ICCJ. Decizia nr. 144/2015. SECŢIA PENALĂ
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 144/RC/2015
Dosar nr. 1262/1/2015
Şedinţa publică din 27 aprilie 2015
Deliberând asupra recursurilor în casaţie, în baza actelor de la dosar, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 3792/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia emis în data de 16 octombrie 2010, inculpata M.D.E. a fost trimisă rn judecată pentru săvârşirea infracţiuni prev de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 21 decembrie 2012 sub nr. 11905/176/2010.
În actul de sesizare al instanţei, în sarcina inculpatei s-a reţinut că aceasta, în calitate de administrator al SC H.E. SRL a reţinut şi nu vărsat către bugetul consolidat al statului, timp de mai multe luni, sumele reprezentând impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă.
Prin sentinţa penală nr. 244/2011 Judecătoria Alba Iulia a constatat nulitatea ordonanţei din data de 16 iulie 2010 emisă în Dosarul nr. 4996/II/2/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia.
În baza art. 332 alin. (2) C.proc.penală cauza a fost scoasă de pe rol iar dosarul restituit parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia pentru refacerea urmării penale.
Prin Decizia nr. 1102/2011 Curtea de Apel Alba Iulia a admis recursul Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia a fost casată sentinţa penală nr. 244/2011 iar cauza a fost trimisă în vederea continuării judecăţii.
Prin sentinţa penală nr. 488/2012 pronunţată de Judecătoria Alba în Dosarul nr. 11905/176/2010 inculpata a fost condamnată la pedeapsa de 1.000 lei amendă penală pentru săvârşirea în formă continuată a infracţiunii prevăzute la art. 6 din Legea nr. 241/2005 în condiţiile art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 81 - 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 1 an. In baza art. 359 C. proc. pen. pune în vedere inculpatei prevederile art. 83 C. pen.
S-a admis în parte acţiunea civilă formulată în cauză de partea civilă D.G.F.P. Alba şi, în consecinţă, a fost obligată inculpata, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC H.E. SRL, să plătească părţii civile suma de 1.082.549 lei, reprezentând contribuţiile cu reţinere la sursă din perioada februarie 2006 - 01 iulie 2009, sumă la care se vor calcula, potrivit legii, dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente.
S-a menţinut sechestrul asigurător instituit prin încheierile de şedinţă din 18 iunie 2012 şi 17 septembrie 2012.
În baza art. 191 C. proc. pen. a fost obligată inculpata, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata către stat a sumei de 1.200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005 şi art. 6 din O.G. nr. 75/2001,s-a dispus ca la data rămânerii definitive a hotărârii să se comunice O.R.C. de pe lângă Tribunalul Alba şi D.G.F.P. Alba pentru a se face cuvenitele menţiuni în registrul comerţului şi în cazierul fiscal al inculpatei.
Prin Decizia nr. 308/2013 a Curţii de Apel Alba Iulia a fost admis recursul inculpatei împotriva hotărârii susmenţionate, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare.
În rejudecare Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Judecătoriei Alba lulia la data de 30 mai 2013 sub nr. 11905/176/2010*.
Prin sentinţa penală nr. 106 din data de 08 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 11905/176/2010, Judecătoria Alba lulia, a hotărât următoarele:
]N baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen., art. 17 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. b) C. proc. pen., a achitat pe inculpata M.D.E., pentru săvârşirea în formă continuată a infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 6 din Legea nr. 241/2005-forma în vigoare înainte de modificările aduse prin Legea nr. 50 din 14 martie 2013 privind modificarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale cu aplicarea art. 35. alin. (1) din N.C.P. cu referire la art. 5 din N.C.P.
În temeiul art. 25 alin. (5) C. proc. pen. a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă A.N.A.F.-D.G.F.P. Alba.
În temeiul art. 397 alin. (5) C. proc. pen. a menţinut măsura asiguratorie constând în sechestru asigurător instituit: asupra imobilului situat în Alba lulia, jud. Alba-proprietatea părţii responsabile civilmente SC H.E. SRL- în prezent aflată în procedura de insolvenţă reprezentată de lichidator judiciar SC L.I. Ipurl-prin încheierea din şedinţa publică din data de 18 iunie 2013 (filla 79 - dos. fond, vol. II); asupra imobilului situat în Alba lulia, C.F. şi asupra autoturismului, proprietatea inculpatei - prin încheierea din şedinţa publică din data de 17 septembrie 2012 (filele 86-dos. fond, vol. II), măsură asiguratorie care încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acţiune în faţa instanţei civile în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
În baza art. 272, 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au fost lăsate în sarcina acestuia.
A constatat că onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în faza de judecată-avocat B.A. (fila 9), până la prezentarea apărătorului ales al inculpatei, în cuantum de 50 lei s-a avansat din fondul M.J. astfel cum s-a stabilit prin încheierea din şedinţa publică din data de 24 septembrie 2013.
