ICCJ. Decizia nr. 56/2015. SECŢIA PENALĂ. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Recurs in casaţie

Comentarii

0



ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 56/RC/2015

Dosar nr. 3947/1/2014

Şedinţa publică din 10 februarie 2015

Deliberând asupra recursului în casaţie de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 471 din 03 aprilie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 15179/63/2008* s-au dispus următoarele:

Au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, de inculpaţii D.C.G., C.M.Ş., B.M.C., I.Ş.S., D.M.A., I.I., B.T.C., C.C.A., D.N.F., P.A., P.I.A., P.Ş.M., S.B., S.C.D., T.M.C., S.V.C., C.C., M.L.C., M.C.S., partea responsabilă civilrnente D.F., precum şi de avocaţii C.N., P.L., B.M. şi B.L., împotriva sentinţei penale nr. 56 din 05 noiembrie 2010 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia pentru minori şi familie, în Dosarul nr. 15179/63/2008.

A fost desfiinţată sentinţa atacată şi rejudecând cauza s-au dispus următoarele:

I) a fost respinsă cererea formulată de inculpaţi prin intermediul apărătorilor, de schimbare a încadrării juridice a faptelor comise din infracţiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 Titlul III, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 244 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

A fost admisă cererea reprezentantului Ministerului Publc de schimbare a încadrării juridice dată faptelor comise de inculpatul M.C.D. din infracţiunea prev. de art. 27 alin. (1)-(3) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunile prev. de art. 250 alin. (1) noul C. pen. şi art. 250 alin. (3) noul C. pen., fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

A fost respinsă cererea de judecare a cauzei conform art. 375 alin. (1) noul C. proc. pen. şi art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen. formulată de inculpatul I.Ş.S.

În baza art. 386 alin. (1) noul C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpaţi astfel:

- din infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) cu ref. la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 99 C. pen. în infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) noul C. pen. cu aplicarea art. 113 noul C. proc. pen., pentru inculpaţii B.M.C., C.I.S., D.M.A. şi I.l.

- din infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) cu ref. la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 99 C. pen. în infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) noul C. pen. pentru inculpaţii D.C.G. şi I.Ş.S.

- din infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) cu ref. la art. 2 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) noul C. pen. pentru inculpaţii M.C.D., C.C.A., C.M.Ş., A.S.M., S.C.D., G.A.L., B.I.C., T.M.C., B.T.C., C.C., P.A., S.V.C., B.I.A., D.N.F., P.I.A., P.Ş.M., S.B., M.L.C. şi A.M.

- din infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 99 C. pen. în infracţiunea prev. de art. 48 noul C. pen. rap. la art. 249 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 113 noul C. pen. pentru inculpaţii B.M.C., C.I.S., D.M.A. şi I.l.

- din infracţiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 249 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru inculpaţii D.C., M.C.D., C.C.A., C.M.Ş. şi I.Ş.S.

- din infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 48 noul C. pen. rap. la art. 249 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru inculpaţii A.S.M., S.C.D., G.A.L., B.I.C., T.M.C., B.T.C., C.C., B.I.A., D.N.F., P.I.A., P.Ş.M., S.B., M.L.C. şi A.M.

- din infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 75 lit. c) C. pen. în infracţiunea prev de art. 48 noul C. pen. rap. la art. 249 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 77 lit. d) noul C. pen. pentru inculpaţii P.A. şi S.V.C.

- din infracţiunea prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003 în infracţiunea prev. de art. 325 noul C. pen. pentru inculpatul C.C.A.

- din infracţiunea prev. de art. 27 alin. (1)-(3) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunile prev. de art. 250 alin. (1) noul C. pen. şi art. 250 alin. (3) noul C. pen., fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. pentru inculpatul M.C.D.

În baza art. 396 alin. (6) noul C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. f) noul C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpaţilor B.M., C.I., D.M. şi D.I. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) noul C. pen. cu aplicarea art. 113 noul C. pen. şi art. 48 noul C. pen. rap. la art. 249 noul C. pen. cu aplicarea, art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) noul C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. f) noul C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpaţilor S.C.D. şi T.M. pentru săvârşirea infiactiunii prev de art. 293 C. pen. şi împotriva inculpaţilor P.I.A. şi P.Ş.M. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 293 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) noul C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. f) noul C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului C.C.A. pentru săvârşirea infractiunii prev. de art. 325 noul C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) noul C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. f) noul C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului M.C.D. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 250 alin. (3) noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) noul C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. f) noul C. proc. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpaţilor D.C.G., D.Ş., M.C.D., C.C.A., C.M.Ş., A.S.M., S.C.D., G.A.L., B.I., T.M.C., B.T.C., C.C., P.A., S.V.C., B.I.A., D.N.F., P.I.A., P.Ş.M., S.B., M.L.C. şi A.M. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) noul C. pen.

1. În baza art. 249 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen. şi art. 5 noul C. pen. a fost condamnat inculpatul D.C.G., la 3 ani închisoare.

În baza art. 86⁵ C. pen. s-a dispus anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 3275 din 18 decembrie 2009 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin decizia penală nr. 869 din 25 mai 2011 a Curţii de Apel Craiova.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare în pedepsele componente de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 99 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 75 lit. a) C. pen., 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 99 C. pen., aplicate prin sentinţa penală nr. 3275 din 18 decembrie 2009 a Judecătoriei Craiova, 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală FN/2004 a Tribunalului Dolj pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 99 C. pen. şi 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1319 din 22 mai 2006 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, pe care le repune în individualitatea lor.

S-a constatat că faptele deduse judecăţii în prezenta cauză sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul D.C.G. a fost condamnat prin sentinţa penală din 2004 a Tribunalului Dolj, sentinţa penală nr. 1319 din 22 mai 2006 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti şi sentinţa penală nr. 3275 din 18 decembrie 2009 a Judecătoriei Craiova.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., art. 36 alin. (1) C. pen. şi art. 5 noul C. pen. s-a contopit pedeapsa aplicată în prezenta cauză cu pedepsele menţionate mai sus, urmând ca inculpatul D.C.G. să execute, în final, pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

2. În baza art. 249 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen. şi art. 5 noul C. pen., a fost condamnat inculpatul M.C.D. la 3 ani închisoare.

În baza art. 250 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen. şi art. 5 noul C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 5 noul C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

3. În baza art. 249 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen. şi art. 5 noul C. pen., a fost condamnat inculpatul C.C.A. la 3 ani închisoare.

4. În baza art. 249 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen. şi art. 5 noul C. pen., a fost condamnat inculpatul C.M.Ş. la 3 ani închisoare.

În baza art. 85 C. pen. s-a dispus anukrea suspendării condiţionate a executării pedepselor de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată aceluiaşi inculpat prin sentinţa penală nr. 390/MF din 15 decembrie 2006 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin decizia penală nr. 247 din 12 martie 2009 a Curţii de Apel Craiova şi 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1717 din 01 iulie 2010 a Judecătoriei Craiova.

S-a constatat că faptele deduse judecăţii în prezenta cauză sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 390/MF din 15 decembrie 2006 a Judecătoriei Craiova şi sentinţa penală nr. 1717 din 01 iulie 2010 a Judecătoriei Craiova.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., art. 36 alin. (1) C. pn. şi art. 5 noul C. pen. s-a contopit pedeapsa aplicată inculpatului C.M.Ş. în prezenta cauză cu pedepsele aplicate prin hotărârile mai sus menţionate urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 86¹ C. pen. cu aplicarea art. 5 noul C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpaţilor D.C.G., M.C.D., C.C.A., C.M.Ş., pe durata termenului de încercare de 8 ani stabilit conform art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ C. pen. pe durata termenului de încercare, inculpaţii trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune DOLJ;

- să anunţe în prealabil orice schimbate de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă;

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere suspendă executarea pedepselor accesorii aplicate inculpaţilor D.C.G. şi C.M.Ş.

S-a atras atenţia inculpaţilor asupta dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

5. În baza art. 48 C. pen. rap. la art. 249 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen. şi art. 5 noul C. pen., a fost condamnat inculpatul B.T.C. la 2 ani închisoare.

6. În baza art. 48 noul C. pen. rap. la 249 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen. şi art. 5 noul C. pen. a fost condamnat inculpatul S.B. la 2 ani închisoate.

7. În baza art. 48 noul C. pen. rap. la art. 249 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 77 lit. d) noul C. pen., art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen. şi art. 5 noul C. pen. a fost condamnat inculpatul S.V.C. la 2 ani închisoare.

8. În baza art. 48 noul C. pen. rap. la art. 249 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., 77 lit. d) noul C. pen., art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen. şi art. 5 noul C. pen. a fost condamnat inculpatul P.A. la 2 ani închisoare.

9. În baza art. 48 noul C. pen. rap. la art. 249 noul C. pen. cu aplicatea art. 41 alin. (2) şi art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen. şi art. 5 noul C. pen. condamnă inculpatul A.S.M. la 2 ani închisoate.

10. În baza art. 48 noul C. pen. rap. la art. 249 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen. şi art. 5 noul C. pen. a fost condamnat inculpatul A.M. la 2 ani închisoare.

11. În baza art. 249 noul C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (2) lit. b) noul C. pen., art. 76 alin. (1) noul C. pen. şi art. 5 noul C. pen. a fost condamnat inculpatul I.Ş.S. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 86¹ C. pen. cu aplic. art. 5 noul C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpaţilor B.T.C., S.B., S.V.C., P.A., A.S.M., A.M. şi I.Ş.S. pe durata termenului de încercare de 6 ani stabilit conform art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ C. pen. pe durata termenului de încercare, inculpaţii trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune DOLJ;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă;

Atrage atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

12. În baza art. 48 noul C. pen. rap. la art. 249 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen. şi art. 5 noul C. pen. a fost condamnat inculpatul C.C. la 1 an şi 6 luni închisoare.

13. În baza art. 48 noul C. pen. rap. la art. 249 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen. şi art. 5 noul C. pen. a fost condamnat inculpatul B.I.A. la 1 an şi 6 luni închisoare.

14. În baza art. 48 noul C. pen. rap. la art. 249 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen. şi art. 5 noul C. pen. a fost condamnat inculpatul D.N.F. la 1 an şi 6 luni închisoare.

15. În baza art. 48 noul C. pen. rap. la art. 249 noul C. pen. cu aplicatea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen. şi art. 5 noul C. pen. condamnă inculpatul P.I.A. la 1 an şi 6 luni închisoate.

16. În baza art. 48 noul C. pen. rap. la art. 249 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen. şi art. 5 noul C. pen. a fost condamnat inculpatul M.L.C. la 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 72 noul C. pen. scade din durara pedepsei închisorii pronunţate perioada executată de la 19 ianuarie 2012 la 08 februarie 2013.

17. În baza art. 48 noul C. pen. rap. la art. 249 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen. şi art. 5 noul C. pen. a fost condamnat inculpatul G.A.L. la 1 an şi 6 luni închisoare.

18. În baza art. 48 noul C. pen. rap. la art. 249 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen. şi art. 5 noul C. pen. a fost condamnat inculpatul B.I.C. la 1 an şi 6 luni închisoare.

19. În baza art. 48 noul C. pen. rap. la art. 249 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen. şi art 5 noul C. pen. a fost condamnat inculpatul T.M.C. la 1 an şi 6 luni închisoare.

20. În baza art. 48 noul C. pen. rap. la art. 249 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 396 alin. (10) noul C. proc. pen. şi art. 5 noul C. pen. a fost condamnat inculpatul S.C.D. la 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 86¹ C. pen. cu aplic. art. 5 noul C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpaţilor C.C., B.I.A., D.N.F., P.I.A., M.L.C., G.A.L., B.I.C., T.M.C. şi S.C.D. pe durata termenului de încercare de 4 ani stabilit conform art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ C. pen. pe durata termenului de încercare, inculpaţii trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune DOLJ;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă;

Atrage atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

21. În baza art. 48 noul C. pen. rap. la art. 249 noul C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) noul C. pen., art. 76 alin. (1) noul C. pen. şi art. 5 noul C. pen. a fost condamnat inculpatul P.Ş.M. la 1 an şi 6 închisoare.

S-a constatat că faptele deduse judecăţii în prezenta cauză sunt concurente cu fapta pentru care inculpatul P.Ş.M. a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 104 din 25 mai 2011 la Tribunalului Sibiu, definitivă prin decizia penală nr. 171 din 31 mai 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen.

În baza art. 36 alin. (1) C. pen. a fost contopită pedeapsa din prezenta cauză cu pedeapsa mai sus menţionată, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. ca pedeapsă complementară şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. pe o durată de 2 ani.

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii din 01 iunie 2012, emis în baza sentinţei penale nr. 104 din 25 mai 2011 şi emiterea unui nou mandat de executare corespunzător prezentei hotărâri.

II) În baza art. 397 noul C. proc. pen., art. 19 noul C. proc. pen. şi art. 1371 C. civ., a respins, ca nefondată, acţiunea civilă formulată de partea civilă Banca R.D. şi a admis acţiunile civile exercitate de celelalte părţi civile.

În temeiul art. 397 C. proc. pen. rap. la art. 998-999 C. civ. din 1864,

1. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., B.T.C. la plata sumei de 10.000 dolari S.U.A. către părţile civile T.C. şi J.T.M., în calitate de reprezentanţi ai societăţii T.E.

2. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., M.L.C. şi B.T.C. la plata sumei de 2.500 euro, către partea civilă L.A.L.V.;

3. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., M.L.C. şi B.T.C. la plata sumei de 410 dolari S.U.A., către partea civilă D.C.

4. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C., B.T.C., la plata sumei de 526 dolari S.U.A. către partea civilă B.Z.P.;

5. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C., B.T.C., la plata sumei de 1.595 euro către partea civilă S.Z.S.;

6. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C., B.T.C., la plata sumei de 700 euro către partea civilă N.M.I.B.N.D.

7. obligă inculpatul D.C.G. la plata către partea civilă A.C. a sumei de 6400 euro.

8. obligă inculpatul D.C.G. la plata sumei de 12.000 euro către partea civilă C.F.

9. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., B.I.A., la plata sumei de 585 dolari S.U.A. către partea civilă G.P.

10. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., B.I.A., la plata sumei de 300 dolari S.U.A. către partea civilă R.P.

11. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., D.N.F. şi S.B. la plata sumei de 1.900 dolari S.U.A. către partea civilă T.H.;

12. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., D.N.F. şi S.B. 800 dolari S.U.A. către partea civilă J.L.;

13. obligă în solidat inculpaţii P.I.A., A.S.M., D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., la plata sumei de 3.646 euro către partea civilă M.G.;

14. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş. la plata sumei de 2.760 euro către partea civilă A.B.

15. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş. la plata sumei de 2.000 euro către partea civilă M.P.N., în calitate de administrator al societăţii K.M.S.

16. obligă în solidat inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş. la plata către a sumei de 1425 euro către partea civilă SC M.S. SL.

17. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş. la plata sumei de 9.970 euro către partea civilă SC M.C. reprezentantă de P.S.D.

18. obligă în solidat inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş. la plata sumei de 6.980 euro către partea civilă R.V.

19. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş. la plata sumei de 6.809 euro către partea civilă Q.Z.;

20. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş. la plata sumei de 3.050 euro către partea civilă T.F.

21. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş. la plata sumei de 30.000 euro cătte partea civilă P.D.;

22. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş. la plata sumei de 3.610 euro către partea civilă W.P.

23. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş. la plata sumei de 4.850 euro către partea civilă P.H.G.

24. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., D.Ş.S., A.M. şi T.M. la plata sumei de 3.100 euro, către partea civilă L.L.;

25. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., A.M. şi T.M. la plata sumei de 6.884 euro către SC I. NV reprezentată de administratorii W.F. şi D.I.

26. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş. la plata sumei de 101 euro către partea civilă P.C.G.

27. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., I.Ş.S., A.M. la plata sumei de 5.300 euro către partea civilă J.E.;

28. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., A.M. la plata sumei de 10.510 euro către partea civilă SC G. SA reprezentată de M.I.M.O.

29. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., A.M. la plata sumei de 2.560 euro către partea civilă A.J.M.

30. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., A.M. la plata sumei de 2.560 euro către partea civilă A.J.M.

31. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., A.M. la plata sumei de 724 euro către partea civilă P.G.;

32. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş. la plata sumei de 12.470 euro către partea civilă J.B.N.;

33. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş. la plata sumei de 8.010 euro către partea civilă J.C.;

34. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., la plata sumei de 2.610 euro către partea civilă M.R.B.;

35. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., la plata sumei de 10.000 euro către partea civilă S.L.

36. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş. la plata sumei de 4.500 euro către partea civilă C.V.P.

37. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., la plata sumei de 4.500 euro către părţile civile F.J. şi C.V.P.;

38. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., la plata sumei de 25.000 euro către părţile civile C.D. şi V.D.;

39. obligă inculpatul D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., la plata sumei de 2.000 euro către partea civilă M.B.;

40. obligă inculpatul D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., la plata sumei de 1.500 euro către părţile civile H.A.J.L. şi S.

41. obligă, în solidar, inculpaţii G.A.L., A.S.M., D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., la plata sumei de 2.600 euro către partea civilă Z.G. & Co KG, prin reprezentant R.G.

42. obligă, în solidar, inculpaţii A.S.M., D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş. la plata sumei de 1.247 euro către partea civilă S.G.

43. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., la plata sumei de 3.500 euro către partea civilă M.B.;

44. obligă în solidar inculpaţii D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., la plata sumei de 862 dolari S.U.A. către partea civilă D.L.;

45. obligă, în solidar, inculpaţii S.V.C., D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., la plata sumei de 1.233 dolari S.U.A. către partea civilă A.D.O.;

46. obligă, în solidar, inculpaţii A.M., D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., la plata sumei de 365 dolari S.U.A. către partea civilă K.;

47. obligă, în solidar, inculpaţii A.M., D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., la plata sumei de 553 dolari S.U.A. către partea civilă A.T.;

48. obligă, în solidar, inculpaţii A.M., D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., la plata sumei de 1.050 euro către partea civilă B.S.;

49. obligă, în solidar, inculpaţii A.M., D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., la plata sumei de 1.900 dolari S.U.A. către partea civilă S.R.;

50. obligă, în solidar, inculpaţii A.M., D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., la plata sumei de 1.800 dolari S.U.A. către partea civilă G.P.;

51. obligă, în solidar, inculpaţii, P.A.G., D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., la plata sumei de 1.804 dolari S.U.A. către partea civilă C.G.R.;

52. obligă, în solidar, inculpaţii, P.A.G., D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş. la plata sumei de 2.300 dolari S.U.A. către partea civilă E.L.J.Z.;

53. obligă, în solidar, inculpaţii, P.A.G., D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş. la plata sumei de 2.036 dolari S.U.A. către partea civilă D.J.A.R.

54. obligă, în solidar, inculpaţii, I.Ş.S., S.V.C., D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş., la plata sumei de 1.100 dolari S.U.A. către partea civilă B.D.;

55. obligă inculpatul D.C.G., C.C.A., M.C.D., C.M.Ş. la plata sumei de 2.000 euro către partea civilă M.H.

În temeiul art. 397 alin. (5) C. proc. pen., lasă nesoluţionată acţiunea civilă formulată de părţile civile împotriva inculpaţilor minori B.M.C., C.I.S., D.M.A. şi I.I.

III) În baza art. 112 lit. e) noul C. pen.

1. Confiscă de la inculpatul D.C.G. suma de 14.427 dolari SUA şi suma de 36.718 euro.

2. Confiscă de la inculpatul M.C.D. suma de 2405 dolari SUA şi suma de 27672 euro.

3. Confiscă de la inculpatul C.C.A. suma de 2405 dolari SUA şi suma de 25.782 euro.

4. Confiscă de la inculpatul C.M.Ş. suma de 2405 dolari SUA şi suma de 24782 euro.

5. Confiscă de la inculpatul A.S.M. suma de 4.833 euro.

6. Confiscă de la inculpatul I.Ş.S. suma de 522 dolari SUA şi suma de 8828 euro.

7. Confiscă de la inculpatul S.C.D. suma de 592 euro.

8. Confiscă de la inculpatul G.A.L. suma de 159 euro.

9. Confiscă de la inculpatul B.I.C. suma de 251 euro.

10. Confiscă de la inculpatul T.M.C. suma de 1212 euro.

11. Confiscă de la inculpatul B.T.C. suma de 878 dolari SUA şi suma de 3.869 euro.

12. Confiscă de la inculpatul C.C. suma de 994 euro.

13. Confiscă de la inculpatul P.A. suma de 852 dolari SUA şi suma de 170 euro.

14. Confiscă de la inculpatul S.V.C. suma de 1117 dolari SUA.

15. Confiscă de la inculpatul B.I.A. suma de 468 dolari SUA.

16. Confiscă de la inculpatul D.N.F. suma de 80 euro.

17. Confiscă de la inculpatul P.I.A. suma de 460 euro.

18. Confiscă de la inculpatul P.Ş.M. suma de 500 euro.

19. Confiscă de la inculpatul S.B. suma de 120 dolari SUA.

20. Confiscă de la inculpatul M.L.C. suma de 935 euro.

21. Confiscă de la inculpatul A.M. suma de 3.987 euro.

Sumele menţionate anterior în euro şi dolari SUA vor fi convertite în lei la cursul de schimb al Băncii Naţionale a României la data executării efective.

În temeiul art. 404 alin. (4) pct. c) C. pen.,

Menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei de 7.150 RON, consemnată la unitatea C. Craiova, la dispoziţia D.I.I.C.O.T. — Biroul Teritorial Dolj şi pe numele inculpatului M.C.D.

În baza art. 112 lit. b) noul C. pen. confiscă de la inculpatul M.C.D. următoarele bunuri: un hard-disk marca M., un laptop marca S.V.; un laptop marca A.; un hard-disk extern marca X., împreună cu un cablu cu mufă USB; 10 carduri Z. online pentru acces internet; un Ipod marca A., capacitate 4 Gb, împreună cu căştile aferente şi un suport din material textil cu sigla A.; un hard-disk marca S., capacitate 80 Gb; o cartelă SIM O.; o agendă cu coperţi de culoare albastră; patru reviste A.S.M.; un formular emis de Banca I. privind plata unei facturi V. de către clientul F.A.D. prin intermediul cardului; un hard-disk marca S.

În baza art. 25 alin. (3) noul C. proc. pen., dispune anularea cărţii de identitate aparţinând numitului E.I., la care a fost înlocuită fotografia titularului cu cea aparţinând inculpatului P.Ş.M.

IV) În baza art. 274 alin. (1) noul C. proc. pen.

Obligă fiecare dintre inculpaţii D.C.G., M.C.D., C.C.A., C.M.Ş., A.S.M., I.Ş.S., S.C.D., G.A.L., B.I.C., T.M.C., B.T.C., C.C., P.A., S.V.C., B.I.A., D.B.F., P.I.A., P.Ş.M., S.B., M.L.C., A.M. la plata a câte 1.500 RON, cheltuieli judiciare de judecată în fond a cauzei la Tribunalul Dolj.

În temeiul art. 275 alin. (3) noul C. proc. pen.

Cheltuielile judiciare efectuate de stat pentru judecarea în fond la Tribunalul Dolj a inculpaţilor minori B.M.C., C.I.S., D.M.A., I.I., la fond şi în apel, rămân în sarcina statului, inclusiv suma de 300 RON onorariu apărător din oficiu al inculpatului minor C.I.S. la fond, rămân în sarcina statului.

În baza art. 274 alin. (1) noul C. proc. pen. sumele de câte 400 RON reprezentând onorariile cuvenite apelanţilor P.L., B.L., C.N. şi B.M., apărători din oficiu la instanţa de fond ai inculpaţilor M.C.D., C.M.Ş., B.T.C. şi I.I., rămân în sarcina statului şi vor fi achitate din fondurile Ministerului Justiţiei.

Onorariile apărătorilor din oficiu la instanţa de fond ai inculpaţilor P.A., B.I.A., B.I.C., M.L.

În baza art. 275 alin. (3) noul C. proc. pen. sumele de câte 400 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii A.M., B.I.A., C.I.S. şi G.A.L., B.T.C., D.N.F., M.C.D., P.A., P.Ş.M., M.L.C., cu ocazia judecării apelurilor în primul ciclu procesual, precum şi sumele de câte 400 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii P.A., D.M.A., T.M.C., S.B., C.C., A.M., P.Ş.M., I.I., C.I.S., C.C.A., S.V.C., B.T., D.G.C., P.l., G.A.L., A.S.M., M.L.C., D.N.F., M.C.D., B.I.C., C.M.Ş., I.Ş.S., B.I.A., B.M.C. şi S.C.D., cu ocazia judecării apelurilor în al doilea ciclu procesual, rămân în sarcina statului şi vor fi achitate din fondurile Ministerului Justiţiei.

Inculpaţii au fost trimişi în judecată şi condamnaţi în primă instanţă pentru săvârşirea următoarelor fapte:

Fenomenul criminalităţii informatice a devenit o permanentă ameninţare pentru reţeaua Internet, folosită licit pentru globalizarea afacerilor, informare şi comunicare modernă, dar şi în scopuri ilicite, în vederea săvârşirii de infracţiuni generatoare de venituri ilegale.

Din sfera criminalităţii informatice au luat o amploare deosebită infracţiunile manifestate prin oferirea spre vânzare, în mod fictiv, de bunuri din diferitele magazine virtuale găzduite pe Internet şi, în mod concret, anunţurile de vânzare la preţuri de dumping, a unor autoturisme de lux postate pe site-uri prestigioase prin declinarea unor identităţi false în link-urile persoanelor de contact.

Totodată, confidenţialitatea datelor în format digital stocate în calculatoarele personale, integritatea acestora şi accesul la ele pot face obiectul mai multor tipuri de atacuri din partea persoanelor interesate, la fel ca şi buna-credinţă a utilizatorilor Internet-ului interesaţi de achiziţionarea de diverse bunuri oferite spre vânzare pe pieţele electronice.

În aceste situaţii nu avem de a face cu infractorul comun care săvârşeşte fapte penale clasice ci cu un individ inteligent, bine pregătit în domeniul informaticii, care foloseşte calculatorul ca „instrument de lucru" pentru comiterea infracţiunilor.

