ICCJ. Decizia nr. 74/2015. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI



ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI

Decizia penală nr. 74/2015

Dosar nr. 1643/1/2015

Şedinţa publică de la 15 iunie 2015

Asupra apelului de faţă

În baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

A. Judecata în fond

I. Prin Rechizitoriul nr. 468/P/2013 din 17 decembrie 2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie s-a dispus trimiterea în judecată, a inculpaţilor:

1. N.E.A. - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şef al Biroului de Relaţii Internaţionale şi Programe - altele decât Phare, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de:

- art. 257 C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi art. 41 alin. (2) C. pen. (compusă din 15 acte materiale);

- art. 257 C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi art. 41 alin. (2) C. pen. (compusă din 3 acte materiale);

- art. 257 C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi art. 33 lit. a) C. pen.

2. N.D., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 257 C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi art. 41 alin. (2) C. pen. (compusă din 15 acte materiale);

3. G.R., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi art. 41 alin. (2) C. pen. (compusă din 15 acte materiale);

4. G.S., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. (compusă din 3 acte materiale).

În expozitivul rechizitoriului, sub aspectul stării de fapt, s-a reţinut de către organul de urmărire penală că, urmare a sesizărilor din oficiu (21 august 2013 şi 24 octombrie 2013) şi denunţurilor formulate de K.E. (28 octombrie 2013), M.I.A. (28 octombrie 2013) şi S.M.M. (30 octombrie 2013), Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie s-a sesizat, printre altele, că în perioada 2012 - 2013, inculpata N.E.A. a pretins şi primit de la inculpatul G.R., în mod repetat, la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin intermediul fiului ei, inculpatul N.D., sume de bani, în schimbul cărora i-a promis acestuia că va interveni pe lângă judecătorii din cadrul Curţii Europene a Drepturilor Omului investiţi cu soluţionarea Cauzei nr. 13338/10 (SC A.C. S.A. vs. România) şi pe lângă magistraţii care instrumentează dosarul penal format în baza sesizării Gărzii Financiare, secţia Judeţeană Dâmboviţa, înregistrat iniţial la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa sub nr. 13/P/2012, ulterior declinat în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, unde a fost înregistrat sub nr. 146/P/2012, pe care îi va determina să dea soluţii favorabile societăţii comerciale A.C. şi reprezentantului acesteia.

În acelaşi sens, s-a reţinut de către organul de urmărire penală că, în intervalul martie - septembrie 2012, inculpata N.E.A. a pretins şi primit de la inculpatul G.R. suma de 73.715,64 lei, sub aparenţa profitului aferent unei relaţii comerciale derulate de inculpatul N.D., prin intermediul SC A. SRL cu SC S.I. SRL, societate căreia i-a finanţat activitatea comercială. Sub aspectul acestui act material, procurorul a reţinut că, din cercetările efectuate în cauză a rezultat că în primăvara anului 2011 inculpatul N.D. a cunoscut-o pe martora-denunţătoare S.M.M., cu care a stabilit o relaţie ce a evoluat până la situaţia locuirii acestora împreună, în apartamentul inculpatei N.E.A. şi apoi într-un spaţiu închiriat în comun.

A reţinut procurorul că, pe fondul lipsei oricărei surse de venit a celor doi, martora S.M.M., cu consimţământul inculpatului N.D., precum şi cu acordul şi încurajarea inculpatei N.E.A., în sensul folosirii oportunităţii de afaceri pusă în discuţie de martora menţionată, cu referire la exploatarea faptului ca aceasta îi cunoaşte pe cetăţeanul libanez K.E. care administra, potrivit afirmaţiei acestuia, SC A.C. S.A., aceasta şi inculpatul N.D. s-au întâlnit cu G.R., la sediul uneia dintre firmele administrate de către acesta, pentru a discuta sub aspectul stabilirii şi derulării unei relaţii de afaceri.

Pentru a stimula interesul lui G.R., inculpatul N.D. i-a relatat acestuia, în prezenta martorilor K.E. şi S.M.M., că mama sa, inculpata N.E.A., este procuror-şef în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la un birou de relaţii internaţionale şi le poate rezolva orice problema judiciară.

Inculpatul G.R. a întrezărit posibilitatea ca prin intermediul inculpatei N.E.A. să-şi rezolve problemele judiciare cu care se confrunta la acea dată respectiv Dosarul penal nr. 146/P/2012 al Direcţiei Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti şi Cauza nr. 13338/10 SC A.C. S.A. vs. România înregistrată pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Conform rechizitoriului, în luna decembrie 2011, inculpata N.E.A. era interesată să stabilească relaţii cu inculpatul G.R., pentru a-l determina pe acesta să demareze o relaţie comercială cu firma administrată de inculpatul N.D., care fără sprijinul ei nu avea şanse să se materializeze.

În acest scop, martora-denunţătoare S.M.M. şi inculpatul N.D. au înfiinţat SC A. SRL

În vederea materializării acestui interes, inculpata N.E.A. a transmis lui G.R. şi K.E., prin intermediul inculpatului N.D. şi martorei-denunţătoare S.M.M., invitaţia de a se întâlni la domiciliul său.

În urma acestei invitaţii, au avut loc câteva întâlniri, în primele luni ale anului 2012, la domiciliul inculpatei N.E.A., împrejurări în care ar fi avut loc o dezvăluire reciprocă a intereselor personale.

În baza înţelegerii convenite, G.R. şi K.E. au conceput şi pus în aplicare un mecanism constând interpunerea SC A. SRL în relaţia comercială dintre SC A.A. SRL şi SC S.I. SRL, privind comerţul cu cereale, cu asigurarea unui venit de 150 lei/tonă cereale prin care i s-a asigurat inculpatului N.D. foloase necuvenite în sumă totală de 73.715,64 lei. Cu privire la cerealele înscrise în facturi s-a stabilit că, în fapt, acestea au fost achiziţionate, transportate şi predate la depozitele indicate de către angajaţii SC A.A. SRL.

În cursul lunii septembrie 2012, relaţiile dintre inculpatul N.D. şi S.M.M. au încetat, motiv pentru care SC A. SRL nu a mai putut fi folosită pentru încasarea de foloase necuvenite de la inculpatul G.R., situaţie în care inculpata N.E.A., prin intermediul inculpatului N.D., a continuat să pretindă şi să primească de la inculpatul G.R. diferite sume de bani.

Astfel:

- la data de 16 noiembrie 2012, inculpata N.E.A. a pretins şi a primit prin intermediul inculpatului N.D., de la G.R., suma de 4.000 lei;

- la data de 23 mai 2013, inculpata N.E.A. a pretins şi a primit de la inculpatul G.R., prin intermediul inculpatului N.D., o sumă de bani neindividualizată;

- la data de 31 mai 2013, inculpata N.E.A. a pretins prin intermediul inculpatului N.D., de la inculpatul G.R., suma de 500 euro şi a primit 1.500 lei;

- la data de 11 iunie 2001, inculpata N.E.A. a pretins de la inculpatului G.R., prin intermediul inculpatului N.D., suma de 2.000 lei, din care a primit în ziua următoare suma de 1.500 lei;

- la data de 18 iunie 2013, inculpata N.E.A. a pretins de la inculpatul G.R., tot prin intermediul inculpatului N.D., suma de 1.000 euro, cererea nefiindu-i onorată;

- la data de 21 iunie 2013, inculpata N.E.A. a pretins prin intermediul inculpatului N.D., o sumă neindividualizată, de la inculpatul G.R., care nu a dat curs cererii;

- la data de 25 iunie 2013, inculpata N.E.A. a pretins şi primit, prin intermediul inculpatului N.D., de la inculpatul G.R., suma de 500 lei;

- la data de 30 iunie 2012, inculpata N.E.A. a pretins, de la inculpatul G.R., prin intermediul inculpatului N.D., suma de 5.000 lei, cererea nefiindu-i onorată;

- la data de 04 iulie 2013, inculpata N.E.A. a pretins de la inculpatul G.R., prin intermediul inculpatului N.D., o sumă neindividualizată, pe care nu a primit-o;

- la data de 15 iulie 2013, inculpata N.E.A. a pretins şi primit de la inculpatul G.R., prin intermediul inculpatului N.D., suma de 1.000 lei;

- la data de 25 iulie 2013, inculpata N.E.A. a pretins de la inculpatul G.R., prin intermediul fiului său, inculpatul N.D., sumele de 20.000 lei pe lună şi 3.000 lei, ultima sumă sub pretextul că o va folosi la achitarea contravalorii unor reparaţii efectuate la un autoturism;

- la data de 01 septembrie 2013, inculpata N.E.A. a pretins de la inculpatul G.R., prin intermediul inculpatului N.D., suma de 4.000 lei;

- la data de 11 septembrie 2013, inculpata N.E.A. a pretins, prin intermediul inculpatului N.D., suma de 2.000 lei, de la inculpatul G.R., pe care însă nu a primit-o;

- la data de 08 octombrie 2013, inculpata N.E.A. a pretins de la inculpatul G.R., prin intermediul inculpatului N.D., suma de 500 lei, cererea fiind făcută către K.E.G.