Împotriva acestei sentinţe au exercitat calea de atac a apelului Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba lulia, partea civilă A.N.A.F. şi inculpata M.D.E., criticând sentinţa primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin Decizia penală nr. 655/A din 18 septembrie 2014 a Curţii de Apel Alba lulia, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 11905/176/2010**, au fost admise apelurile exercitate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba lulia şi de A.N.A.F., reprezentată de A.J.F.P. Alba, împotriva sentinţei penale nr. 106 din data de 08 aprilie 2014, pronunţată de Judecătoria Alba lulia în Dosarul nr. 11905/176/2010*.
A fost desfiinţată sentinţa penală apelată, în ceea ce priveşte soluţionarea laturii penale şi civile a cauzei şi, în rejudecare:
În baza art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnată inculpata M.D.E. pentru săvârşirea infracţiunii de reţinere şi nevărsare, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă, la o pedeapsă de 1 an închisoare.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012, s-a făcut aplicarea art. 71 alin. (2) C. pen. anterior şi s-au interzis inculpatei drepturile civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. anterior.
În baza art. 81 alin.(1) C. pen. anterior, s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 alin.(1) din acelaşi cod.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii.
S-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 şi art. 83 C. pen. anterior.
În baza art. 19 şi art. 397 alin.(1) C. proc. pen. cu aplicarea art. 998-999 C. civ. din 1864, a fost obligată inculpata, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC H.E. SRL Alba lulia, la plata sumei de 1.082.549,00 lei, cu dobânzi şi penalităţi până la data intrării în insolvenţă a societăţii (04 iunie 2010), cu titlu de daune materiale.
S-a menţinut dispoziţia din sentinţă cu privire la măsurile asigurătorii.
A fost respins ca nefondat apelul exercitat de inculpata M.D.E. împotriva aceleiaşi sentinţe.
Onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpată, în sumă de 100 lei, s-a dispus a fi avansat din fondurile M.J.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligată inculpata la plata sumei de 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva hotărârii instanţei de apel, în termen legal, au declarat recurs în casaţie Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia şi inculpata M.D.E.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia a invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., arătând că instanţa de apel, condamnând inculpata la pedeapsa de un an închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, conform Codului penal anterior, a aplicat o pedeapsă în alte limite decât cele prevăzute de lege, în ceea ce priveşte felul şi cuantumul acesteia.
Recurenta inculpată M.D.E. a invocat cazurile de recurs în casaţie prevăzute de art. 438 alin.(1) pct. 7 şi pct. 12 C. proc. pen.
În ceea ce priveşte primul caz de recurs în casaţie invocat, recurenta inculpată a susţinut că a fost condamnată pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005, nici din punct de vedere al laturii subiective şi nici al laturii obiective.
În motivarea incidenţei cazului de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin.(1) pct. 12 C. proc. pen., recurenta inculpată a arătat că pedeapsa ce i-a fost aplicată a fost stabilită în alte limite decât cele permise de lege, deoarece i s-a agravat situaţia în propria cale de atac, instanţa având posibilitatea de a stabili şi aplica pedeapsa doar până la limita de 1.000 lei amendă.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 23 februarie 2015, sub nr. 11905/176/2010**, termenul pentru examinarea admisibilităţii în principiu a cererilor de recurs în casaţie, conform art. 440 C. proc. pen., fiind stabilit la data de 30 martie 2015, fără citarea părţilor.
Prin Încheierea nr. 107/ RC din 30 martie 2015 pronunţată în Dosarul nr. 11905/176/2010**, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-au admis în principiu cererile de recurs în casaţie formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia şi de inculpata M.D.E. împotriva Deciziei penale nr. 655/A din 18 septembrie 2014 a Curţii de Apel Alba lulia, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 11905/176/2010** şi s-a trimis cauza în vederea judecării recursurilor în casaţie, la data de 27 aprilie 2015, în şedinţă publică.
Examinând pe fond cererile de recurs în casaţie declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia şi de inculpata M.D.E. împotriva Deciziei penale nr. 655/A din 18 septembrie 2014 a Curţii de Apel Alba lulia, secţia penală şi pentru cauze cu minori, Înalta Curte apreciază că sunt fondate, urmând a fi admise, pentru următoarele considerente:
Conform dispoziţiilor art. 438 alin.(1) pct. 7 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării, când „inculpatul a fost condamnat pentr-u o faptă care nu este prevăzută de legea penală".
De asemenea, dispoziţiile art. 438 alin.(1) pct. 12 C. proc. pen., prevăd că hotărârile sunt supuse casării „dacă s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", respectiv în situaţia în care pedeapsa stabilită şi aplicată este nelegală.