În România şi cu precădere în zona Olteniei, se manifestă un adevărat fenomen infracţional cibernetic (cybercrime), caracterizat de un potenţial deosebit în ceea ce priveşte dezvoltarea, mobilitatea, modalităţile de abordare, subiecţii angrenaţi, modurile de operare, conspirativitatea actelor ce compun iter aiminis, tehnica folosită în săvârşirea infractiunilor, pentru acoperirea urmelor şi, nu în ultimul rând, implicaţiile naţionale şi internaţionale.

Instrumentarea cauzelor care presupun ca modalitate de săvârşire oferirea spre vânzare, în mod fictiv, a unor bunuri mobile, de regulă, produse electronice şi autoturisme, urmată de nepredarea bunului oferit spre vânzare/licitat, este, de obicei, iniţiată de plângerile formulate de persoanele păgubite ori de sesizările primite de la instituţiile bancare sau autorităţile judiciare ale statelor ai căror cetăţeni au fost înşelaţi în acest mod, dar şi de la instituţii similare române.

Pornind de la astfel de plângeri, în prezenta cauză penală, s-au descoperit mai multe grupuri infracţionale având moduri de operare similare, constituite în adevărate reţele de crimă organizată, interacţionând între ele, atât la nivelul săgeţilor, cât şi la nivelul liderilor de grup, interesate în obţinerea prin fraudă a unor importante sume de bani. Probatoriul administrat in cauză a relevat existenţa unei reţele infracţionale structurată în mai multe grupuri criminal organizate care, în timp, s-a omogenizat pe nucleul constituit din inculpaţii: D.C.G., zis „M.", C.C.A., zis „S.", M.C.D. şi C.M.Ş., care în calitate de lideri se ocupau cu postarea anunţurilor fictive, crearea site-urilor frauduloase, clonarea site-urilor oficiale ale unor societăţi renumite, obţinerea documentelor de identitate autentice în baza cărora se ridicau banii obţinuţi din fraude, prin serviciul W.U., sau dirijaţi în conturi bancare deschise în baza aceloraşi documente. De asemenea, racolau şi instruiau intermediari care, la rândul lor, racolau „săgeţile" - ce erau destinatarii sumelor de bani obţinute prin fraudele informatice.

Fiecare membru al grupurilor din cadrul reţelei criminale organizate avea un rol bine stabilit de lideri, pe care şi-l îndeplinea cu stricteţe, astfel că sumele de bani ajungeau, în cea mai mare parte, la vârful grupului (săgeţile primeau între 10-20% din sume, intermediarii 15-20% şi diferenţa de 60-75% intra în posesia liderilor).

Inculpaţii identificaţi în această cauză sunt tineri cu vârste cuprinse între 17-30 ani, elevi, studenţi sau fără ocupaţie şi care deţin cunoştinţe legate de sistemele şi reţelele informatice, cât şi cunoştinţe de limbă engleză şi germană.

Grupurile constituite au efectuat permanent schimb de informaţii privind modurile de operare, un adevărat know how pe care l-au actualizat cu meticulozitate, în funcţie de: experienţa cumulată de-a lungul activităţilor infracţionale proprii, de interacţiunile cu membrii altor grupări, de schimbările politicii interne ale site-urilor comerciale şi ale unităţilor bancare/financiare prin intermediul cărora au intrat în posesia produsului infracţional, fapt demonstrat şi de existenţa unui adevărat «manual» în format electronic, descoperit cu ocazia percheziţiei informatice efectuate asupra unui sistem informatic aparţinând inculpatul D.C.G., zis „M." - unul din liderii reţelei infracţional organizate, dar şi de discuţiile tip I.R.C. (Internet Relay Chat) purtate de către aceştia.

De asemenea, membrii grupurilor, pentru anonimizarea activităţii ilicite, au împrumutat între ei numele „săgetilor", astfel că deşi „săgeata" era racolată pentru un grup, ea a fost folosită şi pentru alt grup.

Încă din anul 2004, membrii grupurilor criminale, aveau roluri prestabilite, reuşind, în timp, să-şi perfecţioneze şi să-şi diversifice modalităţile de operare corespunzător unor structuri bine organizate. Atribuţiile membrilor grupului au fost stabilite în funcţie de pregătirea şi abilitatea specifică a fiecăruia, după cum urmează:

a) Autorii grupului — cei care au iniţiat şi constituit grupul infracţionale, se ocupau de coordonarea activităţii infracţionale şi erau cei care aveau anumite atributiuni de utilizare a calculatorului:

- postau anunţuri de vânzare produse electronice şi autoturisme de lux (pe care în realitate nu le deţineau) pe site-uri autentice, specializate în acest domeniu;

- creau astfel de site-uri de comerţ electronic, cu denumiri apropiate de cele deja consacrate ori cu denumiri specifice, în scop de fraudă, în ambele cazuri, indicând potenţialilor cumpărători pentru plată, conturi bancare deschise de către săgeţi cu numele lor real sau în baza unor acte de identitate pierdute, furate ori falsificate, sau indicând pentru plată, prin W.U. numele unei persoane al cărei act de identitate fusese furat şi falsificat; ulterior, sumele de bani virate de părţile vătămate în conturile respective, erau retrase de la ATM-uri chiar de către săgeţi şi uneori de liderii grupurilor infracţional organizate, în baza cardurilor asociate conturilor respective;

- crearea sau procurarea bazelor de date conţinând: user-ele şi parole ale unor utilizatori legitimi ai portalurilor de comerţ on-line, texte predefinite în limbi de circulaţie internaţională cu ajutorul cărora să poată fi contactate şi induse în eroare victimele, imagini/fotografii în format digital a unor produse oferite fictiv spre vânzare (telefoane, laptop-uri, autoturisme);

- gestionarea corespondenţei cu eventualele victime (oferirea de detalii privind preţul produselor şi caracteristicile acestora, indicarea „săgeţilor", stabilirea modului de finalizare a tranzacţiei).

b) Racolatorii - acest palier al grupului, numit convenţional „racolatori", organiza activitatea ilicită constând în racolarea de membrii pentru structurile de execuţie:

- racolau „săgeţile" care urmau să ridice sumele de bani;

- coordonau activitatea „săgeţilor" prin: transmiterea inforrnaţiilor necesare primirii şi ridicării sumelor de bani rezultate din fraude (datele de identificare ale părţilor vătămate, numărul de transfer bancar/financiar), supravegherea acestora, înmânarea actelor de identitate falsificate ori autentice ce urmau a fi folosite pentru intrasigurarea transportului sumelor de bani de la „săgeţi" la autori, achitarea comisioanele către „săgeţi".

De regulă, racolatorii asigurau şi anonimizarea identităţii membrilor grupului, întrucât ei nu divulgau „săgeţilor" numele autorilor grupului.

c) Săgeţile - al treilea palier al grupului îl constituiau „săgeţile". Aceşti membri ai grupului comunicau datele personale prin racolatori către autorii grupului care, la rândul lor, licitau fictiv produsele pe numele „săgeţilor", iar câştigătorii licitaţiei şi viitoare părţi vătămate expediau contravaloarea produselor „cumpărate" pe numele „săgeţii".

Tot „săgeţile" erau cele care ridicau sumele de bani expediate pe numele lor şi predau banii către racolatori. De regulă, aceştia comunicau „săgeţii" numele expeditorului şi M.T.C.N.-ul (numărul de referinţă al transferului monetar), date completate de „săgeata", pe formularul W.U. în baza căruia ridica banii.

În acelaşi scop, după deschiderea de conturi, pe identităţile unor persoane care nu aveau cunoştinţă de acest lucru, liderii grupului au obţinut cârduri bancare asociate acestor conturi pe care se descărcau sumele obţinute prin fraudă de la părţile vătămate, după care banii lichizi erau extraşi de către aceştia din bancomatele amplasate în diverse regiuni ale ţării (Braşov, Constanţa, Piteşti şi Craiova).

Structura, activitatea şi modalităţile de operare ale fiecărui grup infracţional organizat, au fost stabilite şi în funcţie de datele şi documentaţia bancară pe care Banca R.D. Ie-a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală, împreună cu imagini fotografice din care rezultă fizionomiile liderilor şi săgeţilor care au retras bani de la ATM-urile bancare, precum şi din datele rezultate din percheziţiile sistemelor informatice, din mesajele de pe telefoanele mobile, înscrisurile ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare ce conţineau numele unor „săgeţi", expertizele grafice, formularele W.U. de ridicare a sumelor de bani, coroborate cu declaraţiile martorilor şi ale inculpaţilor.

Prejudiciile create de inculpaţi nu se raportează la fiecare inculpat în parte, ci la toate grupurile din componenţa reţelei criminal organizate deoarece au fost identificate date ale licitaţiilor frauduloase efectuate pe mai multe sisteme informatice şi medii de stocare ridicate de la inculpaţi, ceea ce denotă faptul că, în cadrul reţelei şi implicit al grupurilor, aceştia aveau legături infracţionale şi, uneori, îşi schimbau rolurile în grup. Totodată, s-a stabilit că membrii unui grup interactionau cu membrii altor grupuri, astfel încât nu s-a putut atribui fiecărui lider-autor un anumit prejudiciu, partea vătămată formulând plângere penală sau sesizare pe numele „săgeţii" ori a identităţilor fictive (acte de identitate falsificate) ori identităţilor utilizate reale (fără cunoştinţa titularilor de drept) — folosite de „săgeţi" pentru ridicarea banilor.

I. Grupurile infracţionale s-au organizat şi au acţionat după cum urmează:

Grupul nr. 1

AUTOR (LIDER): inculpatul D.C.G. zis "M."

RACOLATORII: inculpaţii: B.T.C., L.F., S.B.,

SĂGEŢI: inculpaţii C.C., M.L.C., D.F.N., B.I.A.

Grupul nr. 2

AUTOR (LIDER): inculpatul C.C.A. zis "S."

RACOLATORII: inculpatul A.S.M., zis „S.B."

SĂGEŢI: inculpaţii G.A.L., B.I.C., T.M.C., zis „T.", A.O.P., S.C.D. şi P.I.A., zis „O.", zis „Ţ.";

Grupul nr. 3

AUTOR (LIDER): inculpatul M.C.D.

RACOLATORII: inculpaţii I.Ş.S., S.V.C., zis „P.", P.A.G., zis „P.R."

SĂGEŢI: inculpaţii A.M., P.Ş.M., D.M.A., I.I., B.M.C., C.I.S.;

Grupul nr. 4

AUTOR (LIDER): inculpatul C.M.Ş.

RACOLATORII: inculpatul A.S.M.,

SĂGEŢI: inculpaţii S.C.D. şi T.M., zis „T.".

Activitatea infracţională:

În perioada 2004-2006, grupurile infracţionale organizate, în componenţa susmenţionată, acţionând pe teritoriul municipiul Craiova, au săvârşit mai multe fraude prin Internet, utilizând moduri de operare diverse, prin care au produs un prejudiciu de peste 400.000 euro, fiind păgubiţi 56 de cetăţeni străini, care au depus plângeri penale împotriva inculpaţilor.

În acest sens, Banca R.D. Bucureşti a formulat plângere pentru infracţiunea prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003, Titlul III, indicând totodată că, la 20 octombrie 2005, cetăţeanul francez L.L. a sesizat telefonic Banca R.D. despre faptul că, intenţionând să cumpere prin Internet un autoturism marca B., a fost contactat de anumite persoane care i-au solicitat să depună un avans în sumă de 5.000 euro, a cărei restituire, în caz de nefinalizare a tranzacţiei, era garantată cu o scrisoare de garanţie bancară emisă de Banca R.D. — Sucursala C. Din analiza efectuată de către Banca R.D. a unor tranzacţii bancare pentru perioada 31 martie — 19 octombrie 2005 a rezultat faptul că mai mulţi cetăţeni străini, prin bănci comerciale străine corespondente au efectuat un număr de 684 operaţiuni de depuneri interbancare (SWIFT) într-un număr de 7 conturi de card Banca R.D., indicate de persoanele fraudulente, depunând sume cuprinse între 1.000 euro şi 10.000 euro, totalizând 223.078,08 euro, cu explicaţia „avansuri cumpărare autoturisme".

Aceste sume au fost ridicate ulterior, în numerar, de regulă în aceeaşi zi sau în ziua imediat următoare creditării conturilor de card menţionate, operaţiunile de retragere a sumelor efectuându-se, atât de la ATM-uri aparţinând Băncii R.D., cât şi aparţinând altor bănci comerciale din România. În susţinerea celor sesizate, Banca R.D. a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală documentaţia bancară ce demonstrează fraudele informatice săvârşite de către inculpaţi împotriva unora dintre părţile vătămate, imagini ale site-urilor originale şi clonele acestora, mesaje SWIFT privind încasări externe, listingul operaţiunilor de încasări şi plăţi, efectuate prin conturile de card menţionate, mesajele SWIFT primite de către Banca R.D. de la băncile externe pentru retumarea unor sume, înregistrări video din care rezultă fizionomiile a doi dintre lideri (inculpaţii C.C.A. şi M.C.D.), în momentul în care retrăgeau numerar din bancomate, din conturile şi cu cardurile persoanelor cărora le utilizau identităţile fără cunoştinţa acestora.

Toate conturile create în aceste cazuri au fost realizate de liderii grupului, expertiza grafică identificând comunitate de autor la întocmirea formalităţilor de deschidere a conturilor. Din documentaţia susmenţionată şi din aspectele concrete aduse la cunoştinţa organelor de urmărire penală de către inculpatul A.O.P., anterior sesizării formulate de către Banca R.D., a rezultat că, la solicitarea persoanelor care lansau anunţuri, cetăţenilor străini care îşi manifestau disponibilitatea de a cumpăra autoturismele li se solicita plata unui avans a cărei restituire, în cazul nefinalizării tranzacţiilor, era garantată cu scrisori de garanţie bancară emise de Banca R.D.

Pentru a se da credibilitate acestor documente, părţile vătămate au fost direcţionate, pentru confirmarea scrisorilor de garanţie bancară, pe site-ul ce reprezintă o clonă a site-ului oficial al băncii.

Totodată, clienţii primeau pe lângă aceste documente şi facturi comerciale privind aşa-zis ele vânzări de autoturisme, iar la momentul accesării site-ului, potenţialii cumpărători aveau posibilitatea să contacteze inculpaţii, numerele acestora de telefon fiind disponibile în link-ul „întrebări frecvente".

Din exploatarea documentaţiei susmenţionate s-a stabilit că numărul de telefon 0040.747.XXX.XXX, postat pentru contact pe site-ul clonă s-a regăsit cu ocazia percheziţiei informatice efectuate asupra sistemului informatic ridicat de la domiciliul inculpatului C.C.A. zis „S.". De asemenea, identitatea D.R., menţionată pe acelaşi site, în link-ul „întrebări frecvente" este recunoscută de către inculpatul M.C.D. ca fiind una dintre cele folosite de el în activitatea infracţională.

Reţeaua infracţional organizată posta pe site-uri specializate în vânzări de autoturisme şi de aparatură electronică, anunţuri prin care oferea spre vânzare autoturisme de lux şi aparatură electronică de ultimă generaţie (televizoare cu plasmă, laptop-uri, telefoane mobile), iar pentru aceasta folosea ilicit numele unor societăţi comerciale române şi străine, consacrate în domeniu (E.I., C.M., W.L., M.B., A.B., L.C.A., G.) sau firme fantomă, pentru a câştiga încrederea cumpărătorilor (V.A., V.I.A., V.A.).

Din conţinutul percheziţiei informatice efectuate asupra sistemului informatic ridicat de la domiciliul inculpatului C.C.A. zis „S.", au rezultat elemente de legătură directă între activitatea infracţională a acestui inculpat şi aspectele reclamate de Banca R.D. Bucureşti, stabilindu-se modul de operare folosit.

Astfel, părţilor vătămate le erau solicitate plăţi cu diverse titluri (rezervare produs, avans plată, plată TVA, garanţii împotriva riscurilor, plată transport), garantate prin scrisori de garanţie furnizate de Banca R.D. Cetăţenii străini, interesaţi de ofertele inculpaţilor, erau dirijaţi să parcurgă următoarele 8 etape:

- să trimită informaţiile personale şi adresa către compania acestora, adică V.A.A. companie garantată de Grupul M.B.;

- de la companie urmau să primească un contract de rezervare, factura vânzării, factura comercială, inspecţia tehnică, documentele maşinii, toate fiind legalizate de un notar şi ştampilate de compania în cauză, toate false;

- după primirea acestor documente, părţile vătămate le semnau şi le expediau companiei respective, pentru confirmare;

- compania V.A.A. contacta apoi compania de transport L.B.I., iar aceasta din urmă furniza factura de transport;

- de la Banca R.D., compania V.A.A., le furniza scrisori de garanţie bancară, în cazul în care maşina nu ar fi corespuns termenilor înţelegerii perfectate, banca oferindu-le suma rezervată;

- părţile vătămate efectuau plata în avans în contul bancar al companiei;

- după confirmarea plăţii de către bancă, maşina urma să fie imediat expediată către destinatar;

- după primirea autoturismului urma să se realizeze restul plăţii, prin transfer bancar ori numerar, cumpărătorul primind totodată documentele maşinii în original.

După parcurgerea etapelor susmenţionate şi în momentul tranzacţiilor electronice, liderii grupurilor infracţional organizate solicitau avansuri cuprinse între 10-15% din valoarea bunurilor oferite spre vânzare, pe care le garantau cu documente bancare falsificate (scrisori de garanţie bancară emise în numele Băncii R.D.), precum şi plăţi reprezentând cheltuieli de transport, taxe, impozite şi asigurări. Pentru obţinerea acestor avansuri, înaintau clienţilor documente falsificate referitoare la expedierea bunurilor şi datele tehnice ale acestora (cărţi de identitate, facturi fiscale, contracte de vânzare-cumpărare autentificate notarial, ordine de plată externă - toate falsificate), inducând şi menţinând în eroare părtile vătămate. Documentele falsificate utilizate în fraude proveneau de la unităti bancare solvabile şi renumite, care puteau suporta eventualele litigii (Banca R.D., Banca R., Banca I., Banca S., Banca V.).

În baza acestor mijloace frauduloase, membrii grupurilor au primit de la clienţii cu care tranzacţionau, sume de bani cuprinse între 500 şi 30.000 euro.

Pentru conspirarea activităţilor ilicite, membrii grupurilor infracţional organizate utilizau documente de identitate falsificate sau autentice, pe care le asociau cu fizionomiile săgeţilor şi, în acest mod, înşelau vigilenţa funcţionarilor bancari, de unde ridicau sumele de bani primite de la părţile vătămate.

Mai mult, au reuşit să cloneze site-ul oficial al Băncii R.D., precum şi pe cel al companiei M.B., pe care le-au introdus în tranzacţii şi în numele cărora garantau legalitatea operatiunilor efectuate.

Aceeaşi percheziţie informatică a relevat în mod indubitabil următoarele:

- utilizarea site-ului clonă în săvârşirea de înşelăciuni prin intermediul site-ului de comerţ electronic;

- existenţa, în format electronic, a unor contracte de vânzare automobile, facturi comerciale, emise de către firme fictive folosite de inculpatii (L.B.A.I., SC V.E.M., L.A.F.G., F.G.A.) conţinând datele tehnice de identificare ale acestora, datele de identificare ale părţilor vătămate — toate redactate în limba engleză;

- imagini ale unor impresiuni de ştampile conţinând însemnele SC V.E.M.E. SRL — reprezentant dealer D.L., însoţite de semnături olografe, identice cu cele regăsite în plângerile formulate de părţile vătămate;

- corespondenţă electronică în limba engleză şi germană, purtată în numele societăţilor mai sus menţionate, precum şi în numele firmelor V.D.W.L. Gmbh, W.L.D.A. V.A.I. SRL, V.A.I., V.A.T., L.B.T. Int. cu părtile vătămate;

- identităţi false folosite în corespondenţa electronică purtată cu părtile vătămate (D.R., L.M., D.L., A.P., P.E., F.P.);

- conturi bancare indicate pentru plată părţilor vătămate, conturi deschise, în mod fraudulos, la diverse bănci din România, fără cunoştinţa titularilor (ex.: G.F. — cont Banca R., Banca T. şi Banca I., E.D. — cont Banca R.), dar şi în străinătate, pe identitatea fictivă F.P., la unitatea bancară S.G. - Wolfsburg;

- datele de identificare a unui număr de 53 de cărţi de credit aparţinând unor cetăţeni din străinătate — necesare pentru înregistrare pe site-ul de comerţ electronic;

- conversaţie tip chat purtată între inculpatul C.C.A. şi inculpatul A.S.M. privind verificarea validităţii datelor unor cărţi de credit aparţinând unor cetăţeni din străinătate;

- anunţuri de vânzare autoturisme postate pe site;

- mii de referiri la scrisori de garanţie bancară, contracte de vânzare, la site-uri fraudulente;

- imagini reprezentând autoturismele marca M., respectiv, marca V., cu acelaşi număr de înmatriculare, autoturisme aflate succesiv în posesia inculpatul C.C.A., ultimul fiind înmatriculat pe numele prietenei sale, martora R.R.R.;

- imagini reprezentând fizionomia inculpatul C.C.A., precum şi cea a prietenei sale, R.R.R.

Din analiza facturilor comerciale privind vânzarea de autovehicule — înaintate de Banca R.D., cu ocazia depunerii plângerii penale, coroborată cu raportul EnCase realizat asupra sistemului informatic aparţinând inculpatul C.C.A., rezultă cu certitudine că inculpatul C.C.A. a utilizat pentru comiterea de fraude, identitatea martorilor R.D. şi F.G.C., cărora le-a asociat firma A.B. SRL (factura comercială pentru cumpărător — cetăţean francez P.C., plata avans B. în contul Băncii R.D. — titular E.D. - coroborată cu identificarea corespondenţei electronice purtată cu această potenţială parte vătămată, în numele F.G.A., una dintre plăţi fiind făcută în contul Băncii R. — titular martorul F.G. — identitate folosită de săgeata — înv. T.M.C.).

La 16 august 2005, autorităţile austriece, au solicitat autorităţilor române iniţierea urmăririi penale împotriva inculpatul C.C.A. şi G.A.L., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune realizată pe Internet prin intermediul site-ului, în cursul lunii noiembrie 2004.

Pentru realizarea înşelăciunilor, inculpatul C.C.A. a publicat pe pagina site-ului precizat, un anunţ sub numele unei firme inexistente C.A. Spa, pentru vânzarea unui autoturism marca V. La indicaţiile inculpatului, care s-a recomandat telefonic cu identitatea G.B., partea vătămată, cetăţeanul austriac R.G., a virat în două tranşe de 1.300 euro fiecare, suma totală de 2.600 euro în contul deschis la Banca R. — Agenţia Craiova, Dolj, pe numele inculpatului G.A.L., reprezentând un avans cumpărare solicitat de către „vânzător".

Inculpatul G.A.L. a ridicat banii respectivi şi i-a înmânat inculpatului C.C.A., prirnind ca plată de la acesta cota procentuală de 10% din sumă.

În momentul în care inculpatul G.A.L. a primit înştiinţare de la Banca R. Craiova pentru a se prezenta să restituie sumele de bani obţinute din fraude şi încasate de el, inculpatul C.C.A. i-a înmânat un text scris pe o coală de hârtie, textul urmând a se constitui în declaraţia pe care trebuia să o dea cu această ocazie, pentru a justifica titlul licit al ridicării banilor şi anume că „participase cu ocazia sărbătorilor de iarnă, la concursuri organizate pe Internet, considerând ulterior că sumele primite şi ridicate de el provin de aici şi i se cuvin". Acest lucru demonstrează „atenţia" şi implicarea liderilor în conferirea unui caracter aparent licit activităţii infracţionale desfăşurate.

La data de 25 octombrie 2005, autorităţile austriece, prin Biroul Naţional Interpol, au semnalat faptul că inculpatul C.C.A., alias „P.D.", alias „L.D." utilizând în scop de fraudă site-ul şi compania W.L. Ltd, cu sediul în Viena — Austria, a reuşit să o înşele în acelaşi mod pe partea vătămată — cetăţean spaniol de origine germană M.H., cu suma de 2000 euro. De această dată, banii au fost transferaţi de către partea vătămată în contul bancar deschis de către inculpat în Austria, la Banca R. Bruck-Carnuntum/Lietha.

La data de 14 septembrie 2006, Procuratura 2700 Wiener Neustadt - Austria a înaintat două plângeri formulate de cetăţeni străini împotriva inculpatului C.C.A.

În prima plângere cetăţeanul german M.B. a reclamat că, în cursul lunii august 2005, a intrat în legătură cu D.P., manager de vânzări al firmei W.L. Ltd, cu sediul în localitatea Baden, care oferea prin intermediul site-ului, printre altele, un autoturism marca F., la un preţ de 50.000 euro. Conform informaţiilor furnizate de P., locul în care se afla autoturismul ar fi fost America. Pentru transferarea din America la aeroportul din Viena, prin intermediul firmei A., pentru vizionarea autovehiculului, ar fi trebuit să achite suma de 2.000 euro. Partea vătămată s-a arătat de acord cu aceasta, după care, P. i-a explicat că plata trebuie virată în contul deschis la Banca R. Bruck/Lietha, în contul C.W.L. Ltd, dându-i totodată toate detaliile bancare necesare efectuării transferului. Cu aceeaşi ocazie, inculpatul C.C.A., alias P. a transmis prin fax părţii vătămate un contract preliminar de cumpărare, continuând să o menţină în eroare cu privire la statutul livrării autovehiculului prin purtarea unei corespondenţe electronice şi telefonice susţinute în cadrul căreia, inculpatul i-a comunicat un cod pentru vizualizarea acest statut.

Conform înţelegerii, partea vătămată M.B. s-a deplasat din Germania în Austria, la aeroportul Viena Schwechaţ, pentru a vizualiza autoturismul, ocazie cu care a constatat că firma W.L. Ltd nu există în Austria şi că a fost victima unei înşelăciuni.

Cea de-a doua plângere înaintată la aceeaşi dată, de către autorităţile austriece, privea aspecte similare, având identitate de autor.

Astfel, părţile vătămate - cetăţenii spanioli H.A.J.L. şi S. (fraţi) sesizau faptul că, fiind interesaţi de achiziţionarea unui autoturism marca P., oferit spre vânzare pe Internet de către firma W.L. Ltd, s-au deplasat în Austria, conform înţelegerii, pentru, a viziona respectivul autovehicul, însă la destinaţie au constatat că firma sus­menţionată nu există.