Sub aspectul încadrării juridice, procurorul a reţinut că faptele inculpatei N.E.A. constând în aceea că, în intervalul martie - septembrie 2012 şi în zilele de 16 noiembrie 2012, 23 mai 2013, 31 mai 2013, 11 din 12 iunie 2013, 18 iunie 2013, 21 iunie 2013, 25 iunie 2013, 30 iunie 2013, 04 iulie 2013, 15 iulie 2013, 25 iulie 2013, 01 septembrie 2013, 11 septembrie 2013 şi 08 octombrie 2013 a pretins de la inculpatul G.R., direct şi prin intermediul inculpatului N.D., în mod repetat, la diferite intervale de timp şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, sume de bani totalizând 111.715, 64 RON şi 1500 euro din care a primit prin intermediul inculpatului N.D., în total 82.215,64 RON, promiţându-i inculpatului că în schimb va interveni pe lângă judecătorii din cadrul Curţii Europene a Drepturilor Omului investiţi cu soluţionarea Dosarului nr. 13338/10 având ca obiect sesizarea formulată de SC A.C. S.A. (administrată de inculpatul G.R.) şi pe lângă magistraţii care instrumentează dosarul penal, format în baza sesizării Gărzii Financiare, secţia Judeţeană Dâmboviţa nr. 804773 din 13 decembrie 2011, înregistrat iniţial la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa sub nr. 13/P/2012 şi declinat ulterior la D.N.A. - Serviciul Teritorial Ploieşti (Dosar nr. 146/P/2012), şi îi va determina pe aceştia să pronunţe hotărâri favorabile inculpatului şi firmei sale, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii unice continuate de trafic de influenţă, prevăzute de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (15 acte materiale).

A mai reţinut că faptele aceleiaşi inculpate constând în aceea că, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada 28 mai 2013 - 12 iulie 2013 a pretins şi primit de la inculpatul G.S., în mod repetat şi la diferite intervale de timp, în trei tranşe sumele de 1000 RON, 2000 RON şi 1500 RON totalizând 4500 RON în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă martorul C.D., prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Costeşti şi îl va determina să adopte o soluţie favorabilă faţă de M.F.A.S. în Dosarul penal nr. 1706/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Costeşti, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii unice continuate de trafic de influenţă, prevăzute de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (3 acte materiale).

De asemenea, a reţinut că fapta inculpatei N.E.A. constând în aceea că în luna august 2013, a primit de la inculpatul G.S. în baza unei înţelegeri infracţionale anterioare suma de 1000 RON pentru intervenţia făcută pe lângă martorul S.A.M. - agent de poliţie în cadrul Poliţiei Municipiului Târgovişte - Biroul Rutier, în scopul de a-l determina să nu-l sancţioneze pe denunţătorul G.S., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzute de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare.

În rechizitoriu, s-a reţinut că faptele inculpatului N.D., care cu intenţie, a acordat ajutor şi a înlesnit săvârşirea de către inculpata N.E.A. a infracţiunii unice continuate de trafic de influenţă arătată la pct. 1 - constând în aceea că în intervalul martie - septembrie 2012 şi în zilele de 16 noiembrie 2012, 23 mai 2013, 31 mai 2013, 11 din 12 iunie 2013, 18 iunie 2013, 21 iunie 2013, 25 iunie 2013, 30 iunie 2013, 04 iulie 2013, 15 iulie 2013, 25 iulie 2013, 01 septembrie 2013, 11 septembrie 2013 şi 08 octombrie 2013 a pretins de la inculpatul G.R., direct şi prin intermediul inculpatului N.D., în mod repetat, la diferite intervale de timp şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, sume de bani totalizând 111.715, 64 RON şi 1500 euro din care a primit prin intermediul inculpatului N.D., în total 82.215,64 RON, promiţându-i inculpatului că în schimb va interveni pe lângă judecătorii din cadrul Curţii Europene a Drepturilor Omului investiţi cu soluţionarea Dosarului nr. 13338/10 având ca obiect sesizarea formulată de SC A.C. S.A. (administrată de inculpatul G.R.) şi pe lângă magistraţii care instrumentează dosarul penal, format în baza sesizării Gărzii Financiare, secţia Judeţeană Dâmboviţa nr. 804773 din 13 decembrie 2011, înregistrat iniţial la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa sub nr. 13/P/2012 şi declinat ulterior la D.N.A. - Serviciul Teritorial Ploieşti (Dosar nr. 146/P/2012) şi îi va determina să pronunţe hotărâri favorabile inculpatului şi firmei sale - întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii unice continuate de complicitate la trafic de influenţă, prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (15 acte materiale).

Tot astfel, în actul de sesizare s-a reţinut că faptele inculpatului G.R. constând în aceea că, în intervalul martie - septembrie 2012 şi în zilele de 16 noiembrie 2012, 23 mai 2013, 31 mai 2013, 11 din 12 iunie 2013, 18 iunie 2013, 21 iunie 2013, 25 iunie 2013, 30 iunie 2013, 04 iulie 2013, 15 iulie 2013, 25 iulie 2013, 01 septembrie 2013, 11 septembrie 2013 şi 08 octombrie 2013 în baza unei înţelegeri infracţionale prealabile cu inculpata N.E.A. i-a promis acesteia, sume de bani totalizând 111.715, 64 RON şi 1500 euro din care i-a remis, în total 82.215,64 RON, în schimbul asigurărilor date de inculpată că va interveni pe lângă judecătorii din cadrul Curţii Europene a Drepturilor Omului investiţi cu Dosarului nr. 13338/10 având ca obiect sesizarea formulată de SC A.C. S.A. (administrată de inculpatul G.R.) şi pe lângă magistraţii care instrumentează dosarul penal, format în baza sesizării Gărzii Financiare, secţia Judeţeană Dâmboviţa nr. 804773 din 13 decembrie 2011, înregistrat iniţial la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa sub nr. 13/P/2012 şi declinat ulterior la D.N.A.- Serviciul Teritorial Ploieşti (Dosar nr. 146/P/2012) şi-i va determina să pronunţe hotărâri favorabile inculpatului şi firmei sale, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii unice continuate de cumpărare de influenţă, prevăzute de art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (15 acte materiale).

S-a mai reţinut că faptele inculpatului G.S. constând în aceea că în perioada 28 mai 2013 - 12 iulie 2013 i-a remis inculpatei N.E.A., în baza unei înţelegeri prealabile de natură infracţională cu aceasta, în trei tranşe sumele de 1000 RON, 2000 RON şi 1500 RON totalizând 4500 RON în schimbul promisiunii inculpatei că va interveni pe lângă martorul C.D., prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Costeşti şi îl va determina să adopte o soluţie favorabilă faţă de M.F.A.S., inculpat în Dosarul penal nr. 1706/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Costeşti, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii unice continuate de cumpărare de influenţă, prevăzute de art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (3 acte materiale) şi art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.

Totodată, s-a reţinut că inculpatul a săvârşit fapta în stare de recidivă postcondamnatorie, respectiv în termenul de încercare (cu durata de 3 ani şi 10 luni) al pedepsei rezultante de 1 an şi 10 luni închisoare cu suspendare condiţionată ce i-a fost aplicată prin Sentinţa penală nr. 7 din 12 ianuarie 2011 a Judecătoriei Alexandria, definitivă prin Decizia penală nr. 403 din 23 februarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti.

II.1. Înalta Curte, secţia penală, a fost sesizată la data de 18 decembrie 2013, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, - sub nr. 5943/1/2013, primul termen de judecată fiind stabilit la data de 19 decembrie 2013.

După parcurgerea stadiilor judiciare premergătoare asigurarea şi garantarea dreptului la apărare, verificarea regularităţii actului de sesizare, posibilitatea invocării cererilor şi excepţiilor referitoare la faza de urmărire penală, la data de 3 aprilie 2014 a fost începută cercetarea judecătorească.

Administrarea, în condiţii, de publicitate, oralitate, nemijlocire şi contradictorialitate a probelor propuse de acuzare prin rechizitoriu şi respectiv a probelor noi încuviinţate la cererea acuzării şi apărării (expertiză, înscrisuri, martori) a fost consemnată în încheierile de şedinţă care au reflectat activităţile, actele procesuale specifice cercetării judecătoreşti.

Cu acordul lor, au fost ascultaţi inculpaţii şi sub prestare de jurământ, martorii propuşi în acuzare şi martorii încuviinţaţi la cererea apărării.

2. La termenul de judecată din 28 ianuarie 2014 inculpatul G.S. a solicitat disjungerea cauzei invocând faptul că se prevalează de dispoziţiile art. 374 alin. (4) C. proc. pen. cu referire la art. 396 alin. (10).

Prin declaraţia dată la data de 20 iunie 2014 în faţa instanţei de fond, inculpatul G.S. a învederat instanţei că recunoaşte faptele reţinute în rechizitoriu, şi că solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor pe care acesta le va prezenta, acesta înţelegând să beneficieze, în condiţiile dispoziţiilor legale menţionate, de reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime.

Prin încheierea din 4 septembrie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, printre altele, disjungerea judecării cauzei privind pe inculpatul G.S. de judecarea cauzei privind pe inculpaţii N.E.A., N.D. şi G.R. şi formarea unui nou dosar cu termen de judecată la data de 6 octombrie 2014.

Prin Sentinţa penală nr. 885 din 6 octombrie 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 3200/1/2014 în baza art. 292 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (1) C. pen. şi art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 5 C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului G.S. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. pe durata prevăzută de art. 68 C. pen.

În baza art. 43 alin. (1) C. pen., pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare s-a adăugat la pedeapsa de 1 an şi 10 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 529/F din 13 iunie 2012 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. 10061/3/2012, definitivă prin Decizia penală nr. 247 din 19 septembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, şi s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. a fost interzis inculpatului G.S. exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. g) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

Împotriva acestei sentinţe, în termenul legal, a formulat apel inculpatul G.S., criticând soluţia, în principal, sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei aplicate ca urmare a nereducerii pedepsei corespunzător tuturor cauzelor legale de reducere a pedepsei reţinute de către instanţa de fond, iar în subsidiar sub aspectul greşitei condamnări, apreciind că fapta săvârşită nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii, fiind săvârşită fără vinovăţia cerută de lege.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Completului de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 5 noiembrie 2014, sub nr. 3881/1/2014.