I. Referitor la criticile invocate de recurenta inculpată M.D.E. în susţinerea cazului de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin.(1) pct. 7 C. proc. pen., se constată că exced situaţiei în care instanţa poate aprecia că inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, iar, pe de altă parte, acestea vizează reexaminarea probatoriului administrat în cauză, posibilitate care este exclusă, raportat la dispoziţiile legale ce reglementează calea de atac a recursului în casaţie, potrivit cărora controlul judiciar este limitat doar la verificarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
II. Înalta Curte constată ca fiind fondate criticile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba şi de recurenta inculpată M.D.E., în temeiul cazului de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin.(1) pct. 12 C. proc. pen., cu privire la nelegalitatea pedepsei aplicată inculpatei de instanţa de apel.
Astfel, din actele cauzei rezultă că în sarcina inculpatei M.D.E. s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, constând în aceea că, în perioada februarie 2006-30 iunie 2009, în calitate de administrator al SC H.E. SRL Alba Iulia, cu intenţie, a reţinut şi nu a vărsat, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, sumele reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.
Cu ocazia primei judecăţi de fond, prin sentinţa penală nr. 488/2012 a Judecătoriei Alba Iulia pronunţată în Dosarul nr. 11905/176/2010*, inculpata a fost condamnată la o pedeapsă principală cu amendă în cuantum de 1.000 lei, iar ca modalitate de executare, s-a dispus suspendarea condiţionată, reglementată de art. 81 C. pen. anterior.
Împotriva acestei hotărâri, nici parchetul, nici partea civilă sau partea responsabilă civilmente nu au promovat cale de atac, singura cale de atac (recurs la acea dată) a fost promovată de inculpată şi a fost admisă.
Având în vedere exercitarea căii de atac împotriva sentinţei penale nr. 488/2012 a Judecătoriei Alba Iulia, exclusiv de inculpată, indiferent de numărul ciclurilor procesuale instanţele nu-i puteau aplica acesteia o pedeapsă mai mare de 1.000 lei amendă penală şi nici nu-i puteau modifica modalitatea de executare, conform principului neagravării situaţiei în propria cale de atac .
Astfel, în apel, în ultimul ciclu procesual, Curtea de Apel Alba Iulia, stabilind că soluţia legală şi temeinică era aceea de condamnare, nu putea să-i aplice inculpatei decât maxim pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1.000 lei, menţinând modalitatea de executare a suspendării condiţionate.
În consecinţă, pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatei prin Decizia penală nr. 655/A din 18 septembrie 2014 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală şi pentru cauze cu minori, este situată în alte limite decât cele prevăzute de lege, întrucât inculpatei i s-a agravat situaţia în rejudecare, după admiterea căii de atac.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 448 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., va admite recursurile în casaţie declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi de inculpata M.D.E. împotriva Deciziei penale nr. 655/A din 18 septembrie 2014 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Va casa, în parte, decizia penală atacată, numai în ceea ce priveşte latura penală a cauzei şi, rejudecând:
Va înlătura din dispozitivul deciziei menţiunea privind condamnarea inculpatei la pedeapsa de 1 an închisoare cu toate consecinţele acesteia.
În baza art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 5 C. pen. va condamna pe inculpata M.D.E. la pedeapsa de 1.000 lei amendă, pentru săvârşirea infracţiunii de reţinere şi nevărsare, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.
În baza art. 81 C. pen. anterior, va suspenda condiţionat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 1 an stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 82 C. pen. anterior.
În baza art. 359 C. proc. pen. anterior, va atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. anterior.
Va menţine celelalte dispoziţii ale deciziei atacate.
În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul apărătorului desemnat din oficiu,în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul M.J.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile în casaţie declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi de inculpata M.D.E. împotriva Deciziei penale nr. 655/A din 18 septembrie 2014 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Casează, în parte, decizia penală atacată, numai în ceea ce priveşte latura penală a cauzei şi, rejudecând:
Înlătură din dispozitivul deciziei menţiunea privind condamnarea inculpatei la pedeapsa de 1 an închisoare cu toate consecinţele acesteia.
În baza art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 5 C. pen. condamnă pe inculpata M.D.E. la pedeapsa de 1.000 lei amendă, pentru săvârşirea infracţiunii de reţinere şi nevărsare, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.
În baza art. 81 C. pen. anterior, suspendă condiţionat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 1 an stabilit în conformitate cu dispoziţiile art. 82 C. pen. anterior.
În baza art. 359 C. proc. pen. anterior, atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. anterior.
Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei atacate.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu,în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul M.J.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 aprilie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 138/2015. SECŢIA PENALĂ | ICCJ. Decizia nr. 1455/2015. SECŢIA PENALĂ → |
|---|