Deşi părţile vătămate nu au virat vreo sumă de bani în contul inculpatului C.C.A. care, de această dară, s-a recomandat cu identitatea D.L. — manager de vânzări al firmei, s-au constituit părţi civile cu suma de 1.500 euro, reprezentând cheltuielile de deplasare ale acestora în/din Austria.

În ambele cazuri, pentru efectuarea plăţilor, inculpatul C.C.A. a indicat contul bancar deschis de către el la Banca R. Leitha - Austria, la data de 13 iulie 2005. Conform documentaţiei înaintate de autorităţile austriece (plângerile părţilor vătămate, rulajul contului bancar, documente întocmite cu ocazia deschiderii contului bancar, rezultatul preliminar al verificărilor), au rezultat următoarele:

- cu ocazia deschiderii contului bancar, inculpatul C.C.A. a comunicat date false privind adresa sa de domiciliu,

- pe lângă viramentul efectuat de partea vătămată M.B. în sumă de 2.000 euro, mai apare un alt virament bancar în sumă de 1.000 euro, efectuat de către o persoană pe nume B.C.J.,

- suma totală de 3.000 euro a fost ridicată de inculpatul C.C.A. la data de 20 iulie 2005, iar ulterior contul a fost blocat în urma sesizării autorităţilor.

Trebuie remarcat faptul că inculpatul C.C.A., în cursul demersurilor frauduloase, a utilizat şi site-ul, care avea ca link (legătură) un alt site, site-uri cu interfeţe grafice conţinând prezentări ale unor autoturisme de lux, inclusiv ipostaze on-line de la showroom-uri auto. Acest site era indicat părţilor vătămate pentru a le câştiga sau creşte încrederea în realitatea şi materialitatea tranzacţiilor. Totodată website-ul menţionat punea la dispoziţie un formular în format electronic, redactat în limba engleză, reprezentând „contract de vânzare autoturisme".

Toate aceste aspecte au fost surprinse în procesul verbal întocmit la data de 18 noiembrie 2005 de către organele de poliţie judiciară, cu ocazia verificărilor via Internet.

De asemenea, modul de operare, site-urile şi alias-urile folosite în realizarea înşelăciunilor de către inculpatul C.C.A. au fost relevate şi de percheziţia informatică efectuată asupra sistemului informatic ridicat de la adresa de domiciliu a acestuia.

Din probatoriul administrat în cauză rezultă că, în cursul anului 2004, inculpatul A.S.M., zis „S.B." — racolator pentru inculpatul C.C.A., zis „S.", a reuşit să convingă diverşi tineri să ridice, pe numele lor, prin conturi bancare ori W.U., banii rezultaţi din înşelăciunile săvârşite de reţeaua infracţională organizată, această activitate de „prestări servicii" fiind recompensată prin cote procentuale cuprinse între 10-30% din sumele primite. Totodată, inculpaţii C.C.A., C.M.Ş. şi A.S.M. furnizau „săgeţilor" acte de identitate găsite sau „achiziţionate" de la hoţii din buzunare, acte în baza cărora cei din urmă deschideau conturi bancare, asociate unor conturi de card, în care era dirijat produsul infracţional. Sumele de bani obţinute prin fraude erau ridicate şi prin W.U., de la oficii situate în diverse localităţi din ţară.

În urma percheziţiilor domiciliare efectuate la adresele inculpaţilor au fost descoperite şi ridicate sisteme informatice, acte de identitate şi carduri bancare folosite la comiterea infracţiunilor, precum şi documente bancare care demonstrează activitatea infracţional organizată.

Pe fondul acestor mijloace de probă inculpatul A.S.M., zis „S.B.", a recunoscut că în cursul anului 2004, a racolat singur ca săgeţi pentru inculpatul C.C.A., zis „S.", pe inculpaţii G.A.L., zis „C.", A.P.O., T.M.C., zis „T.", S.C.D. şi împreună cu inculpatul C.M.Ş., pe inculpatul P.l., zis „O.", zis „Ţ.". Săgeţile au ridicat sumele de bani rezultate din fraude, în schimbul comisionului convenit de aproximativ 10-15%, iar racolatorul A.S.M., a perceput, la rândul său, un alt comision, de circa 20—30%, în funcţie şi din suma ridicată.

Din analiza listing-urilor telefonice pentru postul telefonic aparţinând inculpatului A.S.M., în perioada noiembrie 2004 — aprilie 2005, rezultă că acesta i-a apelat de sute de ori pe inculpaţii P.I.A., zis „O.", S.C.D., G.A.L. şi A.O.P. demonstrând cu certitudine menţinerea unei legături permanente între inculpaţi.

Totodată, din declaraţia sa, coroborată cu cea a inculpatului P.l., rezultă că inculpatul C.C.A. a falsificat cartea de identitate aparţinând martorului E.I., act în baza căruia, „săgeata"- inculpatul P.l., a deschis cont la Banca I. — sucursala Craiova, menit să servească la primirea şi ridicarea banilor obţinuţi din înşelăciuni pe care l-a folosit şi pentru a ridica prin W.U. sumele de bani generate de înşelăciunile săvârşite.

Cu ocazia percheziţiei efectuate la domiciliul inculpatului A.S.M. au fost descoperite şi ridicate două carduri bancare emise de Banca I. pe numele martorului B.D. şi pe numele inculpatului T.M., zis „T.", precum şi cartea de identitate aparţinând martorului M.C.A. — acte destinate ridicării sumelor de bani obţinute din înşelăciuni.

În acest context, în cursul lunii ianuarie 2005, autorităţile olandeze, prin Biroul Naţional Interpol, au reclamat autorităţilor române înşelăciunea săvârşită prin Internet, în dauna părţii vătămate - cetăţeanul olandez M.G. şi reţinută în sarcina martorului E.I. Din cuprinsul plângerii înaintate, cuprinzând corespondenţa electronică purtată cu inculpaţii, dar şi înregistrări audio a convorbirilor telefonice avute cu aceştia, rezultă că partea vătămată, cu prilejul achiziţionării de aparatură electronică, prin intermediul site-ului de comerţ şi a altora fraudulente, create de către inculpaţii C.M.Ş. şi C.C.A., a fost înşelat cu suma de 3.646 euto. La indicaţiile inculpaţilor care s-au prezentat ca „reprezentanţi" ai firmelor SC S.E. SRL şi SC G. SRL, cu identităţile T.P., D.P. şi E.I., partea vătămată a expediat prin W.U. pe numele martorului E.I. banii reprezentând preţul bunurilor achiziţionate conform înţelegerii perfectate, însă nu a mai primit produsele comandate.

Cu ocazia săvârşirii înşelăciunii, inculpaţii C.C. şi C.M. au expediat părţii vătămate imagini ale unor documente scanate şi modificate-certificat de înregistrare fiscală, certificat de înmatriculare-aparţinând SC M.C. SRL, fără ca această societate comercială să cunoască angajarea sa în astfel de activităţi.

Mai trebuie precizat că inculpatul C.C. a fost şi cel care i-a furnizat săgeţii, în mod direct, datele necesare efectuării transferului bancar tip W.U. şi l-a însoţit împreună cu inculpatul A.S. la unitatea bancară, deplasându-se toţi trei cu autoturismul marca B., aparţinând inculpatului C.C.A.

După ce a deschis contul bancar la Banca I., inculpatul P.l. i-a predat inculpatului A.S. atât cartea de identitate falsificată, cât şi cardul bancar asociat contului respectiv, împreună cu pinul, înţelegerea a fost ca banii rezultaţi din fraude să fie ridicaţi cu acest card de către inculpaţii C.C. şi A.S., fără ajutorul săgeţii, acestuia fiindu-i totuşi promis un procent de 10% din sumele ridicate, urmând ca săgeata să aibă control asupra sumelor retrase, prin consultarea extrasului de cont pus la dispoziţie de cei doi inculpaţi.

Rulajul contului bancar deschis de către inculpatul P.l. în baza actului de identitate falsificat demonstrează faptul că a mai fost virată de către cetăţeanul străin S.S. suma de 4.600 euro - cu titlul de „cheltuieli întreţinere".

Trebuie menţionat că, în cadrul modului de operare, o practică larg utilizată a constituit-o modalitatea ca inculpaţii să roage părţile vătămate să expedieze banii cu diverse titiuri: „plată chirie", „plată întreţinere", „donaţie" , invocând că în acest fel sunt exceptaţi de la plata unor taxe fiscale şi vamale inutile. În acest mod, inculpaţii considerau că au „acoperire" în momentul în care organelor de anchetă vor face cercetări.

Un element foarte important pentru investigarea activităţii infracţionale l-a reprezentat adresa de contact lăsată la unitatea Banca I. de către inculpatul P.l.A., zis „O.", cu ocazia deschiderii contului, adresă ce se regăseşte şi în documentele bancare întocmite cu ocazia deschiderii ulterioare a unor alte conturi bancare, tot de către membrii grupului infracţional organizat condus de inculpatul C.C.A., în aceiaşi scop infracţional — unul dintre ele fiind cel deschis pe identitatea martorei I.V. — menţionată în plângerea Băncii R.D.

De remarcat că această adresă a fost comunicată săgeţii-inculpatul P.l. de către racolatorul—inculpatul A.S.M. care, la rândul său, a primit-o de la lider-inculpatul C.C., cu specificaţii clare.

În acelaşi context, referiri la site-ul fraudulos (accesări şi utilizări, urme) au fost relevate şi de percheziţia informatică efectuată asupra sistemului informatic ridicat de la adresa de domiciliu a inculpatului C.C.

Mai mult, cartea de identitate emisă pe numele martorului E.I., a continuat să „migreze" în cadrul reţelei infracţional organizate, astfel că, în toamna anului 2004, aceasta a ajuns la inculpatul M.C.D. care a utilizat-o în acelaşi scop infracţional, respectiv pentru a primi sume de bani de la părţi vătămate, în urma înşelăciunilor săvârşite prin Internet.

Inculpatul M.C. a realizat o copie a actului de identitate conţinând datele personale ale martorului E.I., însă a ataşat poza săgeţii — inculpatul P.Ş.M. - după care a introdus actul într-un port-document din plastic transparent, pentru a crea impresia de autenticitate. Cu acest act de identitate falsificat, inculpatul P.Ş. a ridicat pentru inculpatul M.C.D., prin W.U., mai multe sume de bani totalizând 2.535 euro — conform documentelor financiare/bancare - şi aproximativ 5.000 euro - conform declaraţiei inculpatului P.Ş. - activitate pentru care inculpatul P.Ş. a primit un comision de 300 euro.

Inculpatul P.Ş.M. a recunoscut că avea cunoştinţă de activitatea infracţională desfăşurată de către inculpaţii M.C. şi C.C., respectiv despre faptul că aceştia, de la Internet-cafe-ul din municipiul Craiova, postau pe site autoturisme pe care în realitate nu le deţineau, în scopul de a obţine sume de bani prin săvârşirea de înşelăciuni, iar cu privire la inculpatul C.M. a declarat că îl cunoştea din vedere.

Preocupările inculpatului M.C.D. referitoare la falsificarea actelor de identitate în scopul utilizării acestora pentru ascunderea urmelor şi îngreunarea identificării membrilor reţelei criminal organizate sunt evidenţiate şi de percheziţia informatică realizată asupra laptop-ului descoperit în autoturismul marca A., abandonat în trafic de către inculpatul C.C. Astfel, au fost identificate, printre altele, imagini tip scan ale cărţii de identitate emisă pe numele inculpatului M.C. şi imagini prelucrate ale acesteia, în sensul că, utilizându-se un program de editare grafică, au fost înlocuite datele de identificare ale titularului cu cele aparţinând cetăţeanului azer E.B.H., mentinându-se poza inculpatului M.C.

Investigatiile desfăşurate pentru aflarea adevărului şi documentarea cauzei au relevat aspecte de natură penală ce fac deja obiectul Dosarului nr. 148D/P/2006, în speţă fiind vorba de plângerea formulată de partea vătămată — cetăţeanul azer E.B.H. ce reclamă faptul că nu a putut încasa suma de 5.000 euro, expediată din străinătate, prin W.U., de către ruda sa E.B.H., aceşti bani fiind anterior ridicaţi de persoane necunoscute, la data de 27 august 2006, de la agentul W.U. A.C. Ro SRL România — punct de lucru SC I.E. SRL — Craiova. Acest caz se referă la substituirea identităţii, fals privind identitatea şi uz de fals şi face obiectul dosarului penal nr. 148D/P/2006 al DIICOT-Biroul Teritorial Dolj.

Activitatea infracţională desfăşurată de liderii grupurilor criminal organizate — inculpaţii C.C. şi M.C. culminează cu activitatea de retragere a numerarului rezultat din înşelăciuni prin intermediul ATM-urilor, în baza unor carduri bancare obţinute prin fraudă, prin utilizarea de acte de identitate aparţinând unor cetăţeni români care nu aveau cunoştinţă despreacest lucru, actele fiind anterior declarate pierdute de către titulari.

Astfel, din procesul verbal întocmit la 29 mai 2006, în urma analizei suporţilor magnetici şi a desfăşurătoarelor bancare aferente conturilor de card emise de Banca R.D. şi semnalate în plângerea formulată de aceeaşi instituţie bancară, rezultă următoarele:

- la data de 25 octombrie 2005, cardul emis pe numele martorei I.V. a fost utilizat pentru retragerea de numerar de la ATM-ul din mun. Craiova, str. R., de către inculpatul M.C.;

- la 20, 23, 27 septembrie 2005, respectiv 01 octombrie 2005, cardul emis pe numele martorului D.M.I. a fost utilizat de către inculpatul M.C.D. pentru retragerea de numerar de la ATM-urile situate în mun. Craiova, cu menţiunea că, la data de 27 septembrie 2005 (ATM Electtocentrala I.) acesta apare in imagini video surprinse de camerele de luat vederi în compania inculpatului C.C.A.;

- în perioada 19-27 septembrie 2005, pe cardul eliberat pe identitatea martorei I.V. au fost realizate retrageri de numerar totalizând 14.862,82 euro;

- în perioada 19-26 octombrie 2005, pe cardul eliberat pe identitatea D.M.I. au fost solicitate retrageri de numerar însumând 1.966,78 euro.

În plângerea Băncii R.D. Bucureşti sunt menţionate identităţile martorilor:

- I.V., din mun. Craiova, jud. Dolj;

- V.Ş.D., din mun. Craiova, jud. Dolj;

- D.M.I., din mun. Craiova, jud. Dolj;

- B.I., din com. Murgaşi, jud. Dolj;

- Rizică Diana, din mun. Bucureşti;

- D.M., din oraşul Filliaşi, jud. Dolj, precum şi a inculpatului A.M., zis „B.", zis „A.", din mun. Craiova, jud. Dolj, ca fiind identităţi folosite pentru obţinerea de conturi bancare pentru card, conturi creditate de părţile vătămate - cetăţeni din străinătate - cu sume în valută reprezentând plăti, necesare achiziţionării de autoturisme.

Conturile în cauză au fost deschise la unităţi bancare situate în municipiile Craiova, Piteşti şi Bucureşti, iar concluziile expertizelor grafice efectuate în cauză asupra documentelor bancare încheiate cu această ocazie au demonstrat că este vorba de acelaşi scriptor pentru conturile deschise pe numele martorilor V.Ş.D., D.M.I. şi D.M. şi de un acelaşi scriptor, altul decât primul, pentru conturile deschise pe numele I.V., B.I. şi R.D. De asemenea, fiecăruia dintre conturi i-a fost asociat un cont de card, membrii grupului infracţional organizat reuşind să retragă banii obţinuţi din fraude prin ATM-uri situate în municipiile Craiova, Constanţa, Braşov, Piteşti, acest lucru demonstrând dinamica extraordinară a grupurilor infracţional organizate, dar şi eforturile depuse pentru inducerea în eroare a organelor de urmărire penală şi ştergerea urmelor.

Totodată, din documentele transmise Băncii R.D. Bucureşti de către părţile vătămate — ordonatori ai plăţilor în conturile menţionate rezultă că, alături de aceste conturi, în formularele utilizate de membrii reţelei infracţional organizate pentru săvârşirea înşelăciunilor, era indicat şi un altul deschis la Banca T., pe numele inculpatului T.M.C. zis „T.".

Se remarcă faptul că cele două carduri bancare folosite de către cei doi lideri, respectiv inculpatul M.C.D. şi inculpatul C.C.A. se regăsesc şi în plângerea formulată de Banca R.D. Bucureşti.

Totodată, expertiza grafică efectuată asupra formularelor de deschidere a conturilor Băncii R.D. pe numele martorilor I.V. şi D.M. a demonstrat că aceiaşi doi scriptori au completat şi formularele de deschidere a conturilor bancare pe numele martorilor R.D., B.I., V.Ş.D. şi D.M. (documentele bancare/financiare emise pe numele inculpaţilor A.M. şi T.M.C. fiind completate de către aceştia).

Prin coroborarea acestui aspect cu faptul că, în baza cardurilor aferente conturilor pe numele martorilor I.V. şi D.M., au efectuat retrageri de numerar inculpaţii M.C.D. şi C.C.A., rezultă indubitabil însuşirea în mod direct de către liderii reţelei criminal organizate a sumelor de bani expediate de părţile vătămate în conturile deschise şi pe identităţile martorilor R.D., B.I., V.Ş.D., D.M.

Chiar dacă părţile vătămate au expediat, la indicaţiile inculpaţilor, sumele de bani reprezentând preţuri ale tranzacţiilor perfectate, într-un singur cont bancar, din plângerile înaintate a rezultat că membrii grupului indicau acestora mai multe astfel de conturi, pretinzând că ele aparţin diverselor societăţi pe care le reprezentau printre care SC B., SC C.C. Indicarea mai multor reprezentanţi ai „firmelor" (lider de vânzări, manager, director), având asociate şi conturi bancare pentru fiecare etapă parcursă a tranzacţiei (plată rezervare, avans, transport, asigurare, TVA), a fost făcută de către membrii reţelei criminal organizate cu raţiunea de a induce şi menţine în eroare părţile vătămate un timp cât mai îndelungat, sporind în acest mod şi prejudiciul suferit de fiecare dintre acestea.

Argument în favoarea omogenităţii reţelei criminal organizate, pe lângă utilizarea aceluiaşi mod şi modalităţi de operare, aceloraşi firme şi identităţi, „săgeţi" etc, este şi faptul că membrii segmentelor infracţional-organizate au transmis părţilor vătămate imagini reprezentând aceleaşi acte de identitate, falsificate prin schimbarea datelor de stare civilă sau înlocuirea fotografiei.

În aceeaşi ordine de idei, un aspect extrem de important îl reprezintă şi faptul că pe documentele întocmite cu ocazia deschiderii conturilor pe numele martorilor V.Ş.D., D.M. şi D.M. se regăsesc înscrise, la rubrica "Parola", următoarele cuvinte:

"E.", "S." şi "S.I.", toate compunând numele E.S.S.I., identitate utilizată iniţial de grupul infracţional organizat pentru primirea şi ridicarea banilor rezultaţi din fraude.

Revenind la activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul M.C.D. trebuie precizat faptul că în vara anului 2006, acesta împreună cu inculpatul D.C.G. a închiriat contra sumei de 750 euro, locuinţa situată în mun. Braşov, str. P.M., nr. 17, de la martorul T.V.L., aici deplasându-se cu autoturismul marca A., abandonat ulterior în trafic de către inculpatul C.C.

Prezenţa în municipiul Braşov a inculpatului M.C. este probată şi prin procesul-verbal de contravenţie la regimul circulaţiei rutiere din 05 iulie 2006, întocmit de organele de poliţie rutieră pe numele conducătorului auto, respectiv inculpatul M.C., întrucât acesta a refuzat prezentarea actelor pentru control.

La data de 27 aprilie 2006, inculpatul D.C.G. a cumpărat acest autovehicul, în leasing, prin firma S.A.L. SRL, de la B.V.T., achitând totodată prima rată de 3.500 euro, din totalul de 16.730 euro. La data de 26 august 2006, prin martorul M.A.V., acesta a achitat o altă rată, în valoare de 2.370 euro. După ce a aflat că la data de 28 august 2006 acest autoturism a fost reţinut de către organele de poliţie care au găsit laptopul în portbagajul autoturismului, s-a prezentat la sediul societăţii de leasing, din municipiul Baia Mare, pentru a interveni, în sensul de a se întocmi un contract de comodat între proprietarul iniţial B.V. şi inculpatul M.C., prin care primul îi ceda secundului dreptul de folosinţă al autoturismului pentru perioada 30 august — 30 septembrie 2006, documentul fiind fals vădit, deoarece cei doi nu au fost prezenţi, iar contractul vine în contradicţie cu celelalte documente întocmite, dar şi cu starea de fapt (la data respectivă autoturismul era deja indisponibilizat de 2 zile de către organele de poliţie).

În acelaşi sens, cunoscând de existenţa laptop-ului incriminator, a întocmit o chitanţă de mână antedatată, prin care să demonstreze că autoturismul îl vânduse inculpatului M.C. la data de 05 iunie 2006.

În declaraţia dată la 15 aprilie 2008, inculpatul M.C. recunoaşte că a început activitatea infracţională în primele luni ale anului 2004, prin intermediul site-ului, împreună cu inculpatul C.C., iniţial primind participaţia sa materială, circa 15-20% din sumele astfel obţinute. De asemenea, a recunoscut că, în cursul anului 2005 au existat disensiuni între el şi inculpatul C.C., fapt ce i-a determinat să „lucreze" fiecare, independent unul de altul, cu inculpatul D.C., care, pe atunci, se ocupa cu licitaţii fictive prin intermediul site-ului. Inculpatul M.C. recunoaşte, de asemenea, că inculpatul D.C. este cel care a inventat modalităţile de fraudare prin dirijarea sumelor de bani în conturi bancare deschise pe numele unor săgeţi, până atunci existând metoda clasică, respectiv utilizarea serviciului W.U.

Un aspect deosebit de important cu privire la cunoştinţele referitoare la activitatea infracţională a reţelei criminal organizate, deţinute de inculpatul M.C., este şi cunoaşterea denumirilor societăţilor comerciale: E.C.V., T.C.C., V.E.M., B., L.C., A.B., V., L. şi a identităţilor: B.V., G.B., G.M., I.V. şi T.A., a usere-lor, a site-ului — utilizate de liderii grupului în comiterea fraudelor şi care sunt reclamate în cuprinsul plângerilor penale formulate de părţile vătămate.

În luna februarie 2004, părţile vătămate-cetăţenii americani T.C. şi J.T.M., din cadrul societăţii T.E., au depus plângere împotriva inculpatului B.T.C., reclamând faptul că au fost înşelaţi cu suma de 10.000 dolari S.U.A., prin oferirea fictivă spre vânzare de televizoare cu plasmă, pe site-ul de licitaţii. Părţile vătămate au efectuat plata prin serviciul W.U. în trei tranşe, pe numele inculpatului B.T.C., banii fiind ridicaţi personal de către acesta, de la Banca T.

Din documentaţia bancară rezultă că inculpatul B.T.C. a primit şi ridicat prin W.U. — din cadrul Băncii T. Craiova, suma totală de 18.787 euro provenind de la cetăţeni din străinătate-persoane sau părţi vătămate. Inculpatul B.T.C. a fost iniţal săgeată pentru grupul coordonat de către inculpatul D.C.G., însă ulterior s-a transformat în racolator pentru acelaşi lider.

Astfel, în luna noiembrie 2004, cetăţeanul spaniol L.A.L.V. a fost înşelat cu suma de 2.500 euro, oferindu-i-se spre vânzare un autoturism A., pentru care a plătit acest avans în contul deschis la Banca T. Craiova, pe numele inculpatului M.L.C.

Suma de bani a fost ridicată de titularul contului, inculpatul M.L.C., acesta fiind „săgeată" a grupului infracţional organizat coordonat de inculpatul D.C.G., racolat de inculpatul B.T.C.

Cu ocazia comiterii fraudei, acesta a utilizat SC V.E.M. SRL şi adresa de mail, adresă indicată de martorul M.A. ca fiind cea folosită de către inculpatul D.C.G. în săvârşirea înşelăciunilor prin Internet. De asemenea, documentele în format electronic folosite de inculpaţi în săvârşirea fraudelor conţin impresiunea unei ştampile rotunde a SC V.E.M. SRL şi o semnătură olografă indescifrabilă, identice cu cele relevate de percheziţia informatică realizată asupra sistemului informatic ridicat de la domiciliul inculpatului C.C.A.

În completarea şi susţinerea confirmării participaţiei inculpatului C.C.A. la realizarea înşelăciunilor alături de inculpatul D.C.G., vine şi faptul că, din materialul de analiză EnCase — percheziţie informatică, realizată asupra laptop-ului ridicat la data de 07 septembrie 2006 din autoturismul marca A., condus şi abandonat în trafic de inculpatul C.C.A., deţinător legal inculpatul D.C.G., rezultă existenţa în acest sistem informatic, alături de alte elemente probaţionale, a imaginii scanate/prelucrate reprezentând certificatul de înmatriculare aparţinând unui autoturism marca A., formular identic cu cel înaintat autorităţilor române de partea vătămată L.A.L.V., cu ocazia depunerii plângerii penale, documentul în cauză fiind folosit în săvârşirea fraudelor.

Totodată, martorul M.A. declară că inculpatul B.T.C. i-a racolat pentru inculpatul D.C. ca săgeţi pe inculpaţii M.l.C. şi C.C.

Împotriva inculpatului M.L.C. a mai fost formulată o plângere de către partea vătămată — cetăţeanul israelian D.C., care reclama că în cursul lunii aprilie 2004 a fost înşelată cu suma de 410 dolari S.U.A., cu ocazia achiziţionării prin Internet a unui televizor cu plasmă, oferit spre vânzare de către SC V. SRL, pe site.

În cursul urmăririi penale, inculpatul M.L.C. a recunoscut că a fost racolat de inculpatul B.T.C., pentru a primi şi ridica banii proveniţi din fraudele săvârşite prin Internet de inculpatul D.C., zis „M.", în schimbul a 10% din sume.

Astfel, inculpatul M.L.C. a ridicat pentru grup, prin conturi bancare şi W.U., suma totală de 11.850 euro. De asemenea, cunoştea faptul că inculpatul D.C.G. desfăşura activităţile infracţionale de la calculatoare personale pe care le deţinea într-o locuinţă închiriată în mun. Craiova, iar în momentul în care au fost declanşate activităţi de cercetare de către organele de politie, inculpatul B.T. l-a sfătuit că e mai bine să părăsească localitatea, ceea ce a şi făcut.

Împotriva săgeţii - inculpatul C.C. au fost formulate plângeri de către 3 părţi vătămate. În luna iulie 2004, partea vătămată — cetăţenul singaporez B.Z.P. a fost prejudiciată cu suma de 526 dolari S.U.A., reprezentând plată telefonae mobile. Anunţul fraudulos a fost postat pe site-ul de licitaţii, banii fiind ridicaţi de către inculpatul C.C. prin W.U.

În luna septembrie 2004, partea vătămată — cetăţeanul german S.Z.S. a fost înşelată cu suma de 1.595 euro, reprezentând avans plată a unui autoturism marca H.J. Licitaţia fictivă a fost derulată prin intermediul site-ului, iar banii au fost viraţi la indicaţiile inculpatului D.C.G., în contul bancar deschis de săgeată la Banca T. Craiova.

În luna noiembrie 2004, partea vătămată — cetăţeanul japonez N.M.I.B.N.D. a depus plângere împotriva inculpatului C.C., prin intermediul site-ului oficial reclamând că a fost prejudiciat cu suma de 700 euro. De această dată, site-ul utilizat în scop de fraudă a fost altul.

Analiza documentelor înaintate de părţile vătămate a relevat faptul că grupul coordonat de către inculpatul D.C.G. utiliza, în principal, site-urile oficiale, însă realizate chiar de membrii grupului, declinându-şi identităţile săgeţilor asociate unora fictive printre care V.L. şi P.D.

Din materialul de urmărire penală rezultă că inculpatul C.C. a fost racolat de inculpatul L.F., zis „M." pentru a ridica prin W.U. şi conturi bancare sume de bani provenite din săvârşirea de înşelăciuni prin Internet, în schimbul unui comision de 10% din banii ridicaţi.

În declaraţia dată inculpatul C.C. recunoaşte că de fiecare dată era însoţit la unităţile bancare sau oficiile W.U. de inculpatul L.F. şi, uneori, chiar de inculpatul B.T.C., unde de cele mai multe ori, inculpatul L.F. era cel care completa formularele tip W.U. necesare ridicării sumelor de bani.

Din analiza documentelor bancare pe numele său, rezultă că inculpatul C.C. a ridicat suma totală de 12.289 euro.

Deşi inculpatul C.C. a declarat că racolatorul - inculpatul L.F., zis „M." i-a spus că banii erau obţinuţi din înşelăciuni săvârşite prin Internet de către martorul C.A., zis „A.", cercetările efectuate în cauză, cuprinzând inclusiv percheziţii domiciliare şi informatice nu au confirmat vreo participaţie în cauză a acestuia.

La data de 05 mai 2005, partea vătămată, cetăţeanul olandez A.C. a reclamat că a fost victima unei înşelăciuni prin Internet, cu ocazia achiziţionării unui autoturism marca B., prejudiciul creat în dauna sa fiind de 6.400 euro — plătiţi cu titlul „plată avans". La indicaţiile membrilor grupului infracţional organizat, partea vătămată a făcut plăţi în cuantumul sumei precizate, în conturile deschise pe numele martorilor I.G. şi E.S.S.

De această dată, liderii grupului s-au folosit de identitatea falsă a SC E.C.V. SRL şi numele fictive: M.O., E.R., D.U., M.G.

Ulterior, împotriva aceloraşi doi martori, I.G. şi E.S.S., a mai fost formulată plângerea părţii vătămate C.F., plângere ce indica un mod de operare identic, prejudiciul fiind de 12.000 euro.

Licitaţia frauduloasă a fost derulată prin intermediul site-ului, obiectul vânzării constituindu-l un autoturism marca B. Cu această ocazie, inculpaţii D.C.G. şi C.C.A. au folosit firma SC E.C.V. SRL, impresiunea ştampilei rotunde conţinând însemnele acestei societăţi, precum şi identitatea falsă D.U.

Analiza documentelor bancare demonstrează că prin conturile deschise pe numele martorilor I.G. şi E.S.S. a fost ridicată suma totală de 31.022, provenind de la persoane/părti vătămate-cetăţeni străini.

Din declaraţiile date de martorii susmenţionaţi, dar şi din procesele-verbale de percheziţie informatică rezultă următoarele:

- actul de identitate aparţinând martorului E.S.S. a fost folosit fără cunoştinţa titularului de drept, acesta pierzându-l în împrejurări necunoscute, anterior deschiderii contului,

- martorul I.G. a fost racolat personal de inculpatul D.C.G., zis „M.", însă nu a avut cunoştinţă de provenienţa sumelor primite şi ridicate de el, inculpatul profitând de starea financiară deplorabilă a martorului care nu a avut reprezentarea urmărilor „serviciilor" prestate de el,

- actul de vânzare-cumpărare transmis părţilor vătămate conţine impresiunea ştampilei SC E.C.V. SRL şi semnătura ce se regăsesc şi în raportul EnCase de percheziţie, realizat asupra sistemului informatic aparţinând inculpatului C.C.A.

La data de 13 mai 2005, partea vătămată — cetăţeanul polonez G.P. a formulat plângere penală împotriva inculpatului B.I.A., reclamând că a fost înşelat de către acesta prin Internet cu suma de 585 dolari S.U.A., cu ocazia cumpărării de telefoane mobile.

În cursul corespondenţei electronice membrii grupului au folosit pentru contact, fără cunoştinţa reprezentanţilor acesteia, firma SC R.C. — firmă reală, cu sediul în mun. Craiova, identitatea falsă P.D. şi identitatea săgeţii - inculpatul B.I.A.

În declaratia dată, inculpatul B.I.A. a recunoscut că a fost racokt de către inculpatul L.F., zis „M." şi a ridicat, conform documentelor bancare tip W.U., suma totală de 2.300 dolari S.U.A., provenind de la cetăţeni din străinătate — părţi vătămate.

În luna martie 2005, partea vătămată — cetăţeanul suedez H.T. a formulat plângere penală împotriva inculpaţilor D.F.N., zis „P.", C.C. şi M.L.C. — identităţi indicate pe Internet de membrii grupului pentru primirea banilor rezultaţi din fraude. Prejudiciul cauzat părţii vătămate a fost de 1.900 dolari S.U.A. De această dată inculpaţii au folosit site-ul, iar obiectul tranzacţiei fictive l-a constituit vânzarea/cumpărarea de televizoare cu plasmă.

În luna februarie 2006 au mai fost formulate două plângeri împotriva aceleiaşi săgeţi — inculpatul D.F.N., de către partea vătămată — cetăţeanul englez R.P., prejudiciat cu suma de 300 dolari S.U.A. şi de partea vătămată — cetăţeanul danez J.L., prejudiciat cu suma de 800 dolari S.U.A.

Ambele înşelăciuni au fost realizate identic, folosindu-se acelaşi mod de operare, acelaşi site de comerţ electronic, aceeaşi societate comercială R.C. SRL, aceleaşi formulare falsificate, în format electronic, menite să inducă şi să menţină în eroare (certificatul de înrnatriculare a firmei, certificatul de înregistrare fiscală).

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul D.C.G., zis „M.", acesta este cunoscut cu preocupări pe linia fraudelor informatice, făcând obiectul mai multor dosare penale printre care şi dosar penal nr. 3461/299/2004, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti.

Deşi în cursul cercetărilor inculpatul nu a recunoscut nicio implicare a sa în activitatea infracţională a reţelei infracţional organizate, participaţia sa este dovedită şi susţinută indubitabil de materialul probator administrat în cauză, din care rezultă că autoturismul A., abandonat de inculpatul C.C., în care a fost descoperit laptop-ul prin intermediul căruia au fost realizate cea mai mare parte a fraudelor informatice, aparţinea inculpatului D.C.G.

Mai mult, imaginea sa apare identificată pe acest laptop, cu ocazia percheziţiei informatice, ca şi cea a liderului - inculpatul M.C. Totodată, percheziţia informatică a relevat, printre altele:

- corespondenţa tip chat (discuţii electronice-I.RC.) purtate de utilizatorul „M.", în limba engleză, cu diverşi meri, convorbirile referindu-se la datele unor cărţi de credit;

- aceleaşi documente auto transmise în cursul corespondenţei electronice fraudulente părţilor vătămate: P.S.S., W.P., M.P.N., L.A.V., I.D., W.F., J.E., M.Y.O.M., C.P., A.B., D.P., P.G;

- corespondenţă electronică cu părţile vătămate, cu ocazia perfectării unor contracte de vânzare-cumpărare autoturisme, reliefând acelaşi mod de operare cu cel reclamat în plângeri;

- alte documente „oficiale" folosite în înşelăciunile comise (act notarial din 21 februarie 2006 emis de Biroul Notarial T.M.I. — întâlnit în circa 90% din înşelăciunile săvârşite).

După declanşarea primelor cercetări ale organelor de urmărire penală pentru a-şi pierde urma, inculpatul D.C. a „migrat" în diverse locaţii din ţară, fiind semnalat în municipiile Bucureşti, Braşov, Piteşti şi Constanţa.

În luna mai 2007 acesta a fost localizat în municipiul Bucureşti, unde locuia cu chirie într-un apartament de unde a continuat să-şi desfăşoare activitatea infracţională şi să coordoneze reţeaua criminal organizată.

La data de 31 mai 2007, cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuată la această locaţie, respectiv, municipiul Bucureşti, str. N. sector 5, în baza autorizaţiei emisă la 31 mai 2007 de către Tribunalul Dolj, au fost identificate şi ridicate pentru cercetări mai multe sisteme informatice şi periferice aferente (ex.: laptop-uri, hard-disk-uri, carduri de memorie, memory stick-uri, rooter wireless, adaptoare, modem, suporţi magentici tip DVD/CD, telefoane mobile, cartele telefonice).

În baza autorizaţiei, emisă la 04 iunie 2007 de Tribunalul Dolj, au fost realizate percheziţii EnCase asupra sistemelor informatice respective, fiind relevate în mod cert şi indubitabil preocupările şi activitatea propriu-zisă a liderului de grup.

Astfel, prin procesul verbal de percheziţie în sisteme informatice şi raportul EnCase au fost identificate:

- agende telefonice conţinând posturi telefonice asociate identităţilor „M.", „F." (inculpatul M.C.D.), Z.M. (inculpatul C.M.Ş.), „S.B." (inculpatul A.S.M.), dar şi altor nume ori pseudonime (un număr de 319) aparţinând unor persoane cunoscute cu preocupări/antecedente pe linia fraudelor informatice (S.R., S.C., zis R., B.S., R., K., L., G.N.);

- imagini reprezentându-l pe inculpatul D.C.;

- numele de utilizator „p." şi parola „n.";

- adresa de e-mail, având asociate parolele aferente;

- adresa de e-mail conţinând mesajul de întâmpinare „W.T." — identitate folosită pentru primirea şi ridicarea sumelor de bani rezultate din înşelăciuni;

- numele de utilizator messenger — firma V. fiind folosită şi ea de către reţeaua criminal organizată în realizarea de înşelăciuni (plângerea părţii vătămate - cetătenul israelian D.C., îndreptată împotriva săgeţii — inculpatul M.L.C., săgeată recrutată de inculpatul B.T.C. pentru liderul — inculpatul D.C.);

- numele de utilizator messenger - recunoscută de inculpatul M.C.D. ca aparţinânu-i inculpatului D.C.;

- profilul utilizatorului messenger aparţine inculpatului C.C.A., zis „S.", fapt demonstrat şi de percheziţia EnCase realizată asupra sistemelor informatice ridicate de la domiciliul acestuia;

- profilele unor utilizatori de messenger a căror denumire denotă preocupările „partenerilor" de discuţii electronice („facem bani 06", „frauda x on line", „inteligent fraud", „muie gabori", „M.C." ş.a.);

- mii de conturi de utilizatori ai site-ului, având asociate diverse date, inclusiv feedback";

- zeci de documente tip text, în limbile engleză şi germană, toate constituite într-un adevărat ghid al scammer-ului, titlurile fiind mai mult decât sugestive („De ce îl vând ieftin", „Când vrea să îmi trimită banii pe nume fix", „Când îţi cere P.", „După ce îţi trimite banii", „text escrow", „Text când e îngrijorat clientul care a pus banii", „Vrăjeală dulce de golani", „Text când vrea şi acceptă oferta", „Text ca să-l suceşti de pe P. pe W.U. pe UK", „Text primul răspuns pt laptop, chestii generale", „Text încredere", „Text când dai altă adresă");

- referiri la societăţi de vânzare autovehicule utilizate de reţeaua criminal orgaizată în realizarea de înşelăciuni (B.A., K.A., E.T. SRL — din Cluj-Napoca, T.C. Pipera, T.C.C., L.C.);

- conversaţii electronice purtate în limba engleză şi germană, referitoare la vânzarea-cumpărarea de autoturisme şi motociclete (autovehicule) prin intermediul site-urilor, din care rezultă transferarea de sume în euro în diverse conturi deschise la unităţi bancare din Germania, ca plăţi pentru achiziţionarea acestor autovehicule [Ţi-am trimis 3.400 euro în IBAN DEP6 (...) şi 600 euro în IBAN DE06 (...).", „Salut C. ! Banii au ajuns azi. M-am ocupat deja de transport (...)". sau „Tocmai am plătit 3.050 euro pentru motocicletă în contul tău bancar (...)”];

- conversaţii electronice purtate în limba engleză şi germană cu diverşi cetăţeni din străinătate — potenţiale părţi vătămate (a fost relevată corespondenţă electronică cu adresa de email aparţinând părţii vătămate, cetăţeanul spaniol C.V.P., care reclama că a expediat 4.500 euro, reprezentând avans plată autoturism, în contul deschis la Banca I., pe identitatea martorei I.V.);

- activitatea de postare a anunţurilor de vânzare autovehicule pe site-urile menţionate;

- zeci de referiri la „A.B." — firmă utilizată de grup în comiterea de infracţiuni, aici această apărând în anunţurile postate, ca fiind reprezentată de V.H. având sedii, unul în Munchen, iar altul, principal, în mun. Cluj-Napoca;

- zeci de referiri la scrisori de garanţie bancară (ex.: Banca R., Banca R.) — similar modului de operare reclamat de Banca R.D.;

- relevarea e-mail-ului Băncii R.D.;

- foldere şi fişiere denumite sugestiv, conţinând colecţii de imagini autovehicule, sortate pe mărci, serii, an de fabricaţie, fiecare având asociate descrierea tehnică;

- un număr de 25 de fişiere tip text conţinând date ale unor cărţi de credit (cu ritului sugestive: „tot de luni alegeţi voi", „BANCOMATE 67XX") - aceste date erau necesare plăţilor ocazionate de postarea anunţurilor pe diverse site-uri de comerţ, achiziţionarea de domenii electronice;

- pagini web tip „html" folosite în phishing pentru conturi şi date ale cărţilor de credit;

- documente scanate reprezentând:

- paşaport turistic pe identitatea G.J. — imagine falsificată, prin prelucrare/editare informatică — identică cu cele aflate în laptop-ul descoperit în autoturismul abandonat în trafic de inculpatul C.C.A., cu excepţia pozei şi numelui titularului care erau schimbate, în funcţie de identităţile folosite de grupul infracţional organizat;

- documente pentru primire şi ridicare bani tip W.U.

- documente de identitate autovehicule,

- certificate de înregistrare firme (SC B. SRL — firma utilizată în realizarea de fraude de către reţeaua criminal organizată),

- documente de proprietate autoturisme,

- formulare expediţie mărfuri,

- corespondenţă electronică purtată de inculpatul D.C.G., zis „M." — utilizator al nick-name-ului cu diverşi complici şi membrii ai grupului referitoare la:

- setarea/configurarea calculatorului pentru aplicaţia A.O.L.,

- postarea de anunţuri vânzare autoturisme de lux pe site în paralel desfăşurându-se această activitate infracţională,

- numele M. (inculpatul C.M.),

- datele unor cărţi de credit aparţinând unor cetăţeni din străinătate,

- contracte de vânzare,

- conturi, M.T.C.N-uri, utilizându-se un limbaj tehnic, specializat dar şi codificat,

- inculpatul D.C. dă indicaţii cu privire la modificarea unor link-uri — pagini web de legătură care în momentul accesării direcţionează utilizatorul unui site pe o altă pagină web — modalitate folosită de infractori pentru a ghida potenţialele părţi vătămate pe paginile create de ei, dând aparenţa că aceste pagini au origine tot în site-ul oficial vizitat iniţial;

Astfel de conversaţii, în limba engleză, unele datând din luna decembrie 2005, sunt edificatoare, atât prin consistenţă cât şi conţinut, cu privire la preocuparea principală a liderului de grup — inculpatul D.C.G. — cu titlul de exemplu:

„Dă-mi datele complete a două cărţi de credit proaspete. Dacă fac 2 MTCN-uri, îţi revine unul ţie, dacă nu, să mă ia dracu şi să mă ignori, frate (...)";

„Dă-mi un MTCN pentru Londra şi mâine avem banii (...)";

„Ai cărţile ? Lasă-mă să le văd (...)";

„Doar un card ai găsit, frate, toate cărţile astea nu sunt proaspete, deja înregistrate (...)";

„D-le, probelma este că am vorbit şi nu pot face livrarea fără a avea plata întreagă de 7.777 dolari S.U.A. (...)";

„(...) trimite şi tu un invoice (...)"

„Dacă poţi să-mi dai oferta „a doua şansă", voi face plata de 4.600 dolari S.U.A. acum şi 4.000 la livrare (...)".

- baze de date conţinând zeci de mii de adrese de email, ordonate alfabetic, unele având asociate numele şi prenumele unor cetăţeni străini.

În luna noiembrie 2004, racolatorul - inculpatul A.S.M., profitând de naivitatea inculpatului A.O.P., l-a convins să deschidă cont bancar la Banca R. pe numele său şi să ridice sume de bani virate de rudele din străinătate ale inculpatului A.S.M., argumentându-i săgeţii că în acest mod nu va mai plăti impozit pentru aceşti bani. Astfel, în perioada noiembrie-decembrie 2004, inculpatul A.O.P. a ridicat pentru grupul coordonat de inculpatul C.C., de la unităţi bancare situate în municipiile Piteşti şi Craiova, suma totală de 8.020 euro, bani pe care i-a înmânat inculpatului A.S.M., acesta din urmă fiind şi cel care îl instruia şi îi furniza datele necesare ridicării banilor.

La unităţile bancare inculpatul A.O.P. a fost însoţit de inculpaţii A.S.M. şi C.C.A., inclusiv cu autoturismul marca B., aparţinând inculpatului C.C.A., cei doi fiind şi cei cărora inculpatul A.O.P. le înmâna banii ridicaţi de el.

În aceeaşi perioadă inculpatul A.O.P. a aflat că banii ridicaţi de el provin din licitaţii fictive cu autoturisme de lux derulate prin Internet de către inculpaţii A.S.M. şi C.C.A., iar pentru aceştia mai ridică bani inculpaţii P.I.A., zis „O.", zis „T." şi G.A.L., zis „C.".

Cele precizate şi consemnate în declaraţia dată de către inculpatul A.O.P. sunt susţinute şi confirmate, printre altele, şi de discuţiile telefonice purtate de cei doi, discuţii din care rezultă şi promisiunea plăţii unei cote procentuale de 10% lansată de racolator, în contextul în care săgeata a refuzat să mai ridice bani pentru acesta.

Aceleaşi aspecte rezultă şi din declaraţia martorului N.M., zis „C.", barman şi administrator la Net Cafe „T." din mun. Craiova, în plus, acesta precizând şi faptul că în această locaţie se realizau o parte din fraudele informatice de către inculpaţii C.M.Ş. şi A.S.M., tot aici fiind locul de întâlnire a liderilor inculpaţii C.M.Ş. şi C.C.A., cu racolatorul inculpatul A.S.M. şi cu săgeţile - inculpării P.I.A., S.C.D., G.A.L., T.M.C., zis „T.", A.O.P.

De asemenea, martorul N.M. declară că inculpatul A.S.M. era cel care deţinea asupra sa acte de identitate pe care le folosea pentru primirea şi ridicarea sumelor de bani provenind din înşelăciunile informatice.

Cu ocazia percheziţiei domiciliare din data de 04 iulie 2006, efectuată la adresa inculpatului A.S.M. au fost descoperite, printre altele, două carduri emise de Banca I., pe numele săgeţilor — inculpaţii T.M.C., zis „T." şi B.D., precum şi cartea de identitate emisă pe numele M.C.A.

Din declaraţia inculpatului A.S.M. rezultă că în luna noiembrie 2004 l-a cunoscut prin intermediul vărului său, martorul A.R.A., pe inculpatul C.C.A. la a cărui propunere a acceptat să racoleze, în schimbul unor cote procentuale din afacere, persoane dispuse să ridice prin W.U. sau cont bancar diverse sume de bani expediate din străinătate.

În acest sens, prima săgeată racolată de către inculpatul A.S. pentru inculpatul C.C.A. a fost inculpatul G.A.L. care a acceptat propunerea, în schimbul unei cote procentuale de 10% din sumele primite şi ridicate de el. Săgeata era însoţită la unităţile bancare de către inculpatul C.C.A. în momentul retragerii sumelor de bani, iar legătura liderului cu săgeata era ţinută prin inculpatul A.S.

Inculpatul A.S. a mai racolat pentru inculpatul C.C.A. pe inculpaţii T.M.C., zis „T." şi A.O.P. Cardul bancar emis pe numele săgeţii „T." se afla în posesia racolatorului — inculpatul A.S.M., pentru a avea instrument de control asupra tranzacţiilor, în scopul perceperii cotei procentuale din fiecare tranzacţie operată de săgeata racolată de el.

Acelaşi inculpat, împreună cu inculpatul C.M.Ş., l-a racolat şi pe inculpatul P.I.A., zis „O.", care a acceptat să ridice sumele de bani obţinute prin fraude informatice, în baza unui act de identitate emis pe numele E.D. şi falsificat de inculpatul C.C.A.

Tot cu inculpatul C.M.Ş. a reuşit să-l racoleze pentru reţeaua infracţional organizată şi pe inculpatul S.C.D., care a acceptat să ridice bani în baza unui act de identitate pus la dispoziţie de inculpatul C.M., fizionomia titularului de drept fiind asemănătoare săgeţii, pentru inducerea în eroare a funcţionarilor bancari şi acoperirea urmelor.

Inculpaţii C.C. şi C.M. erau cei care procurau actele de identitate folosite de membrii reţelei infracţional organizate pentru deschiderea conturilor bancare şi ridicarea banilor proveniţi din înşelăciuni.

În cuprinsul declaraţiei olografe dată, inculpatul A.S. a recunoscut în cursul urmăririi penale că avea cunoştinţă că inculpaţii C.C.A., C.M. şi M.C.D. „postau anunţuri pe site-uri, ca de exemplu prin care ofereau spre vânzare, în mod fictiv, autoturisme de lux şi doritorii — cetăţeni străini (...) care doreau să achiziţioneze aceste autoturisme îi contactau la numerele de telefon menţionate în anunţ, personal pe C.C. Acesta discuta cu potenţialii cumpărători în limba engleză şi germană (...) şi le solicita un avans de 20-30% din valoarea autoturismului care, de regulă, avea un preţ foarte scăzut în raport cu valoarea de piaţă (...). Iniţial, inculpatul C.C. a folosit pentru tranzacţiile menţionate sălile de Internet, în special, din cartierul Valea Roşie, unde locuia, cea mai frecventată fiind „K."(...) C.C. făcea aceste tranzacţii fictive şi de la domiciliul său şi se conecta la Internet prin telefonia mobilă Z. În acelaşi fel a procedat şi inculpatul C.M., care învăţase de la inculpatul C.C., însă a oferit spre vânzare produse electronice l-am întrebat pe C.C. ce se întâmplă dacă vom fi descoperiţi de organele de poliţie şi el m-a asigurat că nu vom putea fi identificaţi deoarece numele nostru nu apare nicăieri (...)".

Cu ocazia audierii casetei magnetice conţinând convorbiri telefonice purtate de partea vătămată — cetăţeanul olandez M.G. cu inculpaţii, inculpatul A.S. a recunoscut vocea inculpatului C.M.Ş. — conform procesului verbal din 09 martie 2006.

În declaraţia dată, inculpatul C.M. nu a recunoscut nicio implicare a sa în activităţile infracţionale desfăşurate de către reţeaua criminal organizată, admiţând totuşi că îl cunoaşte pe inculpatul C.C.A., întrucât acesta îi vânduse anterior un autoturism marca B. De asemenea, aflase „din oraş" că inculpatul C.C. obţinea bani din licitaţii fictive cu autoturisme pe Internet şi recunoaşte că l-a însoţit pe acesta şi alţi tineri, printre care şi pe inculpatul A.S.M., la unităţi bancare de unde, tinerii respectivi care îi însoţeau au ridicat bani pentru inculpatul C.C.

Inculpatul C.C.A. a fost semnalat cu activităţi infracţionale din sfera criminalităţii informatice încă din anul 2002, în sensul că a făcut obiectul cererii de comisie rogatorie din 23 august 2002, prin care autorităţile elveţiene, prin Interpol Berna, au solicitat cercetări cu privire la un grup de 79 de persoane din municipiul Craiova (inclusiv pe C.C.A.) pe numele cărora se făcuseră sute de comenzi frauduloase din magazinele virtuale găzduite pe Internet.

Deşi iniţial inculpatul C.C.A. nu a recunoscut implicarea sa în săvârşirea fraudelor, ulterior, pus în faţa probelor a recunoscut parţial, în declaraţii succesive date în faţa organelor de urmărire penală, participaţia sa infracţională. Apărarea permanentă a inculpatului C.C.A., concentrată în sensul de a încerca să convingă că activitatea sa infracţională s-a desfăşurat independent de cea a celorlalţi membrii ai reţelei infracţional organizate, este combătută chiar de către acesta prin multiplele reveniri pentru admiterea unor fapte negate anterior ori asumarea unei implicări parţiale, în funcţie de plângerile prezentate, formulate pe numele săgeţilor racolate pentru el.

În acest context, inculpatul C.C.A. a recunoscut că se ocupă cu licitaţii fictive prin Internet şi a obţinut în acest mod circa 30-40.000 euro din care a plătit şi comisionul săgeţilor.

În iarna 2004-2005 inculpatul C.C. a cumpărat un autoturism de la inculpatul C.M.Ş., ocazie cu care a aflat de la acesta că se ocupa cu fraude prin Internet şi s-a împrietenit cu el, ulterior realizând fraudele împreună.