Sentinţa penală nr. 885 din 6 octombrie 2014 a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 1 din data de 12 ianuarie 2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători în Dosarul nr. 3881/1/2014 prin care a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul G.S.

III. Prin Sentinţa penală nr. 201 din 17 martie 2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 5943/1/2013 în baza art. 257 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. (15 acte materiale) a fost condamnată inculpata N.E.A. la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. a fost interzisă inculpatei N.E.A., ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei închisorii în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. a fost interzisă inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 257 C. pen. anterior cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. (3 acte materiale) a fost condamnată inculpata N.E.A. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. a fost interzisă inculpatei N.E.A., ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. a fost interzisă inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 257 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi cu aplicarea art. 5 C. pen. a fost condamnată inculpata N.E.A. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. a fost interzisă inculpatei N.E.A., ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. a fost interzisă inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 şi art. 35 alin. (1) şi (3) C. pen. anterior au fost contopite pedepsele aplicate inculpatei N.E.A. de 4 ani închisoare, 3 ani închisoare şi 3 ani închisoare stabilite prin prezenta sentinţă şi s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa principală cea mai grea aceea de 4 (patru) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. a fost interzisă inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

A fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatei perioada reţinerii şi arestului preventiv de la data de 28 octombrie 2013 până la data de 27 mai 2014, perioada arestului la domiciliu de la 27 mai 2014 până la data de 20 iunie 2014 şi perioada arestului preventiv de la data de 04 septembrie 2014 până la data de 17 martie 2015.

A fost menţinută măsura preventivă a arestului preventiv luată faţă de inculpata N.E.A.

În baza dispoziţiilor art. 256 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 118 lit. d) C. pen. anterior a fost confiscată de la inculpata N.E.A. suma de 87.715,64 RON.

A fost menţinută măsura sechestrului asigurător prin inscripţie ipotecară asupra apartamentului situat în municipiul Bucureşti, str. B., sector 2, proprietatea inculpatei N.E.A. până la concurenţa sumei de 87.715,64 RON instituită prin Ordonanţa nr. 468/P/2013 din 29 noiembrie 2013 a D.N.A., secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie.

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul N.D. din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 257 C. pen. anterior cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (15 acte materiale) în infracţiunea prevăzută de art. 244 alin. (1) noul C. pen., ca neîntemeiată.

În temeiul dispoziţiilor art. 48 C. pen. raportat la art. 49 C. pen. raportat la art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul N.D. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată (15 acte materiale).

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b C. pen. a fost interzisă inculpatului N.D., ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei închisorii în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

A fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestului preventiv de la data de 28 octombrie 2013 până la data de 27 mai 2014, perioada arestului la domiciliu de la 27 mai 2014 până la data de 9 iunie 2014 şi perioada arestului preventiv de la 09 iunie 2014 până la data de 17 martie 2015.

A fost menţinută măsura preventivă a arestului preventiv luată faţă de inculpatul N.D.

În temeiul dispoziţiilor art. 292 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul G.R. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă (15 acte materiale).

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. a fost interzisă inculpatului G.R., ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) C. pen. a fost interzisă inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

A fost menţinută măsura controlului judiciar luată faţă de inculpatul G.R. prin Decizia penală nr. 75 din data de 25 iunie 2014 în Dosarul nr. 2441/1/2014 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători.

Inculpaţii N.E.A. şi N.D. au fost obligaţi la plata sumei de câte 10.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 50 lei, reprezentând onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleşi, a fost avansată din fondul Ministerului Justiţiei.

Inculpatul G.R. a fost obligat la plata sumei de 12.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales a fost avansată din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul interpretului de limbă franceză pentru 56 de ore şi 25 de minute a fost suportat din fondul Ministerului Justiţiei.

IV. Procedând la verificarea stării de fapt şi a încadrării juridice dată faptelor reţinute în rechizitoriu în sarcina inculpaţilor, prin prisma analizei coroborate a tuturor probelor administrate în cauză, instanţa de fond a reţinut următoarele:

În ceea ce priveşte acuzaţia că în perioada martie-septembrie 2012, inculpata N.E.A. a pretins şi primit de la inculpatul G.R. suma de 73.715,64 RON sub aparenţa profitului aferent unei relaţii comerciale derulate de fiul său inculpatul N.D. prin intermediul firmei SC A. SRL cu SC S.I. SRL controlată de inculpatul G.R.

În primăvara anului 2011, inculpatul N.D. a cunoscut-o pe martora S.M.M. şi între cei doi s-a stabilit o relaţie de prietenie. În cursul aceluiaşi an, cei doi au început să locuiască împreună în apartamentul inculpatei N.E.A.

Pentru că nu aveau nicio sursă de venit, în luna decembrie 2011, inculpatul N.D. şi martora S.M.M. au înfiinţat SC A. SRL, conducerea societăţii fiind asigurată de cei doi, astfel cum rezultă din actul constitutiv atestat de avocat prin Încheierea nr. 27 din 30 noiembrie 2011, fiecare deţinând câte 50% din capitalul social.

În împrejurările arătate, în perioada ianuarie-februarie 2012, martora S.M.M. şi inculpatul D.N., s-au întâlnit cu inculpatul G.R. la sediul uneia din firmele pe care acesta le administra pentru a discuta despre o posibilă relaţie de afaceri.

Pentru a-l determina să accepte o colaborare bazată pe relaţii de afaceri, inculpatul D.N. i-a relatat inculpatului G.R., în prezenţa martorilor K.E. şi S.M.M., că mama sa, inculpata N.E.A., este procuror-şef în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la Biroul de relaţii internaţionale şi că le poate rezolva orice problemă juridică.

Este de precizat că inculpatul G.R., la acea dată, se confrunta cu unele probleme judiciare determinate de faptul că prin Procesul-verbal nr. 818574/DB din 13 decembrie 2011, Garda Financiară - Secţia Judeţeană Dâmboviţa a concluzionat în urma unui control de specialitate efectuat în perioada 06 aprilie 2011 - 13 decembrie 2011 la SC A.C. S.A., că în evidenţa financiar contabilă a acestei firme, au fost înregistrate documente privind livrări intracomunitare de mărfuri care nu reflectau realitatea, bugetul de stat fiind prejudiciat cu suma de 966.569 RON.

Prin Decizia nr. 218 din 13 decembrie 2011 organele de control fiscal au aplicat măsuri asigurătorii până la concurenţa acestei sume şi au sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa cu privire la săvârşirea de către inculpatul G.R., a infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005.

Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa la data de 11 ianuarie 2012 sub nr. 13/P/2012, iar prin Ordonanţa nr. 13/P/2012 din 31 iulie 2012 această unitate de parchet şi-a declinat competenţa în favoarea Direcţiei Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, dosarul fiind înregistrat sub nr. 146/P/2012.

O altă problemă juridică cu care se confrunta inculpatul G.R. şi a cărei rezolvare acesta o urmărea prin intermediul inculpatei N.E.A. viza plângerea formulată de acesta în luna februarie 2010 la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în numele SC A.C. S.A. cu privire la încălcarea de către autorităţile statului român a dispoziţiilor art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi ale protocoalelor adiţionale, respectiv încălcarea art. 1 şi 6 la Convenţie, prin procesele-verbale de distribuire sume nr. 373 şi 374 din 28 ianuarie 2009, întocmite de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Prahova, precum şi prin hotărârile judecătoreşti nr. 5732 din 14 mai 2009 pronunţată de Judecătoria Ploieşti (Dosar nr. 2246/281/2009) şi nr. 1247 din 01 septembrie 2009 pronunţată de Tribunalul Prahova (Dosar nr. 2246/281/2009).

În condiţiile date, din probatoriul administrat a rezultat că inculpata N.E.A. era interesată să stabilească relaţii cu inculpatul G.R., pentru a-l determina pe acesta să demareze o relaţie comercială cu firma administrată de inculpatul N.D., care fără sprijinul ei nu avea şanse să se materializeze.

În acest sens, la invitaţia inculpatei transmisă prin intermediul inculpatului N.D. şi martorei S.M.M., inculpatul G.R. şi martorul K.E. au vizitat-o de câteva ori în primele luni ale anului 2012, la domiciliul din Bucureşti, împrejurări în care şi-au exprimat reciproc interesele.

Astfel, inculpatul G.R., în mod direct dar şi prin intermediul martorului K.E. i-a cerut inculpatei N.E.A., ca uzând de prerogativele funcţiei deţinute, să intervină pe lângă magistraţii investiţi cu soluţionarea Dosarului penal nr. 13/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa şi pe lângă judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului pe rolul cărora se afla cauza nr. 13338/10 "SC A.C. S.A. vs. România" şi să-i determine să adopte soluţii favorabile omului de afaceri şi firmei acestuia.

Inculpata a fost de acord şi, în schimb, i-a pretins inculpatului G.R. să-i asigure fiului ei, inculpatul N.D., un venit constant sub forma profitului aferent unei relaţii comerciale, convenit cu inculpatul G.R. la suma de 150 lei la tona de cereale.

Urmarea înţelegerii infracţionale intervenite între aceştia, în perioada imediat următoare inculpatul G.R. împreună cu martorul K.E. au conceput şi aplicat un mecanism prin care, în perioada martie - septembrie 2012, i-a asigurat inculpatului N.D. în modalitatea cuvenită foloase necuvenite în sumă totală de 73.715, 64 RON, procedându-se în concret astfel:

În perioada 21 martie 2012 - 02 iulie 2013, la cererea inculpatului G.R. transmisă prin martorul K.E., inculpatul G.S. a acceptat să interpună în relaţia comercială dintre SC A.A. SRL (controlată de inculpatul G.S.) şi SC S.I. SRL (controlată de inculpatul G.R.), firma inculpatului N.D. şi a martorei S.M.M., respectiv SC A. SRL.

Inculpatul G.R. a fost cel care a stabilit şi preţul de 750 RON/tonă pe care inculpatul G.S. l-a înscris în facturile emise către această din urmă firmă.

La cererea martorului K.E., pe baza datelor puse la dispoziţie de acesta, martora G.L., a întocmit facturile SC A. SRL către SC S.I. SRL, în care a menţionat preţul de 765 RON/tonă stabilit de inculpatul G.R.

Cererea a fost astfel formulată pentru a crea firmei inculpatului N.D. disponibilul financiar necesar achitării facturilor emise de "furnizor". Ulterior întocmirii, facturile au fost semnate şi ştampilate de martora S.M.M.

Referitor la cerealele înscrise în facturi, rezultă că, în fapt, acestea au fost achiziţionate, transportate şi predate la depozitele indicate de SC S.I. SRL de către angajaţii SC A.A. S.R.L, inculpatul N.D. şi martora S.M.M. întocmind avizele de însoţire a mărfii ale SC A. SRL către SC S.I. SRL prin folosirea datelor din avizele emise de SC A.A. SRL.

Din cele expuse rezultă activitatea inculpatului N.D. în cadrul relaţiei comerciale derulate de SC S.I. SRL cu SC A.A. SRL care constă în încasarea comisionului de 150 RON/tonă de cereale pretins de inculpata N.E.A. de la inculpatul G.R. sub forma unui venit constant.

Ulterior însă, pe fondul unor restanţe la plată ale SC S.I. SRL către SC R.I. SRL controlată de inculpatul G.S., în luna iulie 2012, acesta a refuzat să mai livreze cereale către SC S.I. SRL.

În aceste împrejurări, inculpatul G.R. i-a pus la dispoziţie inculpatului N.D., resursele financiare necesare achiziţionării cerealelor de la producători şi achitării contravalorii transportului acestora până la SC S.I. SRL, asigurându-i în acest mod, în continuare, venitul convenit cu inculpata A.N.

Urmarea acestui demers, în perioada 17 iulie 2012 - 05 septembrie 2012, inculpatul N.D. şi martora S.M.M. au achiziţionat cereale de la producători agricoli, cu sume de bani provenite din fondurile SC S.I. SRL la preţul comunicat de G.R. prin K.E.

Este de observat şi reţinut că pentru stabilirea cuantumului foloaselor necuvenite primite de inculpata N.E.A. de la inculpatul G.R., s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice financiar-contabile de către specialişti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar prin Raportul nr. 1472/II-1/2013 din 27 noiembrie 2013 s-a concluzionat că în perioada iulie - septembrie 2012 "SC A. SRL a practicat în relaţiile economice derulate cu SC S.I. SRL, un adaos comercial în cuantum de 73.715, 64 RON".

Începând cu luna septembrie 2012, pe fondul nemulţumirilor inculpatei N.E.A. constând în aceea că martora S.M.M. nu i-a dat inculpatului N.D. jumătate din sumele încasate, aşa cum în fapt aceştia au convenit, relaţiile de prietenie dintre cei doi au încetat.

Urmarea acestui fapt SC A. SRL nu a mai putut fi folosită pentru încasarea de foloase materiale necuvenite de la inculpatul G.R.. Chiar şi în aceste condiţii inculpata N.E.A., în dorinţa de a asigura un venit inculpatului N.D., prin intermediul acestuia, a pretins şi a primit de la inculpatul G.R. diferite sume de bani.

Astfel, la data de 16 noiembrie 2012, inculpata N.E.A. a pretins şi primit prin intermediul inculpatului N.D. de la inculpatul G.R. suma de 4000 RON în următoarea modalitate:

La cererea inculpatului G.R., martora P.C. a întocmit pe numele acestuia dispoziţia de plată nr. 563 din 16 noiembrie 2012 către casieria SC A.C. S.A. cu valoare de 4000 RON, iar martora M.I.A. a ridicat banii şi apoi i-a înmânat inculpatului D.N.

Potrivit unei dispoziţii mai vechi a inculpatului G.R. de a se ţine o evidenţă a sumelor ridicate în numele său şi a beneficiarilor, martora M.I.A. a consemnat olograf pe reversul dispoziţiei de plată numele inculpatului N.D. folosind expresia "D.A.", întrucât suma de bani urma să fie decontată din fondurile personale ale inculpatului G.R.

Din analiza materialului probator a rezultat că, în condiţii similare celor expuse, la data de 23 mai 2013, în jurul orei 14:47, inculpata N.E.A. a pretins de la inculpatul G.R., prin intermediul inculpatului N.D., o sumă de bani.

Din conţinutul convorbirilor şi comunicărilor telefonice purtate la acea dată la orele 12:55:10, 13:00:34, 13:04:07, 13:06:47 şi 13:09:04, a rezultat că inculpata N.E.A. i-a solicitat inculpatului N.D. să-i comunice inculpatului G.R. faptul că trebuie să se întâlnească cu ea urgent, întrucât doreşte să-i comunice date legate de problemele juridice ale SC C. SA. limbajul folosit fiind unul disimulat în care pe inculpatul G.R. era "doctor", inculpata N.E.A. "G." iar problemele judiciare "boală".

În cadrul convorbirii telefonice, martorul E.K. i-a replicat că atât el cât şi inculpatul G.R. ştiu deja că există unele probleme însă "(...) Rezolvarea, asta e (...) urgent", referindu-se la faptul că până la acea dată, contrar promisiunilor inculpatei N.E.A., nu se soluţionase favorabil niciuna din problemele judiciare cu care se confrunta SC A.C. SA.

În finalul discuţiei telefonice inculpata şi martorul E.K. au stabilit să vorbească în ziua de luni 27 mai 2013 când inculpatul G.R. urma să revină în România.

Din declaraţiile inculpatului G.R. şi din declaraţiile martorei M.A. a rezultat că, în aceeaşi zi la ora 14:47:10, inculpatul N.D. l-a contactat pe inculpatul G.R. căruia i-a cerut "nişte bani" pentru inculpata N.E.A., însă acesta nu a răspuns solicitării astfel formulate.

Relevante sub aspectul menţionat au fost apreciate şi convorbirile telefonice purtate în ziua de 23 mai 2013 la orele 12:55:10, de inculpatul N.D. cu inculpata N.E.A.

De asemenea, elocvente pentru împrejurarea de fapt reţinută, au fost apreciate şi mesajele tip sms:

- din ziua de 23 mai 2013 la orele 13:00:34, trimise de inculpata N.E.A. inculpatului N.D. cu următorul conţinut: "Spune-i doctorului ca luni vreau neapărat să-l văd pentru ceva urgent. Îl altept la 7, 8 sau când poate. Mă suni dacă e ceva";

- din ziua de 23 mai 2013 orele 13:04:07, între inculpatul N.D., şi inculpata N.E.A.: "Vezi că eu mă duc cu G. până la doctor că m-a chemat şi te sun de acolo să vb puţin cu el"

- din ziua de 23 mai 2013 între inculpata N.E.A. şi inculpatului N.D.: "Eu vreau direct S.A. vorbesc cu doctorul nu prin telefon. Trebuie sa-i dau informaţii mai multe despre boala mea".

Faptul că limbajul codificat folosit era convenit şi bine înţeles de inculpaţi şi că informaţiile furnizate erau întru totul asimilate de aceştia rezultă cu prisosinţă din materialul probator administrat în cauză.

Referitor la activitatea din data de 31 mai 2013, potrivit căreia inculpata N.E.A. a pretins, prin intermediul inculpatului N.D., de la inculpatul G.R. suma de 500 euro şi a primit suma de 1500 RON.

La data de 31 mai 2013 inculpatul N.D. s-a deplasat cu autoturismul J. la sediul SC A.G. SRL din localitatea Crevedia unde a ajuns în jurul orelor 13:20.

Din conţinutul convorbirilor telefonice purtate la orele 13:26:41, 13:31:57, 13:40:33 şi 14:08:21 cu martora M.I.A. şi cu inculpatul G.R. a rezultat că din dispoziţia acestuia din urmă, martora i-a remis inculpatului N.D. suma de 1.500 RON.

Banii au fost ridicaţi din casieria SC A.G. SRL de martora M.I.A. pe baza dispoziţiei de plată fără număr din 30 mai 2013, cu valoare de 1500 RON întocmită de martora P.C. pe numele inculpatului G.R.

Din motivele expuse în precedent, în cazul dispoziţiei de plată din 16 noiembrie 2012, şi în acest caz martora M.I.A. a consemnat olograf pe verso-ul dispoziţiei de plată numele inculpatului N.D. folosind expresia "D.A.t." .

Ulterior, inculpatul N.D. i-a confirmat inculpatei N.E.A. printr-un mesaj primirea banilor.

Elocvente în acest sens sunt convorbirile şi comunicările telefonice:

- din data de 31 mai 2013 la ora 13:26:41 cu următorul conţinut:"Domnu R. eu am ajuns cu cine vb că mă aşteaptă găina la parchet";

- mesajul tip sms din data de 31 mai 2013 la orele 13:28:19, transmis de inculpatul G.R. inculpatului N.D. cu următorul conţinut: "La A.";

- convorbirea telefonică din data de 31 mai 2013 la orele 13:31:57, între inculpatul N.D., şi martora M.I.A.: "N.D. - Da, am vorbit cu domnul R. şi mi-a zis că să vorbesc cu tine, ştii (...) Eu mă grăbesc foarte tare că trebuie să ajung la Parchetul general, ştii. Trebuie să ajung ca să-i (...) ştii despre ce este vorba, nu? Trebuie să mă grăbesc cât mai repede că trebuie să ajung la Parchetul general ca să-i dau ce am de dat acolo.

A.: Am înţeles, D., dar (...) cum îi spune (...) eu acuma încerc să fac rost de ei, de ceva, şi o să te sun să-ţi spun într-o oră, în două ore, ceva de genul ăsta, nu mai devreme. Mai devreme nu se poate, toată lumea a plecat..aştept acum încasările de pe drum şi te sun şi-ţi spun, da?"

- sms-ul din data de 31 mai 2013 la orele 13:40:33, expediat de inculpatul N.D. inculpatului G.R. cu următorul conţinut: "Domnu R. mă scuzaţi că vă deranjez m-a sunat A. şi mi-a zis că într-o oră două iar eu mă grăbesc foarte tare să ajung la găină că trebuie să-i dea urgent la parchetul general poate puteţi să grăbiţi treaba vă rog frumos, vă mulţumesc";

- convorbirea telefonică din data de 31 mai 2013 la, orele 14:08:21, între inculpatul N.D. şi martora M.I.A.:

M.I.A.: "Da D.!

D.: A. era vorba de 500 de euro! Ştii că vorbisem cu domnu’ R.! Ştii?

M.I.A.: D. eu atâta am în momentu’ ăsta! Nu am de unde (...) Pentru luni! Deci nu ştiu! Deci (...)

D.: Da, da, da! Am înţeles!

M.I.A: Deci asta este ceea ce am! Nu am mai mult!

D.: Mda! Păi şi atuncea (...) nu ştiu cum să facem!

M.I.A: Vorbim săptămâna viitoare la început D. şi vedem! Vorbim! Da?

D.: Da! Bun!"

- sms-ul din data de 31 mai 2013 la orele 14:25:01, expediat de inculpatul N.D. inculpatei N.E.A. cu următorul conţinut: "Mama mi-a dat A. 10 mil doctoru nu era acolo."

Referitor la activitatea infracţională din data de 11 iunie 2013, potrivit căreia inculpata N.E.A. a pretins de la inculpatul G.R., prin intermediul inculpatului N.D., suma de 2000 RON, din care a primit în ziua următoare suma de 1.500 RON.

Astfel, din conţinutul comunicărilor telefonice tip SMS purtate de inculpatul N.D. cu inculpatul G.R. în ziua de 11 iunie 2013, la orele 21:43:50, 21:47:24 şi 21:49:09 a rezultat că inculpata N.E.A. a pretins de la acesta din urmă, prin intermediul fiului său, inculpatul N.D. suma de 2000 lei, cu motivarea că trebuie să restituie un împrumut.

Inculpatul G.R. a fost de acord şi i-a comunicat inculpatului N.D. că poate ridica banii a doua zi de la casierie de la martora M.I.A.

La data de 12 iunie 2013, martora M.I.A. i-a comunicat telefonic inculpatului N.D. că nu a primit de la inculpatul G.R. dispoziţie pentru a-i remite vreo sumă de bani.

În aceste condiţii, inculpatul N.D. a încercat să-l contacteze telefonic pe inculpatul G.R. şi pentru că acesta nu a răspuns i-a cerut inculpatei N.E.A. să-l apeleze, în ideea că pe aceasta nu-şi va permite să o refuze.

Astfel, inculpata N.E.A. i-a transmis inculpatului G.R. printr-un mesaj disimulat că angajaţii firmei nu i-au dat inculpatului N.D. suma pretinsă.

La scurt timp, martora M.I.A. i-a comunicat inculpatului N.D. că va veni cineva la recepţie să-i aducă banii pe care îi aşteaptă, aspect pe care inculpatul l-a comunicat imediat mamei sale.

Banii au fost ridicaţi de martora M.I.A. din casieria SC A.G. SRL, pe baza dispoziţiei de plată fără număr din 12 iunie 2013, cu valoare de 1500 RON întocmită de martora P.C. pe numele inculpatului G.R. procedând şi de această dată în aceeaşi manieră în sensul că a consemnat olograf pe reversul dispoziţiei de plată numele inculpatului N.D. şi expresia "D.A. temp".

Referitor la activitatea infracţională din data de 18 iunie 2013, constând în aceea că inculpata N.E.A. a pretins de la inculpatul G.R., prin intermediul inculpatului N.D. suma 1000 euro, cerere care nu a fost onorată.

La data de 18 iunie 2013, inculpatul N.D. i-a transmis inculpatului G.R. printr-un mesaj tip SMS, solicitarea inculpatei N.E.A. de a-i remite suma de 1000 euro cu motivarea că îi este necesară pentru acoperirea cheltuielilor aferente unei deplasări oficiale în Italia şi faptul că aceasta se va întâlni cu persoane importante cu care va discuta rezolvarea plângerii aflată pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului.

La data de 19 iunie 2013, orele 12:31:54, inculpatul N.D. i-a comunicat telefonic inculpatei N.E.A. că inculpatul G.R. nu a dat curs cererii, iar aceasta la orele 13:54:12, a cerut într-un mod disimulat inculpatului G.R., printr-un mesaj telefonic, să dea curs cererii pe care i-a transmis-o prin fiul său. Cu toate acestea inculpatul G.R. nu i-a dat inculpatei suma pretinsă.

Convorbirile şi comunicările telefonice care relevă împrejurările sus-menţionate necontestate de inculpata N.E.A. şi coroborate cu declaraţiile acestora date în cursul procesului penal sunt următoarele:

- sms din data de 18 iunie 2013, orele 16:26:13, transmis de inculpatul N.D. inculpatului G.R. cu următorul conţinut:

"Bună ziua domnu R. găina o să plece joi ăn Katania şi de acolo ăn Palermo se întălneşte cu procurorul europeân şi cu multe pesonalităti şi o să mai vb şi pt problema dvs cu bruxelu eu sunt lăngă ea acum şi vă roagă mul pănă pleacă dacă se poate să-i dati şi ei cu âmprumut 1000 de eruro ca nu prea are şi o să-l ia şi pe fratele meu care este avocat. Vă roagă mult este lăngă mine a zis cá asteaptă un răspuns.dacă se poate poate mă trimiteti dvs la doamna A. sau poate aveti dvs altă variantă.v-ar rămăne recunăscătoare şi vă roagă să o ajutati dacă se poate.asteaptă un răspuns căt mai repede ca să sti ce are de făcut."

- sms din data de 19 iunie 2013, orele 12:31:54, transmis de inculpatul N.D. inculpatei N.E.A.: "Mama dă-i un sms lu’ doctoru’ şi spune-i să-mi dea un răspuns la sms care i l-am trimis eu. Dar dacă poti acum."

- sms din data de 19 iunie 2013 orele 13:54:12, transmis de inculpata N.E.A. inculpatului G.R. cu următorul conţinut: "Sper să fiţi sănătos Vă roagă D. când puteţi să-i daţi un răspuns la mesajul său".

Referitor la activitatea infracţională din data de 21 iunie 2013, potrivit căreia inculpata N.E.A. a pretins prin intermediul inculpatului N.D. o sumă de bani de la inculpatul G.R., cerere căreia inculpatul nu i-a dat curs.

La data de 21 iunie 2013 la orele 18:25:15, inculpatul N.D. i-a transmis inculpatului G.R. un mesaj telefonic tip SMS, cu următorul conţinut: "Bună ziua domnu R. mama S.A. descurcat S.A. ămprumuta la o colegă. ia este ăn katani acum.eu sunt singur acasă şi nu mai am bani nici de măncare şi tigări eu pe dvs vă consider ca un tată vă roagă găina să-mi dati şi mie nişte bani pănă joia viitoare cănd vine vă rog din suflet să mă ajutaţi şi pe mine eu aş putea să ne vedem dacă se poate astăzi, sau măine cum am stabilt întălnirea cănd ne-am ăntălnit şi cu găina.vă rog din suflet ajutatimă şi pe mine nu mă lăsati. astept un răspuns de la dvs. cât se poate de repede. cu stimă şi respect domnu R."

Întrucât acesta nu a răspuns cererii, la orele 18:46:34, inculpatul N.D. i-a cerut inculpatei N.E.A. să-l contacteze pe inculpat şi să-i ceară personal bani.

În acest sens, este de reţinut conţinutul mesajului din 21 iunie 2013 la orele 18:46:34, transmis de inculpatul N.D. inculpatei N.E.A.: "Mama săi spui aşa lu doctor să mă ajute la sms care i la-am dat.căl rogi tu mult.astept un răspuns cu ce sms i lai trimis .mersi."

Din analiza coroborată a întregului material probator administrat în cauză a rezultat că în condiţiile sus arătate inculpatul G.R. nu a dat curs cererii inculpatei N.E.A.

Referitor la activitatea infracţională din data de 25 iunie 2013, potrivit căreia inculpata N.E.A. a pretins şi primit prin intermediul inculpatului N.D. de la inculpatul G.R. suma de 500 RON.

La data de 24 mai 2013 inculpata N.E.A. şi inculpatul G.R. au stabilit prin intermediul inculpatului N.D., să se întâlnească în ziua de 25 iunie 2013, în jurul orelor 10.00. La această dată, la cererea acesteia, inculpatul G.R. i-a dat prin intermediului inculpatului N.D. suma de 500 RON.

Banii au fost ridicaţi din casieria SC A.G. SRL, de martora M.I.A. pe baza dispoziţiei de plată fără număr din 25 iunie 2013, cu valoare de 500 RON întocmită de martora Ş.V. pe numele inculpatului G.R.

Pe verso-ul documentului martora M.I.A. conform dispoziţiei primite de la inculpatul G.R. a consemnat olograf menţiunea "D.A.".

Convorbirea telefonică purtată în ziua de 24 iunie 2013, începând cu orele 18:57:14 de inculpatul N.D. cu inculpatul G.R. evidenţiază cu claritate faptul că inculpaţii N.D. şi G.R. au stabilit să se întâlnească la biroul acestuia la data de 25 iunie 2013 orele 10:30.

Totodată, convorbirea telefonică purtată în ziua de 24 iunie 2013, de inculpatul N.D. cu inculpata N.E.A. imediat după discuţia cu inculpatul G.R. evidenţiază, că ambii inculpaţi foloseau codificat cuvântul "doctoru", care, în fapt era inculpatul G.R., precum şi faptul că cei trei inculpaţi s-au întâlnit a doua zi la biroul acestuia.

De asemenea, convorbirea telefonică purtată în ziua de 25 iunie 2013, de inculpatul N.D. cu inculpata N.E.A., transcrisă în procesul-verbal de redare, aflat la dosar, relevă faptul că, urmare a telefonului dat "doctorului" şi a întâlnirii stabilite, inculpatul N.D. a primit de la acesta "ceva de ciuguleală".

Referitor la activitatea infracţională din data de 30 iunie 2013, potrivit căreia inculpata N.E.A. a pretins prin intermediul fiului său inculpatul N.D. de la inculpatul G.R. suma de 5000 RON, cerere care nu a fost onorată.

La data de 30 iunie 2013 la orele 20:47:10, inculpatul N.D. la cererea inculpatei N.E.A., i-a transmis inculpatului G.R. un mesaj cu următorul conţinut: "Bună seara domnu R. sunt cu găina lângă min şi vă întreabă mâine când mia-ti spun să vin la dvs să vb ma ăntrebat şi că vă roagă să o ajutaji şi pe ia cu ce ia-ti promis să plătească şi ea cele 2 rate la bancă adică 50000 de milioane vechi."

Inculpatul G.R. nu a dat curs acestei cereri, motiv pentru care inculpatul N.D. i-a comunicat acest fapt inculpatei N.E.A., iar aceasta în aceeaşi seară la orele 22:32:59, i-a transmis inculpatului G.R. următorul mesaj:

"La ce ora sa fie D. mâine la dvs. în legătura cu ofertele şi problemele discutate? Va rog sa-i răspundeţi mâine dimineaţă la telefon ca sa ştie când sa plece din Bucureşti sau sa-i spuneţi în seara asta"

Pentru că nici de această dată nu a primit răspuns, în ziua de 01 iulie 2013, la orele 11:14:59, inculpata N.E.A. i-a mai trimis inculpatului G.R. un mesaj cu următorul conţinut: "La ce oră poate să treacă astăzi pe la dvs.?"

Nici în urma acestui demers al inculpatei N.E.A., inculpatul G.R. nu a remis acesteia, nici direct nici prin intermediar N.D. suma solicitată de 5000 RON.

Conţinutul acestor convorbiri telefonice necontestate de inculpaţi se coroborează cu declaraţiile acestor date în cursul procesului penal şi cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză.

Referitor la activitatea infracţională din data de 04 iulie 2013 potrivit căreia inculpata N.E.A. a pretins de la inculpatul G.R., prin intermediul inculpatului N.D. o sumă de bani neindividualizată, pe care nu a primit-o.

La data de 4 iulie 2013 la orele 17:04:27, inculpatul N.D., a transmis inculpatului G.R. un mesaj telefonic tip SMS cu următorul conţinut: "Domnu R. vă roagă găina mult ca pt. mâine dacă puteţi vb. A. să mă duc la ea pt. problema ei este o foarte urgentă pt. că trebuie să plătească ratele la bănci. Vă roagă mult. Aşteaptă un răspuns."

Întrucât inculpatul G.R. nu a dat curs cererii, la ora 20:59:39, inculpata N.E.A. i-a transmis următorul mesaj telefonic inculpatului G.R.: "Vă rog să-i răspundeţi la mesajul trimis de D. mai devreme".

Nici în această situaţie inculpatul nu a dat curs cererii inculpatei N.E.A.

În ceea ce priveşte activitatea infracţională din data de 15 iulie 2013, potrivit căreia inculpata N.E.A. a pretins şi primit de la inculpatul G.R., prin intermediul inculpatului N.D., suma de 1000 RON.

La data de 15 iulie 2013, inculpatul N.D. s-a deplasat la sediul SC S.I. SRL cu două camioane cu cereale care nu au fost achiziţionate de această firmă întrucât nu corespundeau calitativ.

În acest context faptic, inculpata N.E.A. i-a cerut inculpatului G.R. să-i dea inculpatului N.D. suma de 1000 RON, sub pretextul că această sumă ar reprezenta cheltuielile de transport.

Inculpatul G.R. a dat curs cererii, banii fiind ridicaţi din casieria SC A.G. SRL de martora M.I.A. pe baza dispoziţiei de plată fără număr din 15 iulie 2013, cu valoare de 1000 RON întocmită pe numele inculpatului G.R. de martora Ş.V. care i-a şi remis efectiv inculpatului N.D.

În acelaşi mod, pentru a ţine o evidenţă a sumelor date din contul inculpatului G.R., martora M.I.A. a consemnat olograf pe reversul dispoziţiei de plată date despre beneficiar, folosind expresia "D.A. temp".

S-a reţinut că probatoriul pe care se fundamentează activitatea infracţională astfel desfăşurată este relevat de:

- mesaj scris SMS transmis în data de 15 iulie 2013, orele 16:07:43, de N.D., de la postul telefonic cu nr. 0x1 către N.E.A. utilizatoare a postului telefonic cu nr. 0x2;

- mesaj scris SMS transmis în data de 15 iulie 2013, ora 16:24:25, de N.D., de la postul telefonic cu nr. 0x1 către N.E.A. utilizatoare a postului telefonic cu nr. 0x2;

- convorbirea telefonică purtată în ziua de 15 iulie 2013.

Referitor la activitatea infracţională din data de 25 iulie 2013, potrivit căreia N.E.A. a pretins de la G.R., tot prin intermediul lui N.D. sumele de 20.000 RON pe lună şi 3000 RON, ultima sumă sub pretextul că o va folosi la achitarea contravalorii unor reparaţii efectuate la un autoturism.

Probatoriul a relevat că la data de 25 iulie 2013, la orele 19:04:54, inculpata N.E.A. l-a contactat pe inculpatul N.D. şi i-a cerut acestuia să-l apeleze telefonic pe martorul K.E. pentru a discuta cu acesta detalii despre întâlnirea din ziua următoare în legătură cu sumele de bani menţionate anterior, pretinse de inculpată.

În urma acestei discuţii inculpatul N.D. l-a contactat telefonic pe K.E. la orele 19:15:13 şi i-a reamintit acestuia cererile formulate de inculpata N.E.A. în anul 2012 şi acceptate de inculpatul G.R., respectiv un venit de 20.000 RON pe lună.

În acest sens, inculpatul N.D. i-a precizat martorului K.E. că a terminat relaţia cu martora Ş.M. şi, din acest motiv, nu mai poate primi "venitul" lunar prin SC A. SRL dar că vrea aceşti bani în continuare, pentru că în realitate "aceasta a fost înţelegerea cu inculpatul G.R."

Din conţinutul convorbirii telefonice a rezultat că martorul K.E. nu a negat existenţa înţelegerii infracţionale dintre inculpata N.E.A. şi inculpatul G.R., însă a precizat că din punctul său de vedere nu s-ar mai justifica remiterea sumei lunare întrucât inculpata N.E.A. nu şi-a respectat promisiunile de a-i ajuta în problemele juridice cu care s-au confruntat.

După finalizarea discuţiei cu martorul K.E., inculpatul N.D. a contactat-o telefonic pe inculpata N.E.A. şi i-a relatat că acesta nu a dat curs cererilor sale, urmând să se reia discuţia după întoarcerea în ţară a inculpatul G.R.

Elocvente în acest sens au fost apreciate convorbirile şi comunicările telefonice purtate la data sus-menţionată la orele 19:04:54, de inculpata N.E.A. cu inculpatul N.D., la orele 19:15:13, purtate între inculpatul N.D. cu inculpatul K.E.; precum şi conţinutul comunicaţiilor tip sms dintre inculpatul N.D. şi inculpata N.E.A., cu următorul conţinut: "Vezi dacă te sună E. să-i zici că mă duc mâine să iau maşina de la service. Mâine la 2 ma chemat mi-a promis că mi dă 30 mil. pt. reparaţia maşinii şi sar putea să-mi dea 1 mil. la tonă am negociat cu el."

Referitor la activitatea infracţională desfăşurată la data de 01 septembrie 2013, potrivit căreia inculpata N.E.A. a pretins de la inculpatul G.R., prin intermediul inculpatului N.D. suma de 4000 RON.

La data de 1 septembrie 2013 la orele 22:27:55 inculpatul N.D. i-a transmis printr-un SMS inculpatului G.R. solicitarea inculpatei N.E.A. de a-i remite suma de 4000 RON cu motivarea că îi este necesară acesteia pentru a achita rata aferentă unui credit bancar. Inculpatul G.R. nu a refuzat cererea şi i-a cerut inculpatului N.D. să-l contacteze în ziua următoare la ora 13.00.

Din probatoriul administrat rezultă că inculpatul nu a mai remis inculpatei N.E.A. suma pretinsă.

În acest sens au fost evidenţiate următoarele mijloace de probă:

În ziua respectivă la orele 22:27:55, inculpatul N.D. a trimis un mesaj către inculpatul G.R.: "Sunt cu găina lăngă mine şi are o mare rugăminte la dvs. are de plătit nişte credite la bancă măine e ultimu termen că după care intră în penalităţi vă roagă dacă se poate şi nu vă supăraţi de întrebare so ajutaţi şi pe ea cu 4000 roni e urgentă vă roagă măine dacă pot să trec pe la domnişoara A. sau săi daţi un răspuns sigur ăn seara asta ca să ştie ce să facă. şi mi-a zis că este alături de dvs. dacă doriţi ea este lângă mine şi poate să vă sune. aşteaptă un răspuns sigur în seara asta dacă se poate sau nu. găina aşteaptă un răspuns urgent şi aşteaptă un răspuns de la dvs."

În aceeaşi zi la orele 23:27:17, inculpatul N.D. a trimis un mesaj către inculpatul G.R. cu următorul conţinut: "Domnu R. găina aşteaptă un răspuns pt ziua de măine că vrea să culce că mâine are o şedinţă cu procurorul general şi cu şefa de la dna k. puteţi să-i daţi un răspuns. este foarte urgent".

La orele 23:28:14, N.D. de la postul telefonic 0x3 a primit un mesaj de la postul telefonic utilizat de G.R. "Suna mă mâine la ora 13".

În acest context, relevant a fost apreciat şi mesajul trimis în data de 02 septembrie 2013, orele 11:08:27, de către inculpatul N.D. către inculpata N.E.A.:

"Mama ăţi dau o veste bună am vb. aseară prin sms cu doctoru i-am cerut pt. maşină 40 mil şi lam rugat să începem activitatea ca să fac şi eu ceva. şi mi-a zis că se rezolvă şi să-l sun la ora 1 să mă duc să iau bani de la Crevedia şi cu firma a zis că vb. el cu A. ca să fie bine".

Conţinutul acestora se coroborează cu declaraţiile inculpaţilor date pe parcursul procesului penal.

Referitor la activitatea infracţională desfăşurată la data de 11 septembrie 2013, constând în aceea că inculpata N.E.A. a pretins tot prin intermediul inculpatului N.D. suma de 2000 RON de la inculpatul G.R., pe care însă nu a primit-o.

La data de 11 septembrie 2013, la orele 14:45:34, inculpatul N.D. i-a transmis printr-un SMS inculpatului G.R. solicitarea inculpatei N.E.A. de a-i remite 2000 RON motivând că îi va folosi la achitarea contravalorii unor reparaţii la un autoturism.

La aceeaşi dată la orele 14:45:34, inculpatul N.D. a trimis un mesaj către inculpatul G.R. cu următorul conţinut: "Vă roagă găina dacă se poate să mă ajutaţi şi pe mine cu 20 de mil să scot maşina din service mi-aţi face o mare bucurie vă rog din suflet. şi o să vă fiu recunoscător toată viaţa dacă se poate pot să vă dau şi un nr de cont."

Întrucât inculpatul G.R. nu a dat curs cererii, inculpatului N.D. i-a solicitat inculpatei N.E.A. să-l contacteze personal pentru a-l determina să-i onoreze cererea. "Mama dăi sms lu doctoru cănd poţi."

Din probatoriul administrat rezultă că demersurile efectuate în acest sens nu au avut drept rezultat primirea sumei pretinse.

În ceea ce priveşte activitatea infracţională desfăşurată la data de 08 octombrie 2013 constând în aceea că inculpata N.E.A. a pretins de la inculpatul G.R., prin intermediul inculpatului N.D. suma de 500 RON, cererea fiind făcută către K.E.

În concret, la data menţionată, inculpatul N.D. a transmis inculpatului G.R. cererea inculpatei N.E.A. de a-i se remite suma de 500 RON.

Solicitarea a fost transmisă de inculpat prin intermediul martorului K.E., care din dispoziţia inculpatului G.R., s-a ocupat de "detaliile" aferente "punerii în executare" a înţelegerii de natură infracţională intervenită la începutul anului 2012 între acesta şi inculpata N.E.A.

În acest context instanţa de fond a reţinut că, deşi anumite cereri vizând foloase materiale erau adresate de inculpatul N.D. martorului K.E., acesta le transmitea inculpatului G.R., singurul care putea să decidă.

Pe de altă parte inculpatul N.D. adresa asemenea cereri cu ştiinţa mamei sale, făcând uz de funcţia deţinută de aceasta.

Această constatare s-a fundamentat pe declaraţiile inculpatului G.R. şi ale martorului K.E., aceasta rezultând cu prisosinţă şi din conţinutul convorbirilor telefonice purtate de inculpatul N.D. cu martorul K.E. la data de 25 iulie 2013 şi 09 octombrie 2013, la orele 13:30:10.

Faţă de cele expuse, instanţa de fond a reţinut că materialul probator a evidenţiat că, în intervalul martie - septembrie 2012 şi în zilele de 16 noiembrie 2012, 23 mai 2013, 31 mai 2013, 11 din 12 iunie 2013, 18 iunie 2013, 21 iunie 2013, 25 iunie 2013, 30 iunie 2013, 04 iulie 2013, 15 iulie 2013, 25 iulie 2013, 01 septembrie 2013, 11 septembrie 2013 şi 08 octombrie 2013 inculpata N.E.A. a pretins de la inculpatul G.R., direct şi prin intermediul inculpatului N.D., în mod repetat, la diferite intervale de timp şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, sume de bani totalizând 111.715, 64 RON şi 1500 euro din care a primit prin intermediul inculpatului N.D., în total 82.215,64 RON, promiţându-i inculpatului că în schimb va interveni pe lângă judecătorii din cadrul Curţii Europene a Drepturilor Omului învestiţi cu soluţionarea Dosarului nr. 13338/10 având ca obiect sesizarea formulată de SC A.C. SA (administrată de inculpatul G.R.), precum şi pe lângă magistraţii care instrumentau dosarul penal, format în baza sesizării Gărzii Financiare, secţia Judeţeană Dâmboviţa nr. 804773 din 13 decembrie 2011, înregistrat iniţial la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa sub nr. 13/P/2012 şi declinat ulterior la D.N.A.- Serviciul Teritorial Ploieşti (Dosar nr. 146/P/2012), pe care îi va determina să pronunţe hotărâri favorabile inculpatului şi firmei sale.

În declaraţiile şi memoriile formulate, în cursul urmăririi penale inculpaţii N.E.A. şi N.D. au negat în mod constant infracţiunile menţionate.

Astfel, inculpata N.E.A. a precizat că nu a pretins şi nici primit vreo sumă de bani de la inculpatul G.R. prin intermediul inculpatului N.D. şi nici nu a cunoscut despre primirea de către acesta din urmă a vreunei sume de bani de la sus-numitul.

Susţinerile inculpatei au fost apreciate de către instanţa de fond ca fiind nereale în raport cu probele administrate.

Astfel, declaraţiile inculpatului G.R. şi ale martorilor K.E. şi M.I.A., înscrisurile ridicate de la domiciliul inculpatei cu ocazia percheziţiei, precum şi procesele-verbale care redau convorbirile şi comunicările telefonice între inculpaţi şi persoanele menţionate dovedesc faptul că inculpata, direct şi prin intermediul fiului ei, a promis inculpatului G.R. că va interveni pe lângă autorităţile judiciare competente cu rezolvarea problemelor judiciare în care acesta era interesat.

Totodată, documentele descoperite la domiciliul inculpatei cu ocazia percheziţiei efectuate, coroborate cu convorbirile şi comunicările de tip SMS purtate de inculpaţi între ei şi cu inculpatul G.R. ori martorii K. E. şi M.I.A. indică faptul că N.E.A. a ţinut legătura în mod constant cu inculpatul G.R. sau cu persoana de încredere a acestuia, martorul K.E. şi, concomitent cu pretinderea şi primirea unor sume de bani de la inculpatul G.R. i-a menţinut şi întărit convingerea acestuia că funcţia deţinută îi conferă o puternică influenţă pe lângă autorităţile pe rolul cărora se aflau cauzele în care inculpatul era interesat putând determina obţinerea unor soluţii favorabile.

În unele cazuri, pe fondul refuzului inculpatului G.R. de a onora cu promptitudine cereri vizând sume de bani, adresate direct şi prin intermediul fiului ei, inculpatul N.D., inculpata N.E.A. i-a transmis cumpărătorului de influenţă mesaje explicite privind pericolul la care s-ar expune, în situaţia în care nu ar mai beneficia de protecţia oferită de ea în virtutea funcţiei şi a relaţiilor deţinute la nivel înalt, în cadrul Ministerului Public.

În fundamentarea celor reţinute, a apreciat ca fiind relevant mesajul tip sms expediat în data de 06 mai 2013, orele 12:53:09, de inculpatul N.D. către inculpatul G.R.: "Bună ziua domnu R. mi-a spus găina să vă transmit că azi are o sedintä la ministerul de justiţie iar mâine pleacă din ţară cu o delegaţie oficială şi vine săptămâna viitoare. În legătură cu problemele dvs a vb cu noua şefă de la dna L.K. fosta procuroare generala cu procurolul general şi ce sefu de la dicot problemele sunt ca şi rezolvate. dar vă întreabă când aveţi timp să venim săptămâna viitoare la dvs. la birou are să vă transmită nişte lucruri deosebit de importante. cu stimă şi respect dani şi găina".

De asemenea, relevanţă sub aspectul menţionat prezintă şi mesajul tip sms expediat la data de 18 iulie 2013, la orele 14:26:43, de către inculpatul N.D. martorei M.I.A. "Mama a găsit o soluţie tranmitei lui E. şi lu R. că o să ne vedem la dicot, la dna sau la parchetul general şi bănuiesc A. că atunci cred că găsim o soluţie ai supărat-o tare pe mama cănd ia vb cu procurorul general zilnic. şi controale se mai pot face. am auzit că este în concediu domnu R. la câte măgări nu ştiu cum mai aveţi tupeu ăsta. aştept un răspuns până mâine cel târziu".

Materialul probator a evidenţiat că inculpata N.E.A. a consimţit cu privire la abordarea agresivă de către inculpatul N.D. a martorei M.I.A., reproşurile adresate de inculpată, fiului ei fiind făcute doar din teama că martora ar putea să devoaleze faptele de corupţie, dând publicităţii înregistrarea discuţiei telefonice cu conţinut ameninţător.

Cu privire la inculpatul N.D. instanţa de fond a reţinut că acesta, pe parcursul urmăririi penale a avut o atitudine nesinceră, apoi oscilantă în cursul cercetării judecătoreşti. Susţinerile inculpatului au fost contrazise însă de probele existente la dosarul cauzei din care a rezultat fără dubiu că acesta a ajutat-o pe inculpata N.E.A. să primească de la inculpatul G.R. sumele de bani pretinse în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă autorităţile judiciare competente cu rezolvarea problemelor judiciare în care era interesat şi le va determina să ia decizii în favoarea învinuitului şi firmelor sale.

Referitor la inculpatul G.R. instanţa de fond a reţinut că acesta, în cursul urmăririi penale a avut o atitudine sinceră recunoscând fapta de corupţie reţinută în sarcina sa.

Elocventă în acest sens a fost apreciată şi declaraţia inculpatului dată la urmărirea penală la data de 5 noiembrie 2013 coroborată în mare parte cu declaraţia sa dată în faţa instanţei:

"Am fost de acord să achiziţionăm triticale de la firma lui D.N. oferindu-i acestuia suport financiar pentru a achiziţiona marfa, garanţia că i-o vom plăti în avans sau la descărcare şi un volum suficient de mare de marfă pentru a-i asigura un câştig consistent (...).

După aproximativ o lună afacerea încheiată cu firma lui N.D. a încetat pentru că acesta nu ne-a mai livrat triticale.

Doresc să precizez că la câteva luni de la demararea relaţiei comerciale cu firma lui N.D. am început să am suspiciuni cu privire la realitatea promisiunilor făcute de N.E.A. dar cu toate acestea am lăsat afacerea să se deruleze de la sine.

În toată perioada în care a urmat N.D. mi-a cerut diverse sume de bani, transmiţându-mi totodată că procurorul N.E.A. nu a abandonat demersurile sale la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi se preocupă să ne rezolve problema judiciară.

De acelaşi lucru încerca să mă convingă şi N.E.A. atunci când mă contacta şi îmi cerea să-i dau fiului ei sumele de bani solicitate.

De remiterea sumelor de bani se ocupa M.A., însă aceasta nu i-a dat niciodată bani din proprie iniţiativă ci numai din dispoziţia mea".

Susţinerile inculpatului au fost confirmate de martorul K.E. în declaraţia dată în faza de urmărire penală.

Înţelegerea de natură infracţională dintre inculpatul G.R. şi inculpata N.E.A. cu privire la remiterea în anul 2012 a unor sume de bani sub aparenţa profitului obţinut dintr-o relaţie comercială a rezultat şi din conţinutul următoarelor convorbiri şi comunicări telefonice purtate în anul 2013: mesaj scris SMS transmis în data de 15 iulie 2013, ora 09:14:29, de N.E.A., către G.R.; mesaj scris SMS transmis în data de 15 iulie 2013, ora 09:21:25, de N.D., către N.E.A.; mesaj scris SMS transmis în data de 15 iulie 2013, ora 09:34:04, de N.E.A., către M.I.A.; convorbire telefonică purtată în ziua de 15 iulie 2013, începând cu ora 14:41:20 de N.E.A. cu N.D.; mesaj scris SMS transmis în data de 15 iulie 2013, ora 14:49:55, de N.E.A., către G.R.; mesaj scris SMS transmis în data de 15 iulie 2013, ora 15:34:45, de N.D., către N.E.A.; mesaj scris SMS transmis în data de 15 iulie 2013, ora 15:37:02, de N.E.A., către M.I.A.

Referitor la acuzaţia de trafic de influenţă, în formă continuată, prev. de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. compusă din 3 acte materiale formulată în sarcina inculpatei N.E.A.

În intervalul 28 mai 2013 - 12 iulie 2013 inculpata N.E.A. a pretins şi primit de la inculpatul G.S. în mod repetat şi la diferite intervale de timp, în trei tranşe sumele de 1000 RON, 2000 RON şi 1500 RON totalizând 4500 RON, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă C.D., prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Costeşti şi îl va determina să adopte o soluţie favorabilă numitului M.F.A.S. în Dosarul penal nr. 1706/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Costeşti, în care acesta era cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având o îmbibaţie alcoolică în sânge peste limita legală prev. de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 şi vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen.

Astfel, din actele şi lucrările dosarului a rezultat că în anul 2012, inculpatul G.S. l-a cunoscut pe inculpatul N.D. şi ulterior pe mama acestuia, inculpata N.E.A., despre care cu ocazia unor vizite la domiciliul, a aflat că este procuror-şef la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ulterior, la cererea inculpatei N.E.A., inculpatul G.S. i-a remis, direct şi prin intermediul soţiei sale G.R., diverse produse alimentare fără a-i percepe contravaloarea.

La data de 18 octombrie 2012, pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Costeşti a fost înregistrat Dosarul penal nr. 1706/P/2012 privind pe M.F.A.S., supravegherea urmăririi penale fiind realizată de C.D. - prim-procuror al acestei unităţi de parchet.

În ziua de 28 mai 2013, inculpatul G.S. i-a transmis inculpatei N.E.A. un mesaj tip SMS, solicitându-i să intervină pe lângă prim-procurorul C.D. şi să-l determine să adopte o hotărâre favorabilă lui M.F.A.S.

Pentru a împiedica descoperirea faptelor de corupţie în eventualitatea în care convorbirile şi comunicările telefonice ar fi fost interceptate inculpatul G.S. a folosit un mod disimulat de comunicare - la care a achiesat ulterior şi inculpata - folosind expresiile "doctor" pentru prim-procurorul C.D., "tratament" în loc de soluţie, aşa cum a rezultat din conţinutul mesajului telefonic: "Buna dimineaţa, doamna A. dacă puteţi vb. cu domnul doctor C. de la Costeşti că se duce fratele meu M.A. la control şi azi trebuie să i scoată firele şi trebuie un pic anesteziat vă rog să-i transmite-ti să îi facă şi lui o anestezie locala, mulţumesc. Mama încă nu i a prescris niciun tratament încă."

După aproximativ 10 minute de la primirea acestui mesaj inculpata N.E.A. l-a apelat telefonic pe martorul C.D. şi, după ce şi-a declinat calitatea şi funcţia, i-a comunicat că l-a sunat în legătură cu "plângerea aceea cu M." convenind cu magistratul ca a doua zi să-l primească în audienţă pe M.F.A.S.

În acest sens relevante sunt convorbirile telefonice purtate la data de 28 mai 2013, cu orele 09:24:40, între inculpata N.E.A. de la şi C.D.

Inculpata, folosind acelaşi limbaj disimulat, i-a relatat inculpatului G.S. despre demersurile efectuate şi faptul că M.A. trebuie să se prezinte a doua zi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Costeşti: "Am vorbit cu doctorul Maine după 10 îl aşteaptă" (SMS din data de 28 mai 2013, ora 09.29.44)

La data de 06 iunie 2013, orele 11.32.53, inculpatul G.S. a informat-o pe inculpata N.E.A., că M.A. a fost în audienţă la procurorul C.D.

În continuare i-a cerut să-l determine pe magistrat să dispună o nouă recalculare a alcoolemiei pe baza ultimei declaraţii date de M.A. pentru ca nivelul alcoolemiei să fie stabilit sub limita legală.

În contextul materialului probator administrat în cauză, edificator sub aspectul situaţiei de fapt reţinute a fost apreciat şi mesajul SMS transmis în data de 06 iunie 2013, orele 11:32:53 de G.S. către N.E.A. cu următorul conţinut: "(...) trebuie domnul procuror C. să-i mai trimită ultima declaraţie la I.N.M.L. pt. a-i efectua a doua recalculare ca să iasă sub 0,80. multumesc! Vorbiţi dvs. cu domnul doctor C.D."

După aproximativ 10 minute inculpata N.E.A. i-a cerut inculpatului G.S., în mod disimulat, bani pentru intervenţia sa, motivând că va cumpăra medicamente, iar acesta a asigurat-o că-i va remite banii în seara aceleiaşi zile prin intermediul soţiei sale, martora G.R.

După ce a primit de la inculpatul G.S. confirmarea remiterii sumei, inculpata N.E.A. i-a transmis martorului C.D. un mesaj telefonic reamintindu-i de problema juridică a lui M.A., iar în jurul orelor 19.00 inculpata a primit suma de 1000 RON de la inculpatul G.S.

La data de 11 iunie 2013 inculpatul G.S. i-a comunicat telefonic inculpatei N.E.A. că prim-procurorul C.D. aşteaptă de la I.N.M.L. o nouă recalculare a alcoolemiei, iar