fără antecedente penale, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese.
În baza art. 71 alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 81 C. pen., a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani şi 6 luni termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii a fost suspendată executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., obligă inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reţinut că prin Rechizitoriul nr. 649/P/2012 întocmit la data de 18 aprilie 2013 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, s-a dispus punerea în mişcare şi trimiterea în judecată a inculpatului O.T. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2531 C. pen., constând în aceea că, în calitate de consilier local al comunei Bârgăuani, judeţul Neamţ, în şedinţa consiliului din data de 31 ianuarie 2012, a votat proiectul de hotărâre privind aprobarea scoaterii la licitaţie publică în vederea concesionării suprafeţei de 400,66 ha păşune, în scopul participării la licitaţia organizată în data de 20 februarie 2012, în calitate de reprezentant al Asociaţiei crescătorilor de animale TALPA. Licitaţia a fost în data de 20 februarie 2012, iar inculpatul a câştigat în numele asociaţiei dreptul de concesionare.
Dosarul cauzei s-a înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bacău sub nr. 590/321/2013.
În cursul cercetării judecătoreşti a fost audiat inculpatul O.T. şi martorii O.M., B.N., V.G., V.M., C.Ş., M.V., M.D., Ş.P., D.N., D.M., C.M., C.V., Ş.P. şi D.I.
Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a reţinut că inculpatul O.T. a fost ales în funcţia de consilier local în cadrul Consiliului Local Bârgăuani, judeţul Neamţ, la alegerile din luna iunie 2008, pentru mandatul 2008 - 2012, fiind reales ca şi consilier local pentru mandatul 2012 - 2016.
La începutul anului 2011, pentru a ajuta crescătorii de animale de pe raza comunei să acceseze fondurile europene, Consiliul Local al comuna Bârgăuani a hotărât scoaterea la licitaţie publică în vederea închirierii a unor suprafeţe de păşune de pe raza comunei, însă impedimente legate de condiţiile de participare au condus la eşecul procedurii de licitaţie. În aceste condiţii, Consiliul Local a adoptat o nouă hotărâre, la data de 10 mai 2011, prin care se aproba arendarea suprafeţelor de păşune către crescătorii de animale pentru o perioadă de 1 an.
În baza acestei hotărâri, la data de 10 mai 2011, s-a încheiat Contractul de arendare nr. 3844/2011 între Consiliul Local al comuna Bârgăuani şi Asociaţia crescătorilor de animale TALPA (reprezentată de inculpatul O.T.), având ca obiect suprafaţa de 84,4 ha păşune, contractul fiind valabil până la data de 10 mai 2012. În baza acestui contract, pentru anul 2011, Asociaţia crescătorilor de animale TALPA a încasat de la APIA suma de 33.381,54 RON.
La începutul anului 2012, pentru a putea accesa din nou fondurile APIA în termenul prevăzut de lege pentru acordarea lor şi în noile condiţii prevăzute de legiuitor, s-a impus reglementarea statutului suprafeţelor de păşune folosite de asociaţiile de crescători de animale, fiind necesară transformarea arendării în concesiune. Referatul cu propunerea de scoatere la licitaţie a suprafeţelor de păşune din comună, în vederea concesionării a fost întocmit de V.P., fiind ulterior prezentat Proiectul de hotărâre privind aprobarea scoaterii la licitaţie publică în vederea concesionării a suprafeţei de 400,66 ha păşune; actul normativ a fost pus în discuţia comisiilor reunite ale Consiliului Local Bârgăuani în data de 30 ianuarie 2012, ocazie cu care s-a avizat favorabil concesionarea pe o durată de 3 ani. Proiectul a fost avizat în unanimitate, inclusiv de inculpatul O.T., membru al comisiei juridice. A doua zi, proiectul a fost trecut pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local Bârgăuani la punctul 3, iar, pe parcursul dezbaterilor: consilierul local X.M. problema conflictului de interese în care se afla inculpatul O.T., deţinând o dublă calitate: participant la adoptarea hotărârii şi beneficiar al acesteia. În final, la momentul supunerii la vot, proiectul de hotărâre a fost aprobat cu o singură abţinere (cea a consilierului local C.M.), inculpatul O.T. votând în favoarea proiectului devenit Hotărârea nr. 3 din 31 ianuarie 2012.
În baza acestei hotărâri, a fost emis caietul de sarcini privind concesionarea suprafeţelor de păşune de pe raza comuna Bârgăuani, iar primarul a dispus constituirea comisiei de licitaţie, în următoarea componenţă: V.P. - preşedinte; D.M. - secretar; D.N., D.I. şi B.M. - membri. Licitaţia a fost organizată cu respectarea regulilor de publicitate, stabilindu-se data de 20 februarie 2012 pentru derularea procedurilor de adjudecare.
La data de 17 februarie 2012, inculpatul O.T. a formulat cererea prin care solicita înscrierea la licitaţie, în calitate de preşedinte al Asociaţiei crescătorilor de animale Talpa.
La data de 20 februarie 2012 a fost organizată licitaţia publică. Asociaţia crescătorilor de animale Talpa a obţinut concesionarea suprafeţei de 71,90 ha păşune. Asociaţia a depus cererea pentru acordarea de subvenţii, APIA acordând Asociaţiei crescătorilor de animale TALPA suma de 33.618 RON. Această sumă a fost cheltuite în folosul membrilor asociaţiilor, beneficiari direct fiind şi inculpatul O.T.
Instanţa a reţinut că inculpatul O.T. nu putea lua parte la deliberarea şi adoptarea Hotărârii nr. 3/2012 a Consiliului Local Bârgăuani, având un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor. La momentul dezbaterii, interesul său nu era doar unul prezumat şi ipotetic, ci unul specific şi concret, în condiţiile în care inculpatul participase deja în cursul anului 2011, în calitate de reprezentant al Asociaţiei crescătorilor de animale Talpa, la arendarea unei suprafeţe de păşune (contract valabil la momentul dezbaterii transformării arendei în concesiune), păstrându-şi calitatea şi în cursul anului 2012. Mai mult, la data de 15 mai 2012, inculpatul a devenit chiar preşedinte al asociaţiei, fondată de trei persoane în anul 2008 şi înscrisă în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor aflat la grefa Judecătoriei Piatra-Neamţ în urma pronunţării încheierii din data de 31 iulie 2008 în Dosarul nr. 4542/279/2008 al Judecătoriei Piatra-Neamţ.
Instanţa de fond a reţinut că fapta comisă de inculpat este o infracţiune de pericol şi nu de prejudiciu şi incriminează atitudinea funcţionarului care creează toate premisele existenţei reale a unui folos material, indiferent dacă acesta este valorificat sau nu, este dovedită cu procesele-verbale de sesizare din oficiu; documentaţia legată de licitaţia din data de 20 februarie 2012; documentaţia APIA - Centrul Judeţean Neamţ; documentaţia legată de arendare; declaraţiile martorilor V.M., O.M., V.G., C.Ş., Ş.P., C.V., S.G., C.M., D.M., B.M., D.N., D.I., Ş.P., coroborate cu declaraţiile inculpatului O.T.
Instanţa de fond a apreciat că în drept, fapta inculpatului O.T., constând în aceea că, în calitate de consilier local al comuna Bârgăuani, judeţul Neamţ, în şedinţa consiliului din data de 31 ianuarie 2012, a votat proiectul de hotărâre privind aprobarea scoatem la licitaţie publică, în vederea concesionării, a suprafeţei de 400,66 ha păşune, iar la licitaţia organizată în data de 20 februarie 2012, inculpatul a participat în calitate de reprezentant al Asociaţiei crescătorilor de animale Talpa, câştigând în numele asociaţiei dreptul de concesionare pentru suprafaţa de 71,90 ha păşune, în baza contractului de concesiune asociaţia obţinând de la APIA subvenţii în valoare de 33.618 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese prevăzută şi pedepsită de art. 253 C. pen.
Inculpatul s-a apărat invocând faptul că la data licitaţiei şi discutării proiectului de hotărâre din 31 ianuarie 2012 nu era preşedintele asociaţiei, fiind ales după această dată; consilierul local nu poate avea calitatea de funcţionar public, existând incompatibilitate între funcţia de consilier local şi funcţionar public; asociaţia crescătorilor de animale este o asociaţie non-profit, iar el nu a urmărit obţinerea unui folos material; a participat la licitaţie pentru creşterea veniturilor bugetare ale comunei, neputându-se considera că a comis fapta de conflict de interese.
Instanţa a reţinut că subiect activ al infracţiunii prevăzute de art. 2531 C. pen. este funcţionarul public, aşa cum este el definit de art. 147 alin. (1) C. pen., iar potrivit acestor ultime dispoziţii prin funcţionar public se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 C. pen.
Consilierul local îşi exercită atribuţiile în serviciul consiliului local care funcţionează ca autoritate a administraţiei publice locale, rezolvând treburile publice din comune, oraşe şi municipii, în condiţiile legii, astfel încât în mod evident are calitatea de funcţionar public.
Elementul material al infracţiunii constă în acţiunea de îndeplinire a unui act ori de participare la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material. Participarea la luarea unei decizii semnifică îndeplinirea unei atribuţii de serviciu în situaţia în care decizia nu aparţine în totalitate funcţiei.
Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative. Prima instanţă a mai arătat că, un conflict de interese implică un conflict între datoria faţă de public şi interesele personale ale funcţionarului public, în care funcţionarul are interese, în calitatea sa de persoană privată, care ar putea influenţa necorespunzător îndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor oficiale.
Inculpatul, în calitate de consilier local, a participat la adoptarea Hotărârii nr. 3 din 31 ianuarie 2012. a Consiliului Local Bârgăuani prin care s-a aprobat scoaterea la licitaţie publică în vederea concesionării a suprafeţei de 400,66 ha păşune. Potrivit art. 46 alin. (1) din Legea 215/2001 nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.
S-a reţinut astfel că inculpatul avea un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii, în condiţiile în care participase deja în cursul anului 2011, în calitate de reprezentant al Asociaţiei crescătorilor de animale Talpa, la arendarea unei suprafeţe de păşune (contract valabil la momentul dezbaterii transformării arendei în concesiune), păstrându-şi calitatea şi în cursul anului 2012.
Pentru existenţa infracţiunii este necesar ca prin fapta săvârşită să se realizeze direct sau indirect, un folos material pentru sine sau pentru celelalte persoane enumerate în cuprinsul art. 2531 C. pen.
În speţă, instanţa a reţinut că folosul material constă în suma de 33.618 RON pe care Asociaţia Crescătorilor de animale Talpa a obţinut-o drept subvenţie de la APIA, sumă ce a fost cheltuită în folosul asociaţiei, beneficiar direct fiind şi inculpatul în calitate de membru şi nu are nicio relevanţă faptul că inculpatul nu avea calitatea de preşedinte al asociaţiei, în condiţiile în care a beneficiat de subvenţiile acordate. Totodată, instanţa a constatat că la data desfăşurării licitaţiei, inculpatul exercita în fapt atribuţiile de preşedinte, formulând, în această calitate, cererea prin care solicita înscrierea la licitaţie.
De asemenea, curtea a apreciat că nu are nicio relevanţă faptul că folosul material s-a realizat în favoarea unei asociaţii non profit, atâta timp cât această asociaţie urmăreşte realizarea unui interes de grup (crescătorii de animale din satul Talpa), grup din care face parte şi inculpatul.
În lumina acestor argumente logico-juridice, constatând că fapta supusă judecăţii, există, constituie infracţiune şi este prevăzută de legea penală, instanţa a dispus condamnarea inculpatului. La individualizarea pedepsei curtea a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social concret a faptei săvârşite, împrejurările săvârşirii faptei, urmările produse, circumstanţele personale ale inculpatului care îl caracterizează în mod pozitiv, referitoare la reputaţia şi conduita anterioară ale acestuia, motiv pentru care o pedeapsă egală cu minimul special a fost apreciată proporţională cu gravitatea faptei.
În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, curtea a reţinut că natura faptei săvârşite, ansamblul circumstanţelor personale ale inculpatului duc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor electorale prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţi publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, motiv pentru care exerciţiului acestora a fost interzis pe durata executării pedepsei principale.
Curtea a apreciat că scopul pedepsei prev. de art. 52 C. pen. poate fi atins şi fără executarea acesteia, având în vedere că sunt întrunite şi celelalte condiţii prev. de art. 81 C. pen. şi că pronunţarea pedepsei constituie un avertisment pentru inculpat şi chiar fără executarea pedepsei aceasta nu va mai săvârşi infracţiuni, motiv pentru care a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe un termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. şi, în temeiul art. 359 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării. S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 alin. (5) C. pen.
Nu în ultimul rând, având în vedere pericolul social ridicat al infracţiunii de conflict de interese prin vătămarea sau punerea în pericol a desfăşurării activităţilor de interes public, reflectat şi de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, dar şi activitatea vizată în concret de această infracţiune - încrederea în funcţionarii publici -, prima instanţă a apreciat că fapta inculpatului nu este lipsită în mod vădit de importanţă; dimpotrivă, valorile apărate de lege necesită aplicarea unui tratament juridic exemplar şi preventiv, care exclude aplicarea, în cauză, a prevederilor art. 181 C. pen.
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs inculpatul O.T., cale de atac recalificată în temeiul art. 9 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 ca şi apel. Inculpatul a solicitat achitarea pentru că fapta nu există în materialitatea ei, potrivit dispoziţiilor art. 16 lit. a) C. proc. pen. şi că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de care este acuzat, conform art. 16 lit. c) C. proc. pen.
Examinând apelul prin prisma dispoziţiilor legale, Înalta Curte constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Infracţiunea de conflict de interese constă în fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură.
Pornind de la definiţia legală cuprinsă în art. 147 alin. (2) C. pen., care înţelege prin noţiunea de funcţionar: funcţionarul public precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei persoane juridice de drept privat, putem observa că alesul local este funcţionar doar dacă avem în vedere sensul de funcţionar public al conceptului şi nu cel de salariat, persoană aflată într-un raport de muncă cu un angajator privat. Alesul local nu se poate identifica cu salariatul, aceasta deoarece niciodată un primar, preşedinte de consiliu judeţean, consilier local sau judeţean nu va putea desfăşura o activitate în serviciul său pentru şi sub autoritatea unei persoane juridice de drept privat: societate comercială, asociaţii, fundaţii, sindicate, activitatea lui, a alesului, fiind îndreptată exclusiv spre satisfacerea unui interes public.
Ca atare, calitatea de consilier local îndeplineşte condiţia specială a calităţii subiectului activ cerută de lege, pentru infracţiunea de conflict de interese.
Înalta Curte reţine că, pentru a se putea dispune achitarea în temeiul art. 16 lit. c) C. proc. pen./art. 10 lit. d) C. proc. pen. anterior, ar trebui să nu fie întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese reţinută în sarcina inculpatului, or, în cauza de faţă, latura obiectivă a acestei infracţiuni, ca şi cea subiectivă sunt îndeplinite. Astfel inculpatul a participat la luarea unei decizii ce ulterior a generat un profit. Folosul material a constat în suma de 33.618 RON pe care Asociaţia Crescătorilor de animale Talpa a obţinut-o drept subvenţie de la APIA, sumă ce a fost cheltuită în folosul asociaţiei, beneficiar direct fiind şi inculpatul în calitate de membru,
Latura subiectivă a infracţiunii, este intenţia directă, care rezultă din însăşi modalitatea de săvârşire a faptelor, din numărul şi succesiunea actelor de executare.
Fapta săvârşită de inculpatul O.T., care, în calitate de consilier local a participat la o şedinţă în consiliu şi a votat proiectul de hotărâre privind aprobarea scoaterii la licitaţie publică în vederea concesionării a suprafeţei de 400,66 ha păşune, în scopul participării ulterioare la licitaţia organizată, în calitate de reprezentant al Asociaţiei crescătorilor de animale TALPA, inculpatul câştigând, în numele asociaţiei, dreptul de concesionare pentru suprafaţa de 71,90 ha păşune, în baza contractului de concesiune asociaţia obţinând de la APIA subvenţii în valoare de 33.618 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese prevăzută de art. 2531 C. pen.
Probatoriul în cauză este apt "să răstoarne prezumţia de nevinovăţie" alcătuit predominant din înscrisuri, evaluate de prima instanţă riguros.
De altfel motivele de apel sunt contradictorii, inculpatul prin apărător susţinând şi inexistenţa faptei, respectiv inexistenţa oricărei modificări în realitatea obiectivă, dar şi faptul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii (inexistente).
Pentru aceleaşi considerente Înalta Curte constată că este nefondată solicitarea inculpatului de achitare pe motiv că fapta nu există în materialitatea ei.
La individualizarea sancţiunii aplicate inculpatului, instanţa de fond a dat eficienţă corespunzătoare criteriilor generale prevăzute în art. 72 C. pen.
Din oficiu, instanţa analizând aplicarea art. 5 C. pen. se constată că legea penală mai favorabilă este C. pen. anterior, atât din prisma limitei minime a pedepsei prevăzute de legiuitor, cât şi a modalităţii de executare, fiind incidente dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 187/2012.
Pentru aceste motive Înalta Curte, în temeiul art. 420 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul O.T. împotriva Sentinţei penale nr. 125 din 5 noiembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga apelantul inculpat la plata sumei de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul O.T. împotriva Sentinţei penale nr. 125 din 5 noiembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Obligă apelantul inculpat la plata sumei de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 aprilie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 78/2014. SECŢIA PENALĂ. înşelăciunea... | ICCJ. Decizia nr. 894/2014. SECŢIA PENALĂ. Traficul de minori... → |
|---|