În declaraţia dată, inculpatul C.C. relatează că a fost coleg de liceu cu inculpaţii M.C.D. şi D.C.G., zis „M.", însă neagă faptul că ar fi colaborat infracţional cu aceştia.

Totodată, inculpatul descrie pe larg modalităţile de înşelăciune utilizate de el, prin intermediul site-ului, dar nu recunoaşte că ar fi clonat pagina web oficială a Băncii R.D., admiţând totuşi că această clonă ar fi descărcat-o de pe Internet din curiozitate.

Inculpatul C.C.A. a precizat că inculpatul C.M.Ş. era cel care folosea în scop de fraudă firmele „S." şi „S.dk" — utilizate în comiterea înşelăciunii în detrimentul părţii vătămate — cetăţeanul olandez M.G. şi a recunoscut că l-a recrutat personal pe inculpatul G.A.L. care a ridicat pentru el prin Banca R. suma de 2.600 euro provenind de la partea vătămată — cetăţeanul austriac M.H., comisionul oferit săgeţii fiind de 20-30%.

Iniţial a pretins că inculpaţii T.M.C. şi S.C.D. erau săgeţi numai pentru inculpaţii A.S. şi C.M., recunoscând apoi că l-a folosit şi el, ca săgeată pe inculpatul T.M.

Inculpatul C.C.A. a declarat, de asemenea, că în cursul lunii ianuarie 2005 s-a întâlnit cu inculpaţii A.S. şi P.I., căzând de acord ca acesta din urmă să ridice bani pentru cei doi, în schimbul unui procent de 10% din sumele ridicate, însă nu recunoaşte că el ar fi falsificat cartea de identitate emisă pe numele martorului E.I., act folosit de săgeată pentru primirea şi ridicarea banilor proveniţi din înşelăciuni.

La data de 28 august 2006, inculpatul C.C.A. a fost depistat, în urma unui control în trafic desfăşurat de serviciul Politiei Rutiere Dolj, conducând autoturismul marca A.

Întrucât inculpatul nu a prezentat nici un act de identitate, declinându-şi o identitate falsă, i s-a solicitat să-i însoţească pe agenţii de poliţie la sediul Biroul Politiei Rutiere Craiova, moment în care acesta a fugit, abandonând autoturismul în care se afla şi prietena sa, martora R.R.R.

Cu ocazia percheziţiei autoturismului au fost descoperite, printre altele:

- unul dintre laptop-urile folosite de liderii grupului în realizarea fraudelor,

- echipamente electronice periferice, acte de identitate folosite pentru realizarea fraudelor (C.I. aparţinând martorului C.V.R., permis conducere emis pe numele martorului Z.F.F.),

- facturi, plicuri de corespondenţă emise pe numele părinţilor inculpatului M.C.D.,

- lănţişorul aparţinând inculpatului M.C.D. - identic cu cel purtat de inculpat în imaginile surprinse de camerele video ale bancomatelor de la care acesta a retras numerar în mod fraudulos în prezenţa inculpatului C.C.A.,

- suma de 7.150 RON — ce a fost consemnată la unitatea C. Craiova, la dispoziţia D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dolj şi pe numele inculpatului, în urma aplicării măsurii asigurătorii a sechestrului provizoriu,

- revista locală „F.", din Braşov, editată pentru perioada 30 iunie-13 iulie (perioadă în care inculpaţii M.C.D. şi C.C.A. s-au aflat în municipiul Braşov) .

Probele administrate în cauză relevă fără dubiu că deţinătorul de drept al autoturismului este inculpatul D.C.G. zis „M.", deşi ulterior, diverşi interpuşi ai acestuia s-au prezentat în faţa organelor de urmărire penală, punând la dispoziţie documente din care reieşea că autoturismul a suportat succesiv mai multe transferuri de proprietate, ajungând în final în posesia inculpatului M.C.D. Aceste documente au fost întocmite în fals, în realitate autoturismul aparţinând inculpatului D.C.G., dar fiind folosit de către toţi liderii grupului.

Cu ocazia percheziţiei efectuată la domiciliul inculpatului C.C.A., zis „S." au fost descoperite şi ridicate pentru cercetări, printre altele: documente bancare originale din care rezultă că inculpatul B.D.C. este titularul unor conturi bancare deschise în Austria, la unităţile Banca S., Banca R., V., o unitate de calculator personal folosită de inculpat în realizarea înşelăciunilor, înscrisuri olografe în limba germană, copii xerox ale unor acte de identitate (T.G. — din municipiul Bucureşti, C.G. — din jud. Olt, un document tip IBAN emis de Banca R. Craiova pe numele M.R.).

În urma prezentării raportului de analiză EnCase, realizat asupra sistemului informatic ridicat de la domiciliul inculpatului C.C. acesta a declarat că în vara anului 2005 a „spart" email-urile aparţinând unui grup de tineri ce se ocupa cu licitaţii frauduloase prin Internet, grup din care făcea parte şi inculpatul D.C.G., zis „M.". Din aceste căsuţe poştale electronice a extras documentele în format digital folosite în fraude de către grup, adoptând totodată şi firmele în numele cărora se derulau fraudele informatice, la care a adăugat altele, pe care şi le-a creat singur.

Apărarea inculpatului C.C.A., în sensul ascunderii apartenenţei sale la grupul infracţional organizat, evidenţiază totuşi anumite „omisiuni":

- obţinerea de către inculpat, în modalitatea descrisă de el a accesului fără drept la adresele electronice aparţinând membrii grupului infracţional organizat, în scopul utilizării ulterioare a datelor conţinute de acestea, presupune, pe de o parte un grad de apropiere şi o încredere deosebită de care se bucura în cadrul grupului, iar pe de altă parte, fapta descrisă de către inculpat întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003, respectiv, accesul, fără drept, la un sistem informatic în scopul obţinerii de date informatice, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 12 ani;

- dacă ar fi furat documentele în format digital din acele email-uri de ce ar mai fi păstrat în conţinutal anunţurilor postate de el, în corespondenţa purtată de el cu părţile vătămate, chiar şi în documentele întocmite de săgeţi cu ocazia deschiderii conturilor bancare pentru el, numărul postului telefonic prepay 0747xxxxxx, conţinut de pagina clonă a site-ului oficial al Băncii R.D., reclamată în plângeri, număr care ar fi aparţinut persoanelor a căror căsuţă de e-mail a spart-o.

Percheziţia informatică realizată asupra laptop-ului identificat în autoturismul abandonat de către inculpatul C.C.A., în baza autorizaţiei din 25 august 2006, emisă de către Tribunalul Dolj, a relevat, printre altele:

- utilizarea de către membrii reţelei criminal organizate a identităţilor martorilor N.D.I., C.N.M., D.C.M., P.D. şi altele, alături de cele deja semnalate prin plângerea formulată de Banca R.D., toate având asociate conturi bancare deschise la diverse unităţi bancare: Băncile I., T., R.D., R., C., R.;

- referiri la plăti în contul deschis pe numele martorei I.V. — „reprezentant al SC A.B.I.;

- martora B.I. figurează ca proprietara unor autoturisme de lux oferite spre vânzare de către inculpaţi;

- aceeaşi imagine a unui paşaportului turistic, prelucrată/falsificată, „certificând" identitatea inculpatului A.M., cea a martorului N.D.I., precum şi a identităţii fictive V.V.;

- imaginea scanată a permisului de conducere emis pe numele martorului Z.F.F., falsificată pe identitatea fictivă B.D.F.;

- alias-urile şi identităţile fictive: A.S.P., J.G., M.P., G.C., T.Ş. şi S.N. în documentele „emise" de membrii reţelei criminal organizate, identice cu cele semnalate şi conţinute de plângerile penale formulate în cauză de părţile vătămate;

- mii de imagini reprezentând autoturisme de lux, selectate pe mărci, serii, date tehnice;

- sute de imagini reprezentând: certificate de înmatriculare auto, contracte de vânzare-cumpărare autovehicule de lux, încheieri de autentificare, facturi fiscale de vânzare autoturisme, poliţe de asigurare civilă obligatorie (RCA), dispoziţii de plată externă, licenţe de funcţionare ale unor societăţi comerciale, certificate de conformitate, documente financiare, facturi comerciale, amprente ale unor ştampile şi însemne oficiale aparţinând unor instituţii bancare din România, amprente ale unor ştampile şi însemne aparţinând unor societăţi comerciale recunoscute în domeniul vânzărilor de autovehicule ori ale unor societăţi de transport autovehicule şi vânzări auto fictive,

- scrisori de garanţie bancară emise în numele Băncii R.D., Banca C.C., Banca R., având specificate date de contact nereale şi reprezentanţi oficiali fictivi,

- imagini ale unor documente de identitate aparţinând unor cetăţeni din străinătate,

- corespondenţă electronică purtată cu diverşi cetăţeni din străinătate/părţi vătămate (cetăţeanul B.A.B.) sau potenţiale părţi vătămate, referitoare la vânzarea de autoturisme, în principal în numele companiei SC B.C.C.

Întrucât au fost relevate peste 4.000 de file format A4, conţinând adrese de corespondenţă (e-mail-uri) ale cetăţenilor interesaţi de ofertele postate pe acest site, s-a optat pentru inscripţionarea acestora pe suporţi optici tip C.D., alături de alte date, informaţii şi documente în format electronic ce prezintă interes pentru cauză.

În cursul corespondenţei inculpaţii-lideri indicau conturi bancare deschise pe diverse identităţi ale unor cetăţeni români, indicate cetăţenilor străini pentru expedierea sumelor de bani reprezentând plăţi ale unor autoturisme de lux, cheltuieli pentru transport, asigurări (cont Banca T. - pe identitatea inculpatului A.M., cont la Banca I. - pe identitatea martorei I.V., cont la Banca R.D. şi R. - pe identitatea martorului N.D.I., cont la Banca R. - pe identitatea martorului C.N.M., cont la Banca R., Banca R. şi C. pe identitatea martorului P.D., cont la Banca R.D. - pe identitatea martorei B.I., cont Banca T. - pe identitatea martorului D.C.M., cont Banca C. - pe identitatea martorului B.I.C.).

Documentele bancare (rulaj conturi, documente W.U.) demonstrează că pe aceste identităţi au fost primite şi ridicate sume în valută foarte mari:

- pe identitatea martorului P.D. a fost ridicată suma totală de 28.206 euro,

- pe identitatea martorului C.N.M. a fost ridicată suma totală de 11.762 euro şi 20.150 dolari S.U.A.,

- pe identitatea martorului N.D.I.M. a fost ridicată suma totală de 20.035 euro şi 4.166 dolari S.U.A.

Materialul de urmărire penală demonstrează, în legătură cu activitatea infracţională transfrontalieră desfăşurată de către inculpatul C.C.A., următoarele:

Martorul B.E.C., la finele anului 2004 a fost rugat de către acesta să-l ajute în sensul de a deschide un cont bancar pe numele său la Banca R. Craiova pentru a primi sume de bani expediate din străinătate, solicitare căreia martorul i-a dat curs. Ulterior, la 03 ianuarie 2005 martorul a fost contactat din nou de inculpatul C.C. care l-a însoţit cu autoturismul personal la unitatea bancară, de unde a ridicat suma de 10.000 euro, bani pe care i-a înmânat inculpatul C.C. Suma în cauză a fost expediată, conform documentelor bancare, de către cetăţeanul străin M.D., însă acesta nu a formulat până în prezent nicio plângere şi nici nu a fost posibilă contactarea sa, datorită elementelor insuficiente privind identificarea şi localizarea.

În luna februarie 2005, la solicitarea inculpatul C.C.A., martorul B.E. a mai deschis un cont la Banca T. Craiova, ridicând în total, circa 10.000 euro, serviciu pentru care a fost recompensat cu 1.000 euro. Martorul susţine că nu cunoştea provenienţa reală a sumelor de bani primite şi ridicate de el pentru inculpatul C.C., fiind convins că acestea sunt expediate de rudele pe care inculpatul le avea în străinătate.

În luna martie 2005 inculpatul C.C.A. l-a convins pe martorul B.E. să-l însoţească în Ungaria şi să-şi deschidă cont bancar în această ţară.

Deplasarea în Ungaria a fost făcută cu autoturismul marca V., proprietatea inculpatul C.C.A.

Discuţiile cu funcţionarii bancari de aici au fost purtate de inculpatul C.C.A. la care au şi rămas de altfel documentele bancare întocmite de martorul B.E.

Cu aceeaşi ocazie, inculpatul C.C.A. a solicitat accesul on-line la contul deschis pe numele martorului, obţinând astfel un cont virtual şi o parolă aferentă, pentru a avea un conttol în timp util asupra tranzacţiilor derulate.

În acelaşi mod a procedat inculpatul C.C.A. şi în cazul martorului R.C., zis „T.", care a deschis cont la Banca R., ridicând la 11 martie 2005, suma de 6.000 euro, transferată din contul deschis anterior în Ungaria pe numele martorului B.E., însă nu se cunoaşte originea şi natura reală a acestor bani. De această dată martorul R.C. a fost însoţit de martorul B.E. şi de inculpatul C.C.A., ultimul recompensându-i pe fiecare dintre cei doi cu suma de circa 600 euro.

După acest episod, martorii B.E. şi R.C., zis „T." nu au mai acceptat să primească şi să ridice prin conturi bancare bani pentru inculpatul C.C., întrucât li s-a părut dubios comportamentul acestuia şi faptul că era vorba de sume în valută foarte mari.

De remarcat este şi faptul că documentele emise de Banca T. pentru contul deschis pe numele martorului B.E. şi puse la dispoziţia organelor de urmărite penală de către acesta, relevă că expeditorul sumei de 1.480 euro în contul respectiv un cetăţean spaniol care, la rubrica „beneficiar" asociază numele titularului denumirii „C.A., tranzacţia reprezentând achitarea parţială a unui autoturism marca „P.".

Acest aspect este foarte important pentru probatoriul reprezentând un element de reconfirmare a celor semnalate în plângerile înaintate de autorităţile austriece şi îndreptate împotriva inculpatul C.C.A. şi a săgeţii sale, inculpatului G.A., respectiv derularea licitaţiilor fictive cu autoturisme de lux prin intermediul site-ului în numele firmei „C.A". Cele prezentate relevă două elemente de noutate în ceea ce priveşte modul şi modalităţile de operare a reţelei infracţional organizate:

- dirijarea banilor — produs al infracţiunii, în conturi deschise în străinătate, urmată de virarea acestora prin sistemul electronic-banking în alte conturi bancare deschise tot de săgeţi, pentru acest transfer internaţional fiind suficientă contactarea telefonică a băncii ordonatoare şi dispunerea transferului interbancar, în baza unui cont de utilizator şi a unei parole, ambele obţinute la deschiderea contului iniţial. De asemenea, nu mai este nevoie de o înştiinţare a băncii privind rulajul contului, deoarece stats-ul (starea) acestuia poate fi vizualizată prin accesarea paginii electronice oficiale a băncii în cauză.

- solicitarea de către liderii reţelei infracţional organizate, prin intermediul săgeţilor, de carduri bancare asociate conturilor deschise, pentru a nu se mai expune inutil camerelor video ale unităţilor bancare, respectiv pericolului identificării lor, dispensându-se astfel şi de cheltuielile solicitate de săgeţi.

Inculpatul G.A.L., zis „C." a recunoscut că a fost racolat de inculpaţii A.S.M. şi C.C.A. pentru a ridica sume de bani provenind din înşelăciuni prin Internet.

Astfel, a fost instruit de inculpatul A.S.M. să-şi deschidă cont la Banca R. Craiova, a ridicat în cursul lunii noiembrie 2004 suma totală de 4.190 euro, pe care a înmânat-o inculpatului C.C.A. primind ca preţ pentru serviciul prestat suma de 700 euro.

În luna noiembrie 2005, i-a transportat cu autoturismul personal pe inculpaţii A.S. şi T.M., în municipiul Piteşti, fiind însoţiţi de inculpatul C.C.A., ultimul conducând autoturismul marca M., autoturism înmatriculat pe numele martorei R.R.R., însă, în fapt, proprietatea inculpatului C.C.A.

Aici, inculpatul T.M. a ridicat suma de 5.000 euro de la o unitate bancară, bani pe care i-a înmânat inculpatului C.C.A.

În declaraţia dată, inculpatul G.A. afirmă că avea cunoştinţă despre faptul că inculpatul P.I. era folosit şi el ca săgeată de către inculpatul A.S., relatând totodată că actele de identitate folosite pentru ridicarea banilor obţinuţi din fraude erau furnizate şi deţinute de inculpatul C.C.A.

La sfârşitul anului 2005, inculpatul B.I.C. a fost racolat de inculpaţii A.S. şi C.C.A. şi instruit să-şi deschidă cont la Banca R. Craiova pentru a primi şi ridica banii obţinuţi din înşelăciuni de către acesta. Prin acest cont, inculpatul B.I. a ridicat la data de 05 decembrie 2005 suma de 2.512 euro pentru care a primit 10% din bani de la cel căruia i-a înmânat, respectiv inculpatului A.S.

La data de 15 ianuarie 2006, la propunerea comună venită din partea inculpaţilor C.C.A. şi A.S., acesta a acceptat să-i însoţească în Austria pe inculpaţii C.C., M.C. şi martorul A.R.A. - vărul inculpatului A.S., pentru a deschide conturi bancare pentru grupul infracţional organizat în acest stat.

Deplasarea s-a efectuat cu autoturismul V., înmatriculat pe numele martorei R.R.R., condus de inculpatului C.C.A. cheltuielile prilejuite de călătorie (deplasare, cazare) fiind suportate integral de către inculpaţii C.C. şi M.C. Demersurile şi discuţiile cu funcţionarii bancari de aici au fost realizate de inculpatul C.C.A., conturile fiind deschise în baza paşaportului aparţinând inculpatului B.I., de către titular.

Aspectele prezentate şi recunoscute de altfel, de către inculpatul B.I. în cursul declaraţiilor sunt confirmate şi de alte mijloace de probe şi se coroborează cu procesul-verbal de percheziţie domiciliară efectuată la adresa inculpatului C.C.A., unde au fost descoperite documente bancare pe numele inculpatului B.I., emise de unităţi bancare din Austria ale Banca S., V. şi R.

Inculpatul S.C.D. a fost racolat de inculpatul A.S. să ridice bani obţinuţi din fraude de către el şi inculpatul C.M.Ş., în schimbul unei cote procentuale de 15% din sumele primite şi ridicate de el.

Conform declaraţiilor date în cursul urmăririi penale de către inculpaţii A.S. şi S.C., la indicaţiile inculpatului C.M., acesta a ridicat prin W.U., din cadrul Băncii R. Craiova, suma de 3.000 euro, în baza unei cărţi de identitate aparţinând unei persoane necunoscute, dar a cărei fizionomie era foarte asemănătoare cu a săgeţii, actul în cauză fiindu-i înmânat personal de către inculpatul C.M.

În acelaşi mod a ridicat de la Banca T. Craiova suma de 950 euro, în baza mdicaţiilor primite de la inculpatul C.M., în acest caz fiind însoţit la unitatea bancară de inculpaţii C.M. şi săgeata P.I.A.

Inculpatul T.M.C., zis „T." a fost racolat de inculpatul A.S. în luna aprilie 2005 şi instruit să-şi deschidă conturi la Banca I. şi Banca T., după care a ridicat mai multe sume de bani în valută prin aceste conturi, dar şi prin W.U., de la Oficiile Poştale şi Banca R.

Pus în faţa probatoriului, inculpatul a recunoscut că a primit şi ridicat pentru inculpatul A.S. mai multe sume cuprinse între 500 şi 6.000 euro, în schimbul unor comisioane de 10-20% din acestea.

Inculpatul A.S. este şi cel care i-a făcut cunoştinţă săgeţii cu inculpatul C.C.A. fiind de acord să ridice bani şi pentru acesta din urmă.

Cei trei s-au deplasat în municipiul Piteşti unde inculpatul T.M. a deschis două conturi bancare pe numele martorului F.G.C., în baza unui buletin de identitate pe acest nume (fără cunoştinţa ori cu acceptul titularului), înmânat lui de către inculpatul C.C., ridicând ulterior de aici suma totală de 4.500 euro.

Din analiza materialului de urmărire penală, în principal, a documentelor bancare completate cu ocazia deschiderii conturile de card la Banca I. Craiova şi la Banca T. Târgu-Jiu — titular martorul F.G.C., rezultă următoarele:

- inculpatul T.M.C., zis "T."a primit şi ridicat prin W.U., pe lângă altele, suma de 800 euro, provenind de la partea vătămată L.L. (înaintată prin plângerea Băncii R.D.), care, în plângerea penală, se îndreaptă împotriva inculpatului A.M., zis "A.", zis B.;

- numărul de telefon 0747.XXX.XXX comunicat pentru contact de către inculpatul T.M., la indicaţiile inculpatului C.C.A. pe documentele bancare cu ocazia deschiderii contului la unitatea bancară I. Craiova se regăseşte şi în plângerea Băncii R.D.;

- cetăţeanul elveţian/parte vătămată C.R., ce a expediat suma de 4.470 euro în contul Băncii T. Târgu-Jiu se regăseşte şi în raportul EnCase de percheziţie în sisteme informatice, realizat asupra hard-disk-ului ridicat de la inculpatul C.C.A.

Având în vedere aceste aspecte se poate concluziona încă o dată că există o legătură infracţională directă între inculpaţii C.C., T.M.C., A.M., zis "A.", conturile bancare deschise pe identităţile F.G.C., A.M. şi înşelăciunile prin intermediul cărora au fost obţinute mari sume în valută rulate prin conturile în cauză.

Martorul A.R.A. - vărul inculpatului A.S.M. - relatează că îi cunoaşte de mai mulţi ani pe inculpaţii C.C. şi M.C.D., primul propunându-i în ianuarie 2006 să-i însoţească în Austria, ca şofer al V. aparţinând inculpatului C.C.

Acest episod se referă la momentul în care inculpatul B.I.C. a deschis conturi bancare în care grupul infracţional organizat să dirijeze sumele de bani rezultate din fraude.

Martorul A.R.A. relatează că i-a însoţit pe aceştia la sediul unor firme în care au intrat inculpaţii C.C. şi M.C.D. de unde s-au întors cu diverse documente, însă nu cunoaşte despre ce era vorba.

Deşi martorul A.R.A. nu recunoaşte participaţia sa infracţională, documentele bancare demonstrează următoarele:

- la data de 18 noiembrie 2005, în contul bancar deschis la Banca I., pentru liderul-inculpatul C.C. de către săgeată—inculpatul T.M. - pe identitatea martorului F.G.C., grupul infracţional organizat primea suma de 4.464 euro, expediată de cetăţeanul străin P.C., cu titlul „plată TVA B.".

Concomitent cu plângerea formulată unitatea bancară Banca R.D. a înaintat şi documente parvenite de la cetăţeanul străin P.C., aceleaşi acte fiind identificate cu ocazia percheziţiei informatice realizată asupra calculatorului aparţinând inculpatului C.C.A.

- în aceeaşi zi, echivalentul sumei de 4.464 euro, respectiv 15.981,120 RON a fost transferat din contul deschis prin fraudă cu titlul de „plată reparaţie auto", în contul bancar deschis la Banca I. de martorul A.R.A., acesta justificând funcţionarilor bancari, cu ocazia ridicării banilor, că este vorba de „plată porţi metalice" — justificarea fiind înscrisă şi în documentele bancare întocmite cu această ocazie.

- în contul deschis pe identitatea martorului F.G. au mai fost virate două sume de 2.000 euro, respectiv 1.195 euro de către doi cetăţeni din străinătate, cu titlul de „Rezervare 2 autovehicule T.", banii fiind ridicaţi prin card bancar de către inculpatul C.C.

Inculpatul I.Ş.S., zis „D." l-a recrutat pe inculpatul A.M., zis „A.", zis „B.", care, la solicitarea şi indicaţiile racolatorului şi-a deschis la data de 27 octombrie 2004, cont la Banca R.D., după care i-a predat acestuia cardul asociat contului respectiv, împreună cu codul PIN.

Prin acest cont a fost transferată şi ridicată suma totală de 33.962 euro provenită de la cetăţeni din străinătate — părti/persoane vătămate, contul în cauză fiind semnalat şi în plângerea Băncii R.D.

Totodată, documentele financiar-bancare relevă faptul că inculpatul A.M. a mai primit şi ridicat, pentru reţeaua infracţional organizată, prin W.U. - suma totală de 10.386 euro, prin contul deschis la Banca T. Bucureşti - suma totală de 2.760 euro, prin contul deschis la Banca R. — Agenţia A. Bucureşti - suma totală de 18.990 euro, provenind de la cetăţeni din străinătate cu titlul de plată autoturisme, banii fiind ridicaţi de la unităţi bancare situate în municipiile Craiova şi Piteşti.

În schimbul „serviciilor" prestate, inculpatul A.M. a primit circa 10% din sumele primite şi ridicate de el, inclusiv din cele dirijate prin contul bancar, controlul de către săgeată a tranzacţiilor efectuate fiind realizat prin consultarea desfăşurătorului bancar asociat contului care îi era expediat pe adresa de domiciliu. Astfel, săgeata, deşi nu ridica personal, în baza cardului bancar, sumele rezultate din fraude, percepea comisionul de 10% pentru fiecare sumă transferată prin intermediul contului său.

Un element important în investigarea cauzei îl reprezintă şi comunicarea, cu ocazia deschiderii conturilor bancare pe identitatea inculpatului A.M., în mun. Craiova şi Bucureşti, a postului telefonic 0745.XXX.XXX, despre care inculpatul declară că i-a fost indicat în acest scop de către racolatorul-inculpatul I.Ş.S.

Cu ocazia declaraţiei date, inculpatul A.M. a relatat şi despre faptul că, l-a iniţiativa şi cererea inculpatului I.Ş.S. a încheiat şi un contract de telefonie mobilă Z., pe care l-a cedat acestuia, abonamentul urmând a fi folosit pentru furnizarea de servicii Internet în vederea săvârşirii de fraude. Tot la insistenţele racolatorului-inculpatul I.Ş.S. şi în cursul activităţilor infracţionale desfăşurate, inculpatul A.M. a solicitat organelor de poliţie eliberarea unui nou act de identitate pentru ca, în situaţia în care ar fi fost anchetat în legătură cu retragerile de bani să se prevaleze de faptul că îl declarase pierdut anterior.

Alături de plângerile îndreptate împotriva lor, dar şi de alte mijloace de probă, activitatea infracţională a acestui „segment" al reţelei infracţional organizate este probată şi de procesele-verbale conţinând rezultatul verificărilor via Internet, prin care se constată că cei doi inculpaţi au realizat licitaţii fictive cu aparatură electronică, în numele firmelor „D.L.", „G." şi „S.". Proceselor-verbale le sunt anexate capturi de imagini, semnalări pe forumurile de discuţii pe Internet, postate de cetăţenii străini/părţi vătămate, cu privire la fraudele comise de aceştia, inclusiv imaginea cărţii de identitate a inculpatului A.M.

Din sesizările şi verificările efectuate de autorităţile germane şi române, dar şi din plângerea părţii vătămate B.S. — îndreptată împotriva inculpaţilor I.Ş. şi A.M., rezultă că site-ul utilizat în comiterea de înşelăciuni a fost achiziţionat/cumpărat chiar de către inculpatul I.Ş.

Totodată, preocupările infracţionale şi disponibilitatea financiară a săgeţii — inculpatul A.M. sunt confirmate şi de declaraţia martorului G.G., din care rezultă că inculpatul i-a înmânat suma de 150 RON, pentru a transmite prin Internet un fişier de date. Suma respectivă a fost consemnată la unitatea C. Craiova, la dispoziţia D.I.I.C.O.T. — Biroul Teritorial Dolj, în urma aplicării măsurii asigurătorii a sechestrului provizoriu.

Materialul de urmărire penală demonstrează că, până în prezent, împotriva inculpatului A.M. au fost formulate 11 plângeri penale, prejudiciul reclamat fiind de 29.328 euro şi 4.618 dolari S.U.A., iar totalul ridicărilor pe identitatea inculpatului se ridică la 61.712 euro.

Anterior, activităţii de racolare a săgeţi/or pentru reţeaua criminal organizată, racolatorul— inculpatul I.Ş. a primit şi ridicat personal, prin W.U., suma totală de 8.538 euro, împotriva sa formulându-se 3 plângeri penale, de către părţile vătămate B.S., D.L. şi O.A.D.

Din plângerea penală formulată de partea vătămată-cetăţeanul american D.L., rezultă că licitaţia fictivă a fost derulată în numele inculpaţilor I.Ş. şi D.A.M., ultimul recunoscând în declaraţia olografă că a fost racolat pentru a fi săgeată, de către inculpatul S.V., zis „P.".

Omogenitatea infracţională a segmentului reţelei criminal organizate este demonstrată fără echivoc de utilizarea aceloraşi adrese de e-mail în derularea fraudelor, aspect ce reiese, printre altele şi din documentaţia înaintată de părţile vătămate.

Deşi inculpatului I.Ş. i-au fost prezentate concluziile raportului de expertiză grafică din anul 2006, din care rezultă că el este autorul înscrisurilor olografe executate pe formularele tip W.U. completate atât în numele său, cât şi o parte din cele completate în numele inculpatului I.I., acesta a negat vehement orice implicare în vreo activitate infracţională sau vreo legătură cu inculpaţii.

Împotriva inculpatului I.Ş. se îndreaptă şi declaraţia unei alte săgeţi recrutate de către acesta, respectiv inculpatul I.I. care a primit şi ridicat pentru grup, prin W.U. suma totală de 5.226 dolari SUA, în schimbul unui comision de 10% din aceşti bani. Alături de inculpatul I.Ş., ca racolatori ai segmentului criminal organizat coordonat şi suptavegheat de către inculpatul M.C., au participat şi inculpaţii S.V.C., zis „P." şi P.A.G., zis „P.".

La fel ca racolatorul - inculpatul I.Ş., iniţial, inculpatul P.A. a primit şi ridicat şi el, prin W.U., utilizând propria identitate, sumele de bani obţinute din fraudele informatice, ulterior apelând la săgeţi, o dată cu specializatea şi „profesionalizarea" reţelei ctiminal organizate.

Astfel, inculpatul P.A. a ridicat suma totală de 1.690 euro, după cate i-a racolat pe inculpatul B.M.C. - care a primit şi ridicat suma totală de 8.750 dolari S.U.A., respectiv inculpatul C.I.S. - care a primit şi ridicat suma totală de 1.652 dolari S.U.A.

În declaraţia olografă inculpatul B.M.C. recunoaşte faptul că a fost racolat de inculpatul P.A., însă cunoştea că înşelăciunile erau comise atât de racolatorul său, cât şi de inculpatul D.M.A.

Cel de-al 3-lea racolator al segmentului inftacţional prezentat, inculpatul S.V.C., l-a recrutat pe inculpatul D.M.A., săgeată care a primit şi ridicat prin W.U. suma totală de 6.300 dolari S.U.A.

Cele trei săgeţi percepeau o cotă procentuală de 10% din sumele încasate.

Cea mai mate parte a activităţii infracţionale desfăşutate de acest segment al reţelei criminal otganizate s-a realizat din Internet-Cafe „T.P.", de pe raza municipiul Craiova. Activitatea acestui segment infracţional al reţelei criminal organizate rezultă din:

- declaraţiile inculpaţilor A.M., D.M.A., B.M.C., I.I. şi C.I.S.;

- declaraţia martorului G.G.;

- declaraţia inculpatului A.M. cu ocazia solicitării Băncii R.D.;

- plângerile părţilor vătămate, inclusiv cea a Băncii R.D., îndreptate împotriva inculpaţilor, susţinute de corespondenţa electronică purtată cu inculpaţii, dar şi de alte aspecte semnalate în cuprinsul plângerilor formulate în cauză;

- procese-verbale de verificare via Internet care demonstrează preocupările infracţionale ale inculpaţilor;

- rapoarte de expertize grafice;

- documente financiar-bancare pe numele inculpaţilor (deschidere conturi bancare, solicitare card bancar, formulare W.U. pentru primit şi ridicat bani).

Urmărirea penală a stabilit în sarcina inculpaţilor săvârşirea în modul de operare prezentat mai sus a mai multor infracţiuni de natură informatică prin care au fost fraudaţi un număr de 56 de părţi vătămate — persoane fizice şi juridice străine şi române, care au formulat plângeri penale în prezentul dosar penal, astfel:

1. În luna februarie 2004, părţile vătămate-cetăţenii americani T.C. şi J.T.M., din cadrul societăţii T.E., au fotmulat plângere penală împotriva inculpatului B.T.C., reclamând faptul că au fost înşelaţi cu suma de 10.000 dolari S.U.A., prin organizarea de licitaţii fictive a unor televizoare cu plasmă, pe site-ul oficial de licitaţii. Părţile vătămate au efectuat plata prin serviciul W.U., în trei tranşe, pe numele inculpatului B.T.C., banii fiind ridicaţi personal de către acesta, de la Banca T.

Din documentaţia bancară rezultă că inculpatul B.T.C. a primit şi ridicat prin W.U. — din cadrul Băncii T. Craiova, suma totală 18.787 euro provenind de la cetăţeni din străinătate-persoane sau părţi vătămate.

2. În luna noiembrie 2004, partea vătămată — cetăţeanul spaniol L.A.L.V. a fost înşelată cu suma de 2.500 euto, oferindu-i-se spre vânzare un autoturism marca A., pentru care a plătit acest avans în contul deschis la Banca T. Craiova, pe numele inculpatului M.L.C. Suma de bani a fost ridicată de titularul contului inculpatului M.L.C., acesta fiind săgeată a reţelei criminal organizate, materialul de urmărite penală stabilind că fapta a fost săvârşită de inculpatul D.C.G., zis „M.".

3. În luna aprilie 2004, partea vătămată - cetăţeanul istaelian D.C., a fost înşelată cu suma de 410 dolari S.U.A., oferindu-i-se spre vânzare aparatură electronică (televizoare cu plasmă), plata efectuându-se prin W.U., pe numele inculpatului M.L.C.

Între membrii grupului şi destinatarul sumei au existat înţelegeri infracţionale prealabile, astfel că 10% din sumă a rămas asupra inculpatului M.L.C., 20% asupra intermediarului - inculpatul B.T.C., restul de 70% fiind însuşit de inculpatul D.C.G. şi ceilalţi lideri.

Din analiza documentelor bancare a rezultat că inculpatul M.L.C. a ridicat în nume propriu, pentru grupul infracţional organizat, prin conturi bancare şi W.U., diverse sume de bani, totalizând 11.850 euro, care proveneau de la cetăţenii străini fraudaţi, dialogul informatic şi prezentarea documentelor de ofertă falsificate fiind realizate de liderii grupului.

De fapt, acestea se regăsesc în materialul rezultat în urma percheziţiilor informatice, rezultând de asemenea şi din materialul de urmărire penală.

4. În luna iulie 2004, partea vătămată - cetăţeanul singaporez B.Z.P. a fost înşelată cu suma de 526 dolari S.U.A., oferindu-i-se spre vânzare telefoane mobile, plata efectuându-se prin W.U., pe numele inculpatului C.C.

Inculpatul C.C. a fost racolat pentru a ridica de la unităţile bancare banii proveniţi din înşelăciuni, de către intermediarii — inculpaţii B.T.C. şi L.F., în schimbul unei cote procentuale de 10%.

Trebuie remarcat faptul că, de data aceasta, suma a fost încasată din străinătate de către destinatarul acesteia, respectiv inculpatul C.C., folosit ca „săgeată" de liderii grupului, cea mai mare parte din sumă profitând acestora;

5. În luna septembrie 2004, partea vătămată - cetăţeanul german S.Z.S. a fost înşelată cu suma de 1.595 euro, oferindu-i-se spre vânzare un autoturism H., expediind banii, reprezentând avans plată, în contul deschis de inculpatul C.C. la Banca T. Craiova.

Inculpatul C.C. a fost racolat pentru a ridica de la unităţile bancare banii proveniţi din înşelăciuni, de către intermediarii inculpaţii B.T.C. şi L.F., în schimbul unei cote procentuale de 10%, restul banilor fiind împărţit între intermediari (20%) şi liderii grupului (70%);

6. În luna noiembrie 2004, partea vătămată - cetăţeanul japonez N.M.I.B.N. Din a sesizat autorităţile cu privire la faptul că a fost înşelată cu ocazia unei oferte comerciale prin Internet de inculpatul C.C., cu suma de 700 euro.

Şi în acest caz, grupul infracţional organizat a utilizat acelaşi mod de operare, destinatarul final al folosului fraudei fiind inculpatul C.C. şi liderii grupului.

Din analiza documentelor bancare, a rezultat că inculpatul C.C. a ridicat în nume propriu, pentru grupul infracţional organizat, prin conturi bancare şi W.U. suma totală de 12.289 euro. provenită de la cetăţeni străini fraudaţi.

Din declaraţia susnumitului rezultă in detaliu aspecte privitoare la obiectul fraudelor, cuantumul sumele ridicate şi însuşite, procentul primit din acesta (10%) şi conexiunile cu liderii grupului.

7. În luna februarie 2005 partea vătămată - cetăţeanul olandez A.C. a fost înşelată cu suma totală de 6.400 euro (reprezentând avans plată), oferindu-i-se spre vânzare pe Internet, un autoturism marca B. Plăţile au fost făcute, la indicaţiile membrilor grupului infracţional organizat, în conturile bancare deschise la Banca R., respectiv la Banca R.D. pe numele martorilor I.G. şi E.S.S.

Martorul I.G. a fost racolat personal de inculpatul D.C.G., pentru a ridica banii expediaţi de părţile vătămate, în schimbul unui comision de 10%, restul de 90% revenindu-i inculpatului D.C.G. şi celorlalţi lideri, iar în cazul „săgeţii" E.S.S., membrii grupului au utilizat, identitatea acestuia, fără cunoştinţa sa, însuşindu-şi suma totală de 20.610 euro;

8. În luna februarie 2005, partea vătămată - cetăţeanul austriac C.F. a fost înşelată cu suma totală de 12.000 euro (reprezentând avans plată), oferindu-i-se spre vânzare pe Internet, un autoturism marca B. Plăţile au fost făcute, la indicaţiile membrilor grupului infracţional organizat, tot în conturile bancare deschise pe numele I.G. şi E.S.S., faptele derulându-se în modul descris anterior.

Din analiza documentelor bancare a rezultat că prin conturile bancare deschise pe numele martorilor I.G. şi E.S.S. (poziţiile 6 şi 7), grupul a ridicat suma totală de 31.022 euro, provenind de la cetăţenii din străinătate fraudaţi.

9. În luna mai 2005, partea vătămată - cetăţeanul polonez G.P. a fost înşelată cu suma de 585 dolari S.U.A., cu ocazia derulării unei licitaţii on-line pe Internet, având ca obiect vânzarea de telefoane mobile marca N. Plata a fost făcută prin W.U. pe numele inculpatului B.I.A., săgeată a grupului, racolată de inculpatul L.F. zis „M.". Inculpatul B.I.A. a primit 10% din sumă, 15% a revenit intermediarului inculpatului L.F., restul sumei primind-o inculpatul D.C.G. şi ceilalţi lideri.

10. În luna mai 2005, partea vătămată - cetăţeanul englez R.P. a fost înşelată cu suma de 300 dolari S.U.A., oferindu-i-se pe Internet, spre vânzare, un televizor marca P. Plata a fost făcută prin W.U. pe numele inculpatului B.I.A., săgeată a grupului, racolată de intermediarul-inculpatul L.F. zis „M.", din anturajul inculpatului D.C.G.

Din analiza documentelor bancare a rezultat că inculpatul B.T.A. a ridicat în nume propriu, pentru grupul infracţional organizat, prin conturi bancare şi W.U. suma totală de 5.568 dolari S.U.A., provenită de la cetăţeni străini fraudaţi, din care a oprit un comision de 10%.

11. În luna ianuarie 2005, partea vătămată - cetăţeanul suedez T.H. a fost înşelată prin Internet, oferindu-i-se spre vânzare pe Internet, televizoare cu plasmă la preţuri avantajoase, pentru care a plătit, prin W.U. suma de 1.900 dolari S.U.A.

Destinatarul sumei de bani, inculpatul D.N.F., săgeată racolată de intermediarul - inculpatul S.B., a ridicat suma respectivă în schimbul unui comision de 10% din aceasta, cota procentuală de 15% i-a revenit inculpatului S.B., restul (75%) primindu-l inculpatul D.C.G. şi ceilalţi lideri.

12. În luna februarie 2005, partea vătămată - cetăţeanul danez J.L. a fost înşelată prin Internet, oferindu-i-se spre vânzare televizoare cu plasmă, pentru care a plătit, prin W.U., suma de 800 dolari S.U.A., pe numele inculpatului D.F.N.

Destinatarul sumei de bani, inculpatul D.N.F., săgeată racolată de inculpatul S.B., a ridicat suma respectivă în schimbul unui comision de 10% din aceasta, cota procentuală de 15% i-a revenit racolatorului inculpatului S.B., restul de 75% revenind inculpatului D.C.G. şi celorlalţi lideri.

Din analiza documentelor bancare a rezultat că inculpatul D.N.F. a ridicat în nume propriu, pentru grupul infracţional organizat, prin conturi bancare şi W.U., suma totală de 3.500 dolari S.U.A., provenită de la cetăţeni străini fraudaţi.

13. În luna ianuarie 2005, partea vătămată - cetăţeanul olandez M.G. a fost înşelată pe Internet cu suma de 3.646 euro, cu ocazia achiziţionării, prin intermediul reţelei Internet a unor televizoare cu plasmă, plata fiind făcută prin W.U., pe numele E.I.

Cercetările şi investigaţiile efectuate în cauză au demonstrat că această sumă a fost ridicată de inculpatul P.I.A., de la Banca R. Craiova, în baza unui act de identitate falsificat, fiind racolat în acest sens de inculpatul A.S.M. Cu această ocazie, inculpatul P.I.A. a primit 350 euro, suma de 100 euro i-a revenit inculpatului A.S.M., diferenţa însuşindu-şi-o inculpaţii C.C.A. şi C.M.Ş., ultimul realizând de fapt această fraudă pe Internet.

De asemenea, din analiza documentelor bancare a rezultat că inculpatul P.I.A., folosind aceeaşi identitate falsificată, a deschis un cont bancar la Banca I. Craiova, ridicând suma de 4.600 euro, expediată de cetăţeanul străin S.S., care, până în prezent nu a depus plângere penală.

Mai mult, acelaşi act de identitate pe numele martorului E.I., a fost preluat de inculpatul M.C.D., care l-a falsificat prin înlocuirea fotografiei titularului cu cea aparţinând inculpatului P.Ş.M., ulterior acesta din urmă ridicând în baza respectivei identităţi, pentru liderii grupului, suma de 5.000 euro.

14. La data de 17 noiembrie 2005, Banca R.D. Bucureşti a sesizat D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dolj, cu privire la faptul că, în perioada 31 martie 2005 – 19 octombrie 2005, mai mulţi cetăţeni străini au fost înşelaţi prin Internet, sumele, reprezentând "avansuri cumpărare autoturisme" fiind expediate într-un număr de 7 conturi de card Banca R.D. indicate de persoanele fraudulente totalizând 223.078 euro.

Cercetările efectuate au demonstrat că cele 7 conturi, pe numele: I.V., V.Ş.D., D.M.I., B.l., R.D., D.M. şi A.M., au fost deschise, cu excepţia ultimului, fără cunoştinţa ori acceptul titularilor, de către liderii grupului infracţional.

După deschiderea acestor conturi, de către liderii grupurilor infracţional organizate pe identităţile unor persoane care nu aveau cunoştinţă de acest lucru, liderii au obţinut card-uri asociate acestor conturi pe care se descărcau sumele obţinute prin fraudă de la părţile vătămate, după care banii lichizi erau extraşi din bancomatele amplasate în diverse localităţi din ţară (Braşov, Constanţa şi Craiova), de către aceştia.

În acest sens Banca R.D. ne-a pus la dispoziţie documentaţia bancară ce demonstrează fraudele, precum şi fotografii din care rezultă fizionomiile a doi lideri (inculpaţii C.C.A. şi M.C.D.), în momentul în care retrăgeau numerar din bancomate, pe conturile şi cu cardurile persoanelor cărora le utilizau identităţile fără cunoştinţa acestora, iar expertiza grafică a relevat comunitate de autor la întocmirea formalităţilor de deschidere a conturilor.

Astfel, din documentaţia înaintată de Banca R.D., dar şi în urma demersurile efectuate de autorităţile judiciare române a rezultat că au fost înşelaţi prin utilizarea acestei modalităţi mai mulţi cetăţeni străini după cum urmează:

15. În luna august 2005, partea vătămată - cetăţeanul german A.B., a fost înşelată cu ocazia unei tranzacţii prin Internet, expediind suma de 2.760 euro, reprezentând plată avans autoturism V., în contul bancar deschis pe numele martorei B.I. Suma în cauză a fost ridicată de către liderii grupului infracţional, în scopul de a nu mai implica alţi intermediari, întregul profit intrând în posesia acestora.

16. În luna iunie 2005, partea vătămată - cetăţeanul spaniol M.P.N., patron al societăţii K.M. SL, a fost înşelată cu suma de 2.000 euro, cu ocazia achiziţionării, prin intermediul Internet-ului a unui autoturism marca B., expediind banii în contul martorei B.I., deschis la Banca R.D., fără a mai primi bunul comandat.

Ca şi în cazul expus anterior, liderii grupului au ridicat această sumă, profitând integral de produsul infracţiunii.

17. În urma demersurilor făcute prin intermediul structurilor de poliţie judiciară din Spania, în urma exploatării informaţiilor rezultate din percheziţiile EnCase, prin intermediul Interpol — Madrid, la data de 27 septembrie 2006, a fost obţinută şi plângerea penală a părţii vătămate - SC L.M.S. SL.

Modul de operare a fost identic ca şi cel mai sus prezentat, de această dată, „reprezentanţii SC A.B. indicând pentru plată contul bancar deschis la Banca R.D. pe numele martorei B.I. înşelăciunea a fost comisă în perioada iunie-iulie 2005, prm intermediul site-ului. În cursul plângerii, SC L.M.S. SL s-a constituit parte civilă cu suma de 1.425 euro.

18. În luna noiembrie 2005, partea vătămată - cetăţeanul elveţian P.S.S., patron la SC „M.C.", a fost înşelată, prin Internet, cu suma de 6.980 euro, oferindu-i-se, spre vânzare un autoturism marca P. La indicaţiile inculpaţilor, suma de bani menţionată a fost expediată în contul martorului D.M., deschis de către aceştia la Banca R.D.

Documentele completate şi folosite în numele martorului D.M., precum şi corespondenţa electronică purtată cu părţile vătămate în acest sens sunt relevate de percheziţia informatică efectuată asupra laptop-ului prin intermediul căruia au fost realizate cea mai mare parte a fraudelor informatice, descoperit în autoturismul marca A., abandonat de inculpatul C.C. şi care aparţinea în drept liderului - inculpatului D.C.

De asemenea, imaginile puse la dispoziţia B.C.C.O. Craiova de către Banca R.D. au relevat faptul că sumele de bani din acest cont au fost retrase de inculpaţii C.C.A. şi M.C.D., liderii grupului intrând în mod direct în posesia produsului infracţional.

În acelaşi context, în luna februarie 2006, directorul SC T.C. Pipera SRL Bucureşti, martorul D.A.A., sesiza că, începând cu luna decembrie 2005, a fost contactat continuu de cetăţeni români şi străini care solicitau informaţii suplimentare cu privire la autovehiculele oferite de firma sa pe Internet, prin intermediul site-ului. Documentele puse la dispoziţie de cetăţenii respectivi (facturi comerciale, facturi de vânzare automobile) sunt identice cu cele relevate de percheziţiile informatice efectuate asupra sistemelor informatice aparţinând inculpaţilor, dar şi cu cele ce se regăsesc în plângerile penale ale părţilor vătămate.

Materialul de urmărite penală a demonstrat că, iniţial, au existat mai multe tentative de înşelăciune, însă ulterior, în numele: SC T.C., SC R.C.C. au fost săvârşite înşelăciuni prin utilizarea identităţilor B.V., D.V. şi Ţ.C.G.

Ultima identitate aparţine martorului Ţ.C.G., din mun. Craiova, căruia i-a fost folosit actul de identitate, în mod fraudulos, fără cunoştinţa sa pentru ca membrii grupului să deschidă cont bancar la Banca R.D., prin care să dirijeze sumele de bani provenite din înşelăciuni. Astfel printre expeditorii sumelor de bani în contul bancar deschis pe numele acestuia se regăseşte şi partea vătămată M.C. — reprezentantă prin cetăţeanul elveţian P.S.S., cu suma de 2.990 euro. Suma totală primită şi ridicată de membrii grupului prin intermediul acestui cont bancar este de 11.075 euro, restul de 1.939 euro fiind blocat de unitatea bancară, în urma solicitărilor părţilor vătămate.

Este important de amintit că identitatea Ţ.C.G. apare evidenţiată şi de percheziţia EnCase efectuată asupra laptop-ului aparţinând inculpatului D.C.G., adresa de email pe această identitate fiind relevată aici.

19. În luna septembrie 2005, partea vătămată - cetăţeanul suedez R.V. a fost înşelată cu suma de 6.980 euro, reprezentând avans plată autoturism, cu ocazia unei tranzacţii comerciale pe Internet având ca obiect vânzarea unui autoturism marca P.

Suma a fost expediată în contul Băncii R.D. deschis pe identitatea martorului D.M., liderii grupului profitând integral de suma provenită din fraudă.

20. În luna septembrie 2005, partea vătămată - cetăţeanul spaniol Q.Z. a fost înşelată prin Internet, cu ocazia unei tranzacţii comerciale pe Internet având ca obiect vânzarea unui autoturism marca B. Partea vătămată a expediat suma totală de 6.809 euro în conturile deschise la Banca R.D. pe numele martorilor V.Ş.D. şi D.M., banii fiind ridicaţi în numele acestora de inculpării C.C.A. şi M.C.D., în baza cârdurilor bancare obţinute fraudulos.

21. În luna august 2005, partea vătămată - cetăţeanul german T.H. a fost înşelată cu suma de 3.050 euro, reprezentând avans plată autoturism marca P., expediată în contul Băncii R.D. deschis pe numele martorului V.Ş., banii fiind ridicaţi în numele acestora de inculpaţii C.C.A. şi M.C.D., în baza cardurilor bancare obţinute fraudulos.

22. În luna septembrie 2005, partea vătămată - cetăţeanul grec P.D. a fost înşelată cu suma de 30.000 euro, cu ocazia achiziţionării unui autoturism marca P., expediată în contul Băncii R.D. aparţinând martorului D.M.

Un aspect important de semnalat este faptul că, din conţinutul plângerii formulate rezultă că, alături de această identitate este indicată şi identitatea martorului Ţ.C.G., identificată şi cu ocazia percheziţionării sistemelor informatice aparţinând inculpaţii D.C.G.

Suma de bani a fost ridicată în numerar, din bancomate, în baza cardului obţinut fraudulos, de inculpaţii C.C.A. şi M.C.D. şi împărţită între liderii grupului.

23. În luna august 2005, partea vătămată - cetăţeanul austriac W.P. a fost înşelată cu suma de 3.610 euro, cu ocazia achiziţionării unui autoturism marca P. expediată în contul Băncii R.D. deschis pe numele martorului D.M.

24. În luna octombrie 2005, partea vătămată — persoană juridică H.P.P., din Germania a reclamat faptul că a existat o tentativă de înşelăciune îndreptată împotriva sa, cu ocazia încercării sale de achiziţionare pe Internet a unui autoturism marca V., fiindu-i indicat pentru plată contul Băncii R.D. deschis pe numele martorului D.M.

În acest sens, a fost înregistrată şi sesizarea martorului A.R.G., administrator al SC L.A. SRL Ploieşti, care la 17 decembrie 2005 semnala că persoane necunoscute se folosesc de firma sa pentru a oferi spre vânzare autovehicule prin intermediul site-ului.

Astfel, acesta a fost contactat pentru informaţii suplimentare de cetăţeni din România şi străinătate — interesaţi de ofertele respective. Cu aceeaşi ocazie martorul declară că părtile/persoanele vătămate au fost determinate să expedieze banii în contul bancar deschis la Banca R.D., pe numele martorului D.M. Cele reclamate sunt susţinute de documente expediate de persoanele vătămate, primite la rândul lor de la membrii grupului infracţional organizat.

25. În luna august 2005, partea vătămată - cetăţeanul german P.H.G. a fost înşelată prin Internet, cu ocazia cumpărării unui autoturism marca A.

Astfel, partea vătămată a expediat suma de 4.850 euro, în contul Băncii R.D. deschis pe numele martorei B.I., iar banii au fost ridicaţi de inculpaţii M.C.D. şi C.C.A., care au împărţit suma cu inculpatul D.C.G.

26. În luna octombrie 2005, partea vătămată - cetăţeanul francez L.L. a fost înşelată cu suma de 2.300 euro, cu ocazia unei tranzacţii comerciale prin Internet având ca obiect un autoturism marca B., expediată în contul Băncii R.D. aparţinând inculpatului A.M., iar banii au fost ridicaţi de intermediarul inculpatul l.Ş.S., cu cârdul încredinţat de inculpatul A.M., cel din urmă fiind recompensat cu 10% din sumă, restul sumei fiind însuşită de liderii grupului infracţional.

Din analiza documentelor bancare, dar şi a celor puse la dispoziţie de către Banca R.D., a reieşit faptul că aceeaşi parte vătămată a expediat prin serviciul W.U. şi suma de 800 euro pe numele inculpatului T.M., bani ridicaţi de acesta şi înmânaţi inculpatului C.C.A., primul inculpat oprindu-şi în prealabil comisionul de 10%;

27. În luna octombrie 2005, părţile vătămate - cetăţenii belgieni W.F. şi D.I., administratori ai societăţii I. NV, au fost înşelate cu suma de 6.884 euro, cu ocazia ofertei de vânzare a unui autoturism marca V. lansate pe Internet de liderii grupului infracţional.

Suma respectivă, reprezentând avans plată, a fost expediată în contul Băncii R.D. aparţinând inculpatului A.M., banii fiind ridicaţi de intermediarul - inculpatul L.Ş.S., cu cardul încredinţat de titular, cel din urmă fiind recompensat cu 10% din sumă, iar 15% a intrat în posesia inculpatului L.Ş.S., restul banilor intrând în posesia liderilor grupului infracţional.

28. În urma demersurilor făcute prin instrumentele de cooperare internaţională, în baza datelor de identificare obţinute din percheziţiile informatice, a fost contactată partea vătămată—cetăţeanul spaniol P.C.G., care a formulat plângere penală la 16 iunie 2006.

Aceasta reclama că în luna octombrie 2005, prin intermediul site-ului, a fost înşelată cu ocazia tentativei sale de a cumpăra un autoturism marca V., prezentat spre vânzare de către persoane care s-au recomandat a fi reprezentanţii SC A.B. SRL (ex.: T.A.), indicându-i pentru plată contul bancar deschis la Banca R.D. pe numele martorei R.D. Partea vătămată a expediat suma totală de 5.700 euro conform indicaţiilor inculpaţilor, însă sesizând înşelăciunea a reuşit să recupereze suma de 5.599 euro din transferurilor făcute.

Din conţinutul plângerii penale rezultă că partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 101 euro.

29. În luna octombrie 2005, partea vătămată - cetăţeanul din G.J.E. a fost înşelată cu suma totală de 5.300 euro, cu ocazia licitaţiei on-line, prin Internet, a unui autoturism marca V.

Banii, reprezentând avans plată, au fost expediaţi în conturile Băncii R.D. aparţinând inculpatului A.M. (2.200 euro), respectiv, deschis pe numele martorei R.D. (3.100 euro), sumele fiind retrase de la bancomate de către intermediarul - inculpatul L.Ş.S. - care şi-a însuşit 20% din sume, 10% din suma ridicată prin contul inculpatului A.M., a revenit acestuia, restul (70%) intrând în posesia liderilor grupului infracţional.

30. În luna septembrie 2005, partea vătămată - cetăţeanul spaniol M.Y.M.O., patron al firmei G. SA, a fost înşelată, cu ocazia ofertei de vânzare a unui autoturism marca V. lansate pe Internet de liderii grupului infracţional, cu suma de 10.510 euro, expediată în contul Băncii R.D. aparţinând inculpatului A.M. Suma în cauză a fost ridicată de intermediarul — inculpatul D.Ş.S. care şi-a însuşit cota procentuală de 20%, 10% din surnă fiindu-i înmânată inculpatului A.M., restul de 70% intrând în posesia liderilor grupului infracţional.

31. În luna octombrie 2005, partea vătămată - cetăţeanul francez A.J.M. a fost înşelată cu suma de 2.560 euro, expediată în contul Băncii R.D. aparţinând inculpatului A.M., cu ocazia unei oferte de vânzare postată pe Internet, având ca obiect un autoturism marca B.

Banii rezultaţi din fraudă au fost ridicaţi şi împărţiţi între membrii grupului.

32. În luna august 2005, partea vătămată - cetăţeanul francez P.G. a fost înşelată cu ocazia iniţierii unei tranzacţii cu aparatură electronică prin Internet, expediind prin W.U. suma de 724 euro, pe numele inculpatului A.M., banii fiind ridicaţi de către acesta de la Banca T. Craiova. Inculpatul A.M. a oprit 10% din sumă, 15% a intrat în posesia intermediarului inculpatului I.Ş.S., iar diferenţa de sumă a fost însuşită de liderii grupului infracţional.

33. În luna martie 2005, partea vătămată - cetăţeanul spaniol J.B.N. a fost înşelată cu suma de 12.478 euro, oferindu-i-se spre vânzare pe Internet un autoturism marca B., fără să primească bunul comandat. Astfel, partea vătămată a expediat banii într-un cont al Băncii R.D. aparţinând martorului G.A.F.

34. În luna martie 2005, partea vătămată – cetăţeanul austriac J.C. a fost înşelată cu suma de 8.010 euro, oferindu-i-se spre vânzare pe internet un autoturism marca V. Astfel partea vătămată a expediat banii într-un cont B., aparţinând martorului G.A.F.

Cercetările efectuate şi rezultatul percheziţiilor informatice, coroborate cu documentele regăsite în plângerile părţilor vătămate ce au expediat diverse sume de bani în contul băncii R.D. deschis pe numele martorului G.A.F., demonstrează că aceste fraude au fost realizate de inculpatul C.C.A. Suma totală ridicată prin contul băncii R.D.şi expediată de către cetăţeni din străinătate fraudaţi este de 18.688 euro, fiind însuşită de inculpatul C.C.A. şi ceilalţi lideri.

35. În luna iunie 2006, partea vătămată cetăţeanul M.R.B. a fost înşelată prin internet, oferindu-i-se spre vânzare un autoturism marca P., pentru care a expediat prin W.U. suma de 2.610 eusro, pe numele martorului N.D.I.

Din cercetările efectuate a rezultat că actul de identitate a fost folosit fraudulos de liderii grupului infracţional, fără ca titularul să cunoască acest lucru.

Percheziţia informatică a demonstrat că frauda, ca şi multe altele, a fost realizată integral de liderii grupului prin intermediul laptop-ului descoperit în autoturismul condus şi abandonat de inculpatul C.C.A., la data de 28 august 2006.

36. La 03 august 2007, martorul S.V. — administrator al SC L. SRL, din municipiul Oradea, a reclamat faptul că în cursul anului 2006, persoane necunoscute, folosindu-se de firma acestuia, ofereau spre vânzare prin Internet autoturisme, folosind identităţile martorilor I.M., N.D.l. şi C.N.M. Documentele înaintate de persoanele interesate de oferte/părţile vătămate şi puse la dispoziţia organelor judiciare o dată cu plângerile reprezintă corespondenţă electronică, certificat înregistrare SC L. SRL, cărţi de identitate autovehicule, contracte de vânzare automobile, copie carte de identitate falsificată, pe identitatea martorului N.D.I. În acest sens au formulat plângere penală:

- cetăţeanul italian S.L., ce solicită restiuirea sumei de 10.000 euro, achitată pentru achiziţionarea unui autoturism în contul deschis la Banca R.D., pe identitatea martorului I.M. şi

- cetăţeanul stăin F.J. — care nu specifică suma cu care a fost prejudiciat, banii fiind expediaţi pe identitatea martorului C.N.M.

37. În luna noiembrie 2005, partea vătămată - cetăţeanul spaniol C.V.P. a fost înşelată cu suma de 4.500 euro, expediată în contul băncii I. aparţinând martorei I.V., cu ocazia derulării unei tranzacţii comerciale prin Internet, având ca obiect vânzarea unui autoturism marca B.

Prin contul băncii I. deschis pe numele martorei I.V., a fost ridicată suma totală de 6.900 euro, expediată de cetăţeni din străinătate şi însuşită în totalitate de liderii grupului.

Aşa cum am precizat, contul pe numele martorei I.V. a fost deschis de liderii grupului fără cunoştinţa titularului, iar banii au fost însuşiţi de inculpaţi.

38. La data de 16 aprilie 2007, partea vătămată — cetăţeanul german F.A. sesiza faptul că în luna decembrie 2005 a contactat prin Internet un reprezentant al SC B.C. SRL, întrucât dorea să cumpere un autoturism marca V., la preţul de 25.000 euro.

În cursul demersurilor în vederea achiziţionării autovehiculului, partea vătămată a fost indusă şi menţinută în eroare, prin diverse mijloace dolosive (ex.: expedierea de acte aparent legale reprezentând: contract de vânzare-cumpărare autoturism, încheiere de autentificare emis de Biroul Notarial „T.M.I.", din mun. Craiova, certificat de înregistrare SC B.C. SRL ş.a.), fiind convinsă să expedieze către reprezentanţii firmei suma totală de 9.000 euro, astfel:

- la data de 14 decembrie 2005, suma de 2.500 euro, virată în contul deschis la Banca U. — Sucursala P., Bucureşti, pe identitatea martorului B.C.G.

- la data de 16 decembrie 2005, suma de 2.500 euro, virată prin W.U., pe numele martorei I.V. şi

- la data de 23 decembrie 2005, suma de 4.000 euro, virată prin W.U., pe numele martorei I.V.

39. La data de 15 februarie 2007, părţile vătămate C.D. şi V.D. - cetăţeni francezi, au formulat o plângere penală împotriva martorilor B.C.G., M.D. şi B.D., constituindu-se părţi civile cu suma de 25.000 euro. Din conţinutul plângerii rezultă că, în luna martie 2006, petenţii au accesat site-ul, unde au găsit oferta de vânzare a unui autoturism marca B. şi au iniţiat corespondenţă electronică cu ofertantul B.D., reprezentant al firmei SC B. SRL. În cursul corespondenţei inculpaţii au expediat prin email, diferite documente, scanate: certificat de înregistrare SC B. SRL, procură eliberată de Biroul Notarial „T.M.I." - încheiere de autentificare, din mun. Craiova, cartea de identitate a maşinii, o scrisoare de garanţie bancară a avansului de plată, emisă de Banca R.- S. Bank, factură comercială.

Banii reprezentând preţul autoturismului au fost expediaţi, în mai multe tranşe, la indicaţiile inculpaţilor, în contul bancar deschis la Banca R. Bucureşti, pe numele martorului B.C.G., respectiv, prin W.U., pe numele martorului M.D.

40. În luna iulie 2005, partea vătămată - cetăţeanul german M.B. a fost înşelată, cu ocazia derulării unei tranzacţii comerciale prin Internet având ca obiect vânzarea unui autoturism marca F., cu suma de 2.000 euro, expediată în contul bancar aparţinând inculpatului C.C.A., deschis în Austria chiar de către acesta.

Banii au fost ridicaţi personal de inculpat.

41. În luna iulie 2005, părţile vătămate - cetăţenii spanioli H.A.J.L. şi S. (fraţi) au reclamat faptul că au fost induşi şi menţinuţi în eroare cu privire la existenţa reprezentanţei W.L., aparţinând inculpatului C.C.A., precum şi cu privire la oferta de vânzare a unui autoturism marca F., deplasându-se în acest sens în Austria pentru a vedea maşina pe care intenţionau să o achiziţioneze.

Aceştia nu au expediat vreo sumă de bani, dar pretind că au fost prejudiciaţi cu suma de 1.500 euro, reprezentând cheltuielile de deplasare din Spania în Austria.

42. În luna noiembrie 2004, partea vătămată - cetăţeanul austriac R.G., patron la societatea Z.G. Co KG, a fost înşelată cu suma de 2.600 euro, expediată în contul Băncii R., aparţinând inculpatului G.A.L., cu ocazia derulării unei tranzacţii comerciale prin Internet, având ca obiect vânzarea unui autoturism marca V.

În acest caz, inculpatul G.A.L. a fost racolat de inculpatul C.C.A. şi intermediarul — inculpatul A.S.M., pentru a fi folosit ca „săgeată" în ridicarea sumelor de bani rezultate din fraudă, documentele bancare pe numele inculpatului G.A.L. demonstrând faptul că a ridicat suma totală de 4.190 euro, din care el a primit 10%, restul revenindu-le inculpatului C.C.A. şi celorlalţi lideri.

43. În luna decembrie 2004, partea vătămată - cetăţeanul austriac S.G. a fost înşelată cu suma de 1.247 euro, expediată în contul Băncii R., aparţinând inculpatului A.O.P., oferindu-i-se spre vânzare un autoturism marca P.

Inculpatul A.O. a fost racolat de intermediarul – inculpatul A.S.M. şi a ridicat pentru grup, în total, suma de 8.037 euro — provenită de la cetăţenii străini fraudaţi, din care a primit 10%, racolatorului—inculpatul A.S.M. i-a revenit 15%, restul de 75% fiind însuşit de inculpatul C.C.A. şi de ceilalţi lideri.

44. Partea vătămată - cetăţeanul spaniol M.B.B. a fost înşelată cu suma de 3.500 euro, oferindu-i-se spre vânzare un autoturism V., suma reprezentând un avans cumpărare.

În urma percheziţiei informatice realizată asupra calculatorului ridicat de la locuinţa inculpatului C.C.A. a fost descoperită adresa de e-mail a reclamantului. Fiind contactată prin intermediul acestei căsuţe de corespondenţă electronică, ca răspuns, partea vătămată a expediat la 12 mai 2006 un mesaj electronic pe adresa de e-mail a Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Craiova, respectiv, în care relata că a fost victima unei fraude realizată prin intermediul site-ului, în sensul că a fost înşelată cu suma de 3.500 euro, expediată într-un cont bancar, în România, cu ocazia achiziţionării unui autoturism marca V. Urmărirea penală a stabilit că frauda a fost comisă de inculpatul C.C.A., suma de bani fiind însuşită de acesta şi ceilalţi liderii ai grupului.

45. În luna octombrie 2005, partea vătămată - cetăţeanul american D.L. a fost înşelată cu suma de 862 dolari SUA, expediată prin W.U., pe numele inculpatului I.Ş.S., cu ocazia licitaţiei privind vânzarea unui laptop prin intermediul Internet-ului.

Din analiza documentelor bancare W.U. pe numele inculpatului, a rezultat că a ridicat în total suma de 8.538 euro, provenind de la cetăţenii străini fraudaţi. Banii au fost împărţiţi proporţional între liderii grupului.

46. În luna octombrie 2005, partea vătămată - cetăţeanul american A.D.O. a fost înşelată cu suma de 1.233 dolari SUA, expediată prin W.U., pe numele inculpatului D.A.M., cu ocazia licitaţiei privind vânzarea unui laptop prin intermediul Internet-ului.

Acesta a fost racolat de intermediarul-inculpatul S.V.C. şi primea pentru sumele ridicate un comision de 10-15%, restul revenind celui dintâi (15%) şi liderilor grupului (75%).

47. În luna martie 2005, partea vătămată - cetăţeanul singaporez K.N. a fost înşelată cu suma de 365 dolari SUA, expediată prin W.U., pe numele inculpatului A.M., cu ocazia licitaţiei privind vânzarea unui laptop prin intermediul Internet-ului.

Inculpatul A.M. a fost racolat de intermediarul — inculpatul I.Ş.S., primind 10% din suma ridicată, restul revenind racolatorului (15%) şi liderilor grupului (75%).

48. În luna mai 2005, partea vătămată - cetăţeanul american A.T. a fost înşelată cu suma de 553 dolari SUA, expediată prin W.U., pe numele inculpatului A.M., cu ocazia licitaţiei privind vânzarea unui laptop prin intermediul Internet-ului.

Inculpatul A.M. a primit 10% din suma ridicată, restul banilor fiind însuşit de intermediarul- inculpatul I.Ş.S. (15%) şi liderii grupului (75%).

49. În luna mai 2005, partea vătămată - cetăţeanul german B.S. a fost înşelată cu suma de 1.050 euro, expediată prin W.U., pe numele inculpatului A.M., cu ocazia licitaţiei privind vânzarea a două laptop-uri prin intermediul Internet-ului.

Suma în cauză a fost ridicată de inculpatul A.M. care a primit 10% din bani, restul sumei profitând intermediarului - inculpatul I.Ş.S. (15%) şi liderilor grupului.

În acest caz, ca şi în multe altele, membrii grupului au utilizat în realizarea fraudelor site-ului, care a fost obţinut prin cumpărare de inculpatul I.Ş.S., în scopul de a fi utilizat în săvârşirea fraudelor informatice de către liderul grupului.

50. În luna iulie 2005, partea vătămată – S.R. a fost înşelată cu suma de 1.900 dolari SUA, expediată prin W.U., pe numele inculpatului A.M., cu ocazia licitaţiei privind vânzarea a două laptop-uri prin intermediul Internet-ului.

Inculpatul A.M. a primit 10% din suma ridicată, restul revenind racolatorului — inculpatul I.Ş.S. (15%) şi liderul grupului (75%).

51. În luna august 2005, partea vătămată - cetăţeanul american G.P. a fost înşelată cu suma de 1.800 dolari SUA, expediată prin W.U., pe numele inculpatului A.M., cu ocazia licitaţiei privind vânzarea unui laptop prin intermediul Internet-ului.

Din analiza documentelor bancare pe numele inculpatului, a rezultat că acesta a ridicat pentru grup, în schimbul comisionului de 10%, suma totală de 44.000 euro, restul revenind liderilor grupului infracţional.

52. În luna martie 2006, partea vătămată - cetăţeanul american C.G.R. a fost înşelată cu suma de 1.804 dolari SUA, expediată prin W.U., pe numele inculpatului B.M.C., cu ocazia licitaţiei privind vânzarea unui laptop prin intermediul Internet-ului.

Acesta a fost racolat de interrnediarul-inculpatul P.A.G. şi a primit 10% din sumă, 20% a primit racolatorul, restul revenind liderilor grupului.

53. În luna aprilie 2006, partea vătămată - cetăţeanul norvegian E.L.J.Z. a fost înşelată cu suma de 2.300 dolari SUA, expediată prin W.U., pe numele inculpatului B.M.C., cu ocazia licitaţiei privind vânzarea unui laptop prin intermediul Internet-ului.

Săgeata a primit 10% din sumă, intermediarul - inculpatul P.A.G. a primit 15%, restul de 75% revenind liderilor grupului.

54. În luna martie 2006, partea vătămată - cetăţeanul american D.J.A.R. a fost înşelată cu suma de 2.036 dolari SUA, expediată prin W.U., pe numele inculpatului B.M.C., cu ocazia licitaţiei privind vânzarea unui laptop prin intermediul Internet-ului.

Din analiza documentelor bancare W.U. pe numele inculpatului, a rezultat că acesta a ridicat suma totală de 8.750 dolari SUA, în schimbul a 10%, restul revenind liderului grupului.

55. În luna martie 2006, partea vătămată - cetăţeanul american B.D. a fost înşelată cu suma de 1.100 dolari SUA, expediată prin W.U., pe numele inculpatului D.M.A., cu ocazia licitaţiei privind vânzarea unui laptop prin Internet.

Cel în cauză a fost racolat de intermediarii — inculpaţii I.Ş.S. şi S.V.C., ridicând suma în schimbul comisionului de 10%, 15% intrând în posesia celor doi racolatori, diferenţa ajungând la liderul grupului.

56. În luna septembrie 2005, partea vătămată - cetăţeanul american M.K. a sesizat faptul că a existat o tentativă de fraudare a sa, comisă de inculpatul D.M.A., cu ocazia unei licitaţii privind vânzarea de aparatură electronică pe Internet.

Din analiza documentelor bancare W.U. pe numele inculpatului, a rezultat că acesta a ridicat suma totală de 6.300 dolari SUA, în schimbul a 10%, restul banilor fiind însuşiţi de liderii grupului infracţional.

Cercetările întreprinse au mai stabilit că intermediarul - inculpatul P.A.G. i-a racolat pentru grup pe inculpaţii B.M.C. şi C.I.S., în scopul de a ridica sumele de bani rezultate din fraude, de la serviciile de curierat rapid, astfel că, aceştia au ridicat pentru grup suma totală de 10.402 dolari S.U.A., astfel:

- inculpatul B.M.C. a ridicat suma totală de 8.750 dolari SUA;

- inculpatul C.I.S. a ridicat suma totală de 1.652 dolari SUA.

Mai mult, însuşi intermediarul — inculpatul P.A.G. a ridicat pentru grup suma de 1.690 dolari SUA, păstrându-se procentele de profit, respectiv 10% pentru „săgeţi", 15-20% pentru intermediari şi 70-75% pentru liderii grupului.

În acelaşi mod, inculpatul I.Ş.S., împreună cu S.V.C., i-a racolat ca „săgeţi" pe inculpaţii l.M., D.A.M. şi I.I., care au ridicat pentru grup suma totală de 53.069 euro, astfel:

- inculpatul A.M. a ridicat suma totală de 44.000 euro;

- inculpatul D.A.M. a ridicat suma totală de 6.300 dolari SUA, iar

- inculpatul I.I. a ridicat suma totală de 5.226 dolari SUA.

Starea de fapt expusă mai sus se probează cu:

- plângerile penale formulate în cauză;

- cereri formulate de autorităţile judiciare austriece, şi cele germane de transfer al procedurilor penale;

- corespondenţa electronică purtată de inculpaţi cu părţile vătămate, pusă la dispoziţie de către acestea din urmă;

- acte de identitate folosite în mfracţiunile informatice ori destinate comiterii unor infracţiuni de acest gen;

- card-uri bancare folosite în infracţiuni ori destinate comiterii de infracţiuni,

- înscrisuri ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare;

- documente financiar-bancare pentru conturile bancare reclamate ca fraudulente şi cele emise pentru identităţile folosite de inculpaţi (documente de deschidere conturi, rulaje conturi, depuneri interbancare, dispoziţii de plată externe, mesaje SWIFT privind încasări externe, solicitare card bancar, formulare W.U., situaţie retrageri numerar de la terminalele bancare din municipiile Craiova, Bucureşti, Constanţa, Piteşti);

- copiile actelor de identitate folosite pentru primirea şi ridicarea sumelor de bani rezultate din infracţiuni,

- planşe foto;

- documentele înaintate de autorităţile străine împreună cu solicitările de comisie rogatorie adresate în cauză;

- listing-uri telefonice;

- înregistrări video înaintate pe suporţi magnetici tip CD, înaintate de către Inspecţia Internă a Băncii R.D. Bucureşti;

- înregistrări de date în format electronic, rezultate în urma percheziţiilor informatice;

- procese-verbale de percheziţie domiciliară efectuate în locuinţele inculpaţilor şi asupra autoturismului,

- procese-verbale de percheziţie în sisteme informatice;

- procese-verbale de consemnare a informaţiilor conţinute de agendele telefonice (posturi telefonice, mesaje tip SMS);

- procese-verbale pentru consemnarea corelării probelor administrate (din care rezultă legătura dintre inculpatul C.C. şi identitatea R.D., precum şi legătura dintre inculpatul A.M. şi inculpatul T.M.);

- proces-verbal de analiză a suporţilor magnetici înaintaţi de Banca R.D. Bucureşti;

- procese-verbale de confruntare;

- procese-verbale de îndeplinire a procedurilor de citare;

- procese-verbale de căutare la domiciliu a inculpaţilor, în baza mandatelor de aducere emise de D.I.I.GO.T. — Biroul Teritorial Dolj;

- sistemele informatice, perifericele acestora şi suporţii magnetici — aparţinând inculpaţilor şi folosite în comiterea infractiunilor, (corp delict)

- rapoarte de expertize grafice;

- declaraţiile martorilor;

- declaraţiile inculpaţilor.

Pentru corecta înţelegere a întregii activităţi infracţionale, s-a făcut următoarele precizări cu privire la înţelesul unor termeni specifici Intemetului dar şi activităţilor infracţionale derulate prin această reţea mondială:

- Mesajele e-mail propriu-zise sunt similare unei scrisori clasice, fiind formate din două părţi principale: partea superioară (header al e-mail-ului), care conţine informaţii referitoare la numele şi adresa expeditorului, respectiv ale destinatarului, precum şi subiectul mesajului şi corpul acestuia (body) care cuprinde mesajul efectiv transmis.

- link-uri = legături într-un sistem informatic;

- html — HyperText Markup Language, limbaj folosit pentru dezvoltarea de documente hiper-text accesibile prin Internet;

- user = mailbox-ul de sistem unui utilizator pe Internet. User-ului i se atribuie o parolă (cod de acces) care este unică şi cunoscută de utilizatorul înscris, atât userul cât şi parola fiind unice.

Pentru a participa la o licitaţie on-line este necesară înregistrarea/înscrierea pe site cu un user şi o parolă aferentă prin care site-ul te „recunoaşte" ca un utilizator legal;

- phishing pentru conturi eBay = mod de operare al infractorilor prin Internet prin care se obţin datele conturilor de de utilizatori ai site-ului şi a parolelor aferente, prin transmiterea către zeci de mii de adrese de email — spamm — a acestui mesaj, iar în momentul în care destinatarii notificării, ce pare a erija de la site-ul oficial, se loghează pe link-ul indicat - un link capacană, creat în scop de fraudă, cel ce lansează spammul intră în posesia datelor personale ale persoanelor de bună credinţă ce dau curs solicitărilor şi sugestiilor mincionase conţinute de mesajele transmise;

- phishing - se refera la obţinerea de date confidenţiale prin substituirea victimei, ceea ce face deosebit de dificilă, dacă nu imposibilă, prevenirea şi detectarea acestor tipuri de infractori;

- I.P. = protocol de control al transmisiei sau protocol de Internet;

- I.R.C. = Internet Relay Chat (prescurtat chai), este un serviciu care permite comunicarea în scris între două sau mai multe persoane în timp real.

Utilizatorii, cunoscuţi sub un anumit nume (nickname) rulează un program denumit „client" (de exemplu: M.I.R.C. sau P.I.R.C.) cu ajutorul căruia se conectează la serverele sau reţeaua I.R.C., unde vor intra pe unul din multele „canale" existente, unde pot comunica cu celelalte persoane; conversaţia respectivă poate fi publică sau privată. Conversaţiile pe chat se desfăşoară folosindu-se anumite prescurtări sau simboluri.

- A.O.L. — înseamnă A. On Line, companie din SUA care oferă servicii de tip Internet, respectiv domenii pe care pot fi rulate aplicaţii de gen mesagerie electronică.

- Router = dispozitiv hardware care conectează două sau mai multe reţele de calculatoare. Făptuitorii folosesc acest dispozitiv pentru a-şi ascunde adresa de I.P. şi a îngreuna identificarea şi localizarea acestora. Altfel spus, făptuitorii conectaţi la acest dispozitiv au acces la Internet printr-o singură adresă de I.P.

- M.T.C.N. = Money Transfer Control Number, numărul de transfer al banilor, compus din zece cifre pentru tranzacţiile făcute prin Serviciul de curierat financiar rapid W.U.;

- scam = escroc (lb.engl.), termenul ce desemnează persoanele ce utilizează Internet-ul în scop de înşelăciune (ex.: licitaţii, oferte de vânzate ptoduse ori servicii — toate fictive;

- feedback (pentru site-ul eBay) = reprezintă un profil ce descrie reputaţia unui utilizator al site-ului respectiv, adică o rată, un scor, o istorie a tranzacţiilor teuşite (cumpărări/vânzări), fiind reprezentat prin atribuirea unei steluţe de diverse culori, în urma comentariilor şi voturilor pozitive, negative ori neutre lăsate de partenerii de tranzacţii;

- I.P. = Internet Protocol, abreviere ce semnifică adresa calculatorului aflat conectat la reţeaua Internet, adresă alocată de către furnizorul de servicii, fiind formată din patru serii de cifre. Acest I.P. poate fi static, când provider (furnizorul de servicii) alocă unul în baza unui contract (de ex.: prin fibră optică, cablu de reţea) ori dinamic, situaţie în care la fiecare conectare la Internet, calculatorului respectiv i se aloca un alt I.P. (contractele de telefonie mobilă);

-eB. = - site de licitaţii electronice pe Internet, cu produse şi servicii. Acest site are peste un milion de utilizatori zilnic şi este cel mai cunoscut de acest gen pe plan mondial;

- W.U. = serviciu financiar de curierat rapid, preferat de utilizatorii site'-ului eB.,

- Cărţi = carduri, date ale cardurilor bancare;

- Invoice = document ce însoţeşte marfa expediată către cumpărător, conţinând descrierea amănunţită şi date legate de starea tehnică a produsului;

- E. = Serviciu de transfer financiar on-line, în baza unui cont de utilizator şi parola, clienţii beneficiind de posibilitatea de a ridica banii din contul bancar asociat, prin serviciul W.U. (numai din străinătate);

- P.P. = serviciu de plăţi similar W.U., agreat de comercianţii prin Internet care funcţionează în 103 ţări şi regiuni, iar România a fost inclusă pe lista ţărilor agreate de acest sistem electronic abia în luna mai 2007. P.P. este utilizat în principal pentru plată produselor achiziţionate prin intermediul site-ului eB. Este totodată cel mai mare site care se ocupă cu intermedierea plăţilor şi transferurilor electronice de bani oferind posibilitatea realizării transferurilor de bani către/dinspre utilizatori ai aceluiaşi site, precum şi plata produselor achiziţionate de la sute de magazine on-line care acceptă Serviciul P.P. Acesta funcţionează ca un cont bancar, singura diferenţă fiind că totul se realizează electronic, din faţa calculatorului, prin intermediul unei conexiuni la Internet. Un utilizator cate îşi deschide un cont la www.pp.com îl poate "încărca" cu o anumită valoare, pentru acest lucru folosindu-se de un card bancar compatibil cu plăţile on-line. Banii vor fi retraşi din contul tradiţional şi mutaţi în cel electronic, fată nici o exttataxă, transfetul banilor fiind în sine o plată on-line, băncile din întreaga lume având comision 0. Lansat în 1998 şi cumpărat de concernul Eb.com în 2002, serviciul de plăţi pe Internet P.P. a fost destinat cu precădere cetăţenilor Statelor Unite ale Americii, extinzându-se extrem de repede şi în ţările Uniunii Europene.

- Site-urile escrow = acele site-uri utilizate în mod curent de comercianţii prin Internet şi care funcţionează astfel:

- în urma unei licitaţii adjudecate, oferte de vânzare acceptate ş.a., vânzătorul şi cumpărătorul, pentru o mai mare siguranţă referitoare la realizarea plăţii, respectiv primirea produsului cumpărat, accepta să apeleze la un astfel de site;

- după ce părţile contractante convin cu privire la site-ul escrow ce urmează a fi folosit, cumpărătorul expediază suma de bani reprezentând plata, de regulă, prin serviciul W.U., pe numele şi adresa vânzătorului, însă detaliile tranzacţiei financiare sunt comunicate site-ului escrow, nu vânzătorului;

- în momentul confirmării plătii (în baza datelor tranzacţiei financiare se poate vizualiza autenticitatea acesteia prin intermediul site-ului), site-ul escrow încunoştintează vânzătorul că plata a fost făcută şi poate să expedieze bunul cumpărătorului;

- detaliile tranzacţiei financiare necesate ridicării banilor nu sunt comunicate de site escrow vânzătorului decât în momentul în care primeşte confirmarea cumpărătorului ca produsul corespunde termenilor conveniţi.

- SWIFT = Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication, este un protocol folosit pentru procesatea tranzacţiilor financiare caracterizat pentru asigurarea conectivităţii la costuri teduse, fiind simplu de folosit pentru utilizatorii cu volume mici de tranzacţii.

- Scammerii (escrocii) crează astfel de site-uri pe care le recomandă celor care "câştigă" licitaţiile fictive pe care tot aceştia le derulează pe Internet, pentru ca, ulterior, în baza datelor de transfer bancar/financiar comunicate de cetăţenii străini de bună credinţă, să ridice sumele de bani reprezentând plăţile.

- Mail Bomber - acest program informatic (soft) permite utilizatorului să expedieze simultan mesaje electronice către sute şi mii de adrese de e-mail.

- modalitate denumita generic "spam" — mesaje nesolicitate; este folosit de scammeri pentru a aborda viitoarele victime prin notificări şi oferte de vânzare ori pentru obţinerea de date confidenţiale.

Modalitatea de lucru cea mai uzitată a scamerilor este următoarea:

Cu ajutorul unor programe de calculator speciale (MailExtractor) se obţin userele şi parolele de utilizator ale cetăţenilor din străinătate ce folosesc în mod curent site-ul eB., pentru ca apoi să posteze anunţuri de vânzare fictive, erijându-se în titularii de drept ai acestor conturi de utilizatori, prin schimbarea parolei iniţiale, restricţionând definitiv accesul posesorilor acceptaţi de site.

Pentru înţelegerea complexităţii mecanismului de fraudare prin intermediul site-ului www.eB.corn folosit, printre altele de către inculpaţi, trebuie luate în seamă toate aspectele şi paşii ce trebuie parcurşi până la obţinerea produsului infracţional (iter criminis): banii:

Pasul unu (3 variante) — obţinerea contului de utilizator eB.:

1. Înregistrarea direct pe site-ul www.eB.com ca şi user (utilizator):

- Este nevoie de numărul de cont şi alte date ale cardului bancar, de debit sau credit, pentru a vinde/cumpăra (licita) un produs;

- Datele cardurilor bancare se obţin prin expedierea, în mod aleatoriu sau cu „ţintă fixă", de mesaje electronice tip "spam" pe email-urile a sute de mii de persoane din întreaga lume, cu ajutorul unor programe speciale. Mesajele respective conţin o notificare ce dă aparenţa că provine de la o anumită bancă renumită (ce are milioane de clienţi, existând astfel o mare probabilitate ca proprietarul adresei de e-mail să deţină şi el un cont de card la acea bancă), prin care sub diferite pretexte ("upgradarea" - reînnoirea site-ului oficial, verificarea clienţilor ş.a.) se indică accesarea unui link, unde există un formular ce trebuie completat şi care conţine rubrici referitoare la toate datele bancare confidenţiale, inclusiv PIN-ul de card. Această pagina ".html" este, de fapt, un program ce transmite automat datele completate de clientul băncii, în e-mail-ul făptuitorului.

2. Crearea conturilor de p.p. în mod fraudulos:

- acest serviciu este, alături de W.U., agreat de majoritatea utilizatorilor de eB.,

- în baza datelor cărţilor de credit obţinute în modul descris mai sus, suspectul se înregistrează pe site-ul oficial al acestui serviciu şi obţine un cont de utilizator şi pentru eB.,

- banii rezultaţi din licitaţiile fictive derulate pe site eB. sunt direcţionaţi ulterior prin contul de p.p., însă este absolut necesară donarea cardului utilizat pentru crearea contului de p.p., în vederea ridicării sumelor de bani prin ATM-uri (se pot ridica din orice ţară, inclusiv România).

3. Furtul conturilor de p.p. şi eB.:

- se transmit mesaje electronice tip "spam" pe email-urile" "userilor" companiilor eB. sau p.p. cerându-le acestora informaţiile necesare înregistrării şi utilizării site-ului eb. (în acelaşi mod cu cel prezentat anterior);

- aceste e-mail-uri ţintă sunt obţinute direct de pe paginile oficiale ale companiilor respective prin utilizarea unor programe informatice speciale ("extractor 7", "mailextractor", "tarantula"). De exemplu, în cazul site-ului eB., se introduc în program userele (nume/porecle/identităţi atribuite cu ocazia înregistrării) şi se extrag/obţin e-mail+urile corespondente acestora (e-mail-uri prin care se poartă corespondenţa electronică între utilizatori).

Al doilea pas (2 variante) - licitaţia:

1. Varianta clasică:

În baza contului de eB. obţinut prin fraudă suspectul îşi postează anunţurile de vânzare (fictive), câştigătorului licitaţiei comunicându-i, pentru purtarea corespondenţei cu privire la condiţiile plăţii şi livrării produsului adjudecat, un alt e-mail decât cel al utilizatorului de drept, pentru ca cel din urmă să nu realizeze că îi este utilizat fraudulos contul de eB. şi să reclame la Centrul de Securitate al Companiei (moment în care se anulează acel cont, iar titularul de drept obţine un altul). Uneori este utilizat, pentru o perioada mult mai scurtă, acelaşi cont de utilizator şi adresa de e-mail, însă suspectul schimbă parola, restricţionând definitiv accesul deţinătorului de drept.

2. "Second Chance"(a doua şansă):

Denumire binecunoscută utilizatorilor de eB., constând în următoarea situaţie (s-a răspândit în România în anul 2006):

După încheierea unei licitaţii, în cazul în care, din diverse motive, câştigătorul acesteia se află în imposibilitate de a plăti produsul adjudecat, îi este oferită şansa următorului utilizator ce a licitat produsul respectiv, pentru preţul oferit la acea dată.

Pentru "exploatarea" acestei situaţii suspectul/suspecţii vizualizează lista utilizatorilor care au licitat pentru un produs, după care le expediază la toţi, prin intermediul e-mail-ului vânzătorului, obţinut prin modalitatea descrisă anterior, mesaje prin care li se acorda a acesta "a doua şansă", aceştia plătind pentru acelaşi produs unei alte persoane decât proprietarul de drept.

- corespondenţa electronică şi plata:

- este utilizat serviciul A.O.L. (A. On Line) ce se descarcă

Al treilea pas de pe site-ul şi care permite ascunderea I.P-ului real al calculatorului folosit în fraude prin înlocuirea acestuia cu un alt I.P. (de S.U.A.). Şi de această dată este nevoie de datele unei cărţi de credit valide:

- în cursul corespondenţei purtate cumpărătorului ii este sugerată o societate tip escrow sau de transport (shipping) pentru siguranţa realizării tranzacţiei financiare şi livrării bunului.

Societăţile respective "deţin" site-uri prin care se intermediază vânzarea/cumpărarea produselor, site-uri care sunt de fapt create chiar de suspect în scop de fraudă.

Pentru a induce în eroare potenţialii cumpărători, suspectul crează site-uri cu denumiri asemănătoare celor reale, consacrate în domeniu, ori le redirecţionează către altele, tot ale sale, prin folosirea unor setări cu ocazia. înregistrării referitoare la rubricile: nome (nume), title (titlu), U.R.L. (Uniform Resource Locator).

Aceste setări cresc încrederea cumpărătorilor, deoarece, în momentul în care se interesează pe Internet de site-urile indicate de suspect, motorul de căutare folosit (ex.: www.g.com, www.a.com) îi conduce automat pe acele site-uri deoarece cu ocazia setărilor sunt utilizate cuvinte ce se introduc în mod curent cu ocazia procesului de căutare şi care au legătură cu domeniul vânzărilor on-line, transportului.

- pentru plata produselor cumpărătorului îi sunt recomandate serviciile W.U. şi P.P., iar pentru primirea sumelor de bani îi sunt comunicate datele unei persoane ce acceptă, în schimbul unui comision (de obicei de 10-15%), să ridice aceşti bani, denumită în jargon "săgeată" (în cazul serviciului W.U., în celălalt caz, vezi Pasul unu, pct. 2).

Ţinta preferată a acestor escroci sunt utilizatorii site-ului www.eB.com ce deţin feedback mai mic, acest lucru denotând lipsa de experienţă şi o vulnerabilitate mai mare a acestora.

Cu privire la latura civilă s-au menţionat următoarele:

În cursul urmăririi penale părţile vătămate din străinătate - au reclamat în cuprinsul celor 57 de plângeri formulate un prejudiciu de 207.179 euro şi 28.474 dolari S.U.A. pentru care s-au constituit părţi civile, după cum urmează: T.C. şi J.T.M. - cetăţenii americani — cu suma de 10.000 dolari S.U.A., L.A.L.V. - cetăţean spaniol, cu suma de 1500 euro, D.C. - cetăţean israelian, cu suma de 410 dolari S.U.A. B.Z.P.- cetăţean singaporez, cu suma de 526 dolari S.U.A., S.Z.S. - cetăţean german, cu suma de 1.595 euro, N.M.I.B.N.D. - cetăţean japonez, cu suma de 700 euro, A.C. - cetăţean olandez, cu suma de 6.400 euro, C.F. - cetăţean austriac, cu suma de 12.000 euro, G.P. - cetăţean polonez, cu suma de 585 dolari S.U.A., R.P. - cetăţean englez, cu suma de 300 dolari S.U.A., T.H. - cetăţean suedez, cu suma de 1.900 dolari S.U.A., J.L. - cetăţean danez, cu suma de 800 dolari S.U.A., M.G. - cetăţean olandez, cu suma de 3.646 euro, A.B. - cetăţean german, cu suma de 2.760 euro, M.P.N. - cetăţean spaniol, patron al societăţii K.M. SL, cu suma de 2.000 euro, „L.M.S. S.L.", cu suma de 1.425 euro, P.S.S., cetăţean elveţian, patron la „M.C.", cu suma de 6.980 euro, R.V. - cetăţean suedez, cu suma de 6.980 euro, Q.Z. - cetăţean spaniol, cu suma de 6.809 euro, T.H. - cetăţean german, cu suma de 3.050 euro, P.D. - cetăţean grec, cu suma de 30.000 euro, W.P. - cetăţean austriac, cu suma de 3.610 euro, persoana juridică H.P. & P. —tentativă, P.H.G. - cetăţean german, cu suma de 4.850 euro, L.L. - cetăţean francez, cu suma de 2.300 euro, W.F. şi D.I. - cetăţenii belgieni, administratori ai societăţii I. NV cu suma de 6.884 euro, P.G. - cetăţean spaniol, cu suma de 101 eurojensen E. - cetăţean din Gibraltar, cu suma de 5.300 euro, M.Y.M.O., cetăţean spaniol, patron al firmei G. SA, cu suma de 10.510 euro, A.J.M. - cetăţean francez, cu suma de 2.560 euro, P.G. - cetăţean francez, cu suma de 724 euro, J.B.N. - cetăţean spaniol, cu suma de 12.478 euro, J.C. - cetăţean austriac, cu suma de 8.010 euro, M.R.B. - cetăţean belgian, cu suma de 2.610 euro, S.L. - cetăţean italian, cu suma de 10.000 euro şi F.J., C.V.P. - cetăţean spaniol, cu suma de 4.500 euro, F.A. - cetăţean german, cu suma de 9.000 euro, C.D. şi V.D. - cetăţeni francezi, cu suma de 25.000 euro, M.B. - cetăţean german, cu suma de 2.000 euro, H.A.J.L. şi S. - cetăţenii spanioli , cu suma de 1.500 euro, R.G., cetăţean austriac, patron la societatea Z. Co KG, cu suma de 2.600 euro, S.G. - cetăţean austriac, cu suma de 1.247 euro, M.B. - cetăţean spaniol, cu suma de 3.500 euro, D.L. - cetăţean american, cu suma de 862 dolari S.U.A., A.D.O. - cetăţean american, cu suma de 1.233 dolari S.U.A., K. NG - cetăţean singaporez, cu suma de 365 dolari S.U.A., A.T. - cetăţean american, cu suma de 553 dolari S.U.A., B.S. - cetăţean german, cu suma de 1.050 euro, S.R. - 1.900 dolari S.U.A., G.P.- cetăţean american, cu suma de 1.800 dolari S.U.A., C.G.R. - cetăţean american, cu suma de 1.804 dolari S.U.A., E.L.J.Z. - cetăţean norvegian, cu suma de 2.300 dolari S.U.A., D.J.A.R. - cetăţean american, cu suma de 2.036 dolari S.U.A., B.D. - cetăţean american, cu suma de 1.100 dolari S.U.A., M.K., cetăţean american - tentativa şi persoana juridică Banca R.D. s-a constituit parte civilă cu suma de 223.078 euro.

Împotriva deciziei instanţei de apel, inculpatul D.C.G. a formulat cerere de recurs în casaţie.

Cererea de recurs în casaţie a fost admisă în principiu, fiind invocat cazul de casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., „aplicarea unor pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege"; s-a arătat, în sinteză, că nu se critică soluţia pronunţată ca urmare a unei proceduri de recunoaştere a mvinuirii, inculpatul recunoscând faptele pentru care a fost trimis în judecată. În sinteză, apărarea susţine că inculpatul a fost trimis în. judecată „cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., în final cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.". Mai susţine apărarea că, în raport cu evoluţia procesuală a cauzei penale, respectiv, rejudecarea apelurilor dispusă prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor şi, pe cale de consecinţă, nu a fost înlăturată „starea de minoritate". Or, susţine apărarea, la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare noul C. pen. care prevede un regim sancţionator mai favorabil pentru infractorii minori, în sensul că acestora nu li se mai pot aplica pedepse, ci doar măsuri educative. În final, s-a susţinut că a fost încălcat principiul nou infornatio inpeius.

Recursul în casaţie este nefondat pentru următoarele motive:

Spre deosebire de C. proc. pen. anterior (cu referire la „recurs" - cale ordinară de atac), în prezentul C. proc. pen., în vigoare cu începere din 01 februarie 2014, este reglementată o cale extraordinară de atac "recursul în casaţie" care are ca obiect "hotărâri penale definitive". În această reglementare, tocmai pentru că vizează "hotărâri penale definitive", recursul în casaţie nu vizează orice nelegalitate ori netemeinicie a hotărârilor definitive atacate ci, exclusiv, aspectele grave de nelegalitate a acestora (aspecte expres şi limitative prevăzute de art. 438 C. proc. pen.). De asemenea, pe calea recursului în casaţie nu este posibilă reexaminarea probelor, reevaluarea şi modificarea situaţiei de fapt, reexaminarea temeiniciei vinovăţiei condamnaţilor, reexaminarea legalităţii administrării probatoriului, a legalităţii respingerii cererilor de probe, a legalităţii efectuării actelor de urmărire penală, etc.

Din această perspectivă, se constată, pe de o parte, că dispoziţiile art. 99 C. pen. ant. referitoare la „starea de minoritate" nu fac parte din conţinutul noţiunii de „încadrare juridică a faptei", astfel cum s-a statuat în jurisprudenţă, inclusiv în cea a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pe cale de consecinţă, înlăturarea acestui text de lege (art. 99 C. pen. ant) nu se face prin aplicarea procedurii specifice „schimbării încadrării juridice a faptei".

Pe de altă parte, aspectul de drept referitor la pretinsa „stare de minoritate" a inculpatului D.C.G. a fost examinat şi stabilit chiar la instanţa de fond; astfel, în motivarea sentinţei instanţei de fond se arată, în mod expres, următoarele:

„Activitatea infracţională a învinuitului D.C.G., zis „M." începută anterior datei de 31 mai 2005 (data la care învinuitul a împlinit 18 ani), a continuat şi după această dată, repectiv în anii 01 iunie 2005 — 2006 - mai 2007, situaţie ce atrage răpunderea penală a învinuitului D.C.G., zis „M.", ca major, urmând ca în cadrul individualizării judiciare să se ţină seama că o parte din actele de executare au fost săvârşite când învinuitul era minor. Săvârşirea de către învinuitul D.C.G. a infracţiunilor continuate şi după data de 31 mai 2005 rezultă în mod indubitabil din conţinutul proceselor de percheziţie informatică realiste asupra sistemelor infoimatice descoperite în autoturismul marca A., respectiv la adresa acestuia din mun. Bucureşti — acte de identitate scanate, firme şi documente folosite în săvârşirea de înşelăciuni, corespondenţa electronică purtată cu părţile vătămate-cetăţeanul spaniol C.V.P. înşelată în noiembrie 2005, prin utilizarea identităţii aparţinând martorei I.V.".

În sfârşit, aşa cuta corect se arată în motivarea deciziei instanţei de apel din al doilea ciclu procesual, aspectul referitor la continuarea activităţii infracţionale şi după împlinirea vârstei majoratului (18 ani) reiese încă din actele de urmărire penală având în vedere că în rechizitoriu, în secţiunea „descrierea faptelor", dar mai ales în secţiunea „în drept", se arată că „Activitatea infracţională a învinuitului D.C.G., zis „M.", începută anterior datei de 31 mai 2005 (data la care învinuitul a împlinit 18 ani), a continuat şi după această dată, respectiv în anii 01 iunie 2005 — 2006 - mai 2007, situaţie ce atrage răspunderea penală a învinuitului D.C.G., zis „M.", ca major, urmând ca în cadrul individualizării judiciare să se ţină seama că o parte din actele de executare au fost săvârşite când învinuitul era minor".

În consecinţă, se constată că pretinsa „stare de minoritate" a inculpatului nu a fost „câştigată cauzei în primul ciclu procesual", astfel cum a susţinut apărarea în cuprinsul cererii de recurs în casaţie şi în cursul dezbaterilor.

De asemenea, se mai constată că m motivele scrise de apel ale Ministerului Public (în primul ciclu procesual) sentinţa este criticată în defavoarea inculpaţilor, printre altele, şi cu privire la individualizarea pedepselor (apreciate ca fiind prea reduse), dar şi cu privire la modalitatea de executare a pedepselor (apreciindu-se netemeinică/greşită modalitatea prevăzută de art. 86¹ C. pen. ant); de asemenea, în apel a fost criticată şi greşita neanulare a beneficiului executării pedepsei sub supraveghere pentru inculpatul D.C.

În rejudecarea apelurilor, dispusă de Înalta Curte, inclusiv a apelului Ministerului Public declarat în defavoarea inculpaţilor, cu ocazia dezbaterilor, procurorul a solicitat, pnntre altele, formala punere în acord a situaţiei de fapt reţinute cu dispozitivul hotărârii, prin înlăturarea menţiunii referitoare la art. 99 C. pen. ant.

Cu privire la critica apărării referitoare la aplicarea noului C. pen., se constată că decizia atacată a fost pronunţată ulterior intrării în vigoare a noului C. pen. însă anterior publicării deciziei Curţii Constituţionale a României referitoare la aplicarea disp. art. 5 C. pen. potrivit principiului aplicării „în mod global" a legii mai favorabile, iar nu „pe instituţii autonome". De asemenea, raportat la susţinerile apărării, trebuie menţionat că, dacă conform C. pen. actual minorilor nu li se pot aplica „pedepse" (închisoare), acestora li se pot aplica „măsuri educative privative de libertate" cum ar fi „internarea într-un centru de detenţie".

Întrucât decizia atacată a fost pronunţată anterior publicării deciziei Curţii Constituţionale a României, inculpatul a beneficiat de aplicarea legii penale mai favorabile în condiţiile „instituţiilor autonome".

În final, se constată că pedeapsa pentru infracţiunea prevăzută de art. 249 noul C. pen., prin aplicarea reducerii limitelor de pedeapsă cu 1/3 (ca urmare a cererii inculpatului de judecare prin procedura simplificată a „pledării vinovăţiei") se situează în limitele legale, în condiţiile în care instanţa de apel nu a dat eficienţă noilor dispoziţii legale referitoare la forma continuată a infracţiunii [art. 41 alin. (2) C. pen. ant], care ar fi presupus — potrivit noului C. pen. - reţinerea unei pluralităţi de infracţiuni în raport cu flecare persoană vătămată şi aplicarea obligatorie a urnii spor egal cu 1/3 din totalul celorlalte pedepse, aceasta ca urmare a nepublicării, la data deciziei atacate, a deciziei Curţii Constituţionale referitoare la aplicarea art. 5 noul C. pen.

În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen. recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpatul D.C.G. împotriva deciziei penale nr. 471 din 03 aprilie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 15179/63/2008*.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 februarie 2015.

← ICCJ. Decizia nr. 52/2015. SECŢIA PENALĂ. Infracţiuni de...		ICCJ. Decizia nr. 63/2015. SECŢIA PENALĂ. Falsul material în... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 42/2015. SECŢIA PENALĂ. Excepţie de neconstituţionalitate. Apel ICCJ. Decizia nr. 52/2015. SECŢIA PENALĂ. Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Apel ICCJ. Decizia nr. 63/2015. SECŢIA PENALĂ. Falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288 C.p.). Revizuire - Recurs ICCJ. Decizia nr. 65/2015. SECŢIA PENALĂ. Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Traficul de influenţă (art.291 NCP). Apel ICCJ. Decizia nr. 670/2015. SECŢIA PENALĂ ICCJ. Decizia nr. 684/2015. SECŢIA PENALĂ. Traficul de persoane (Legea 678/2001 art. 12). Contestaţie în anulare - Recurs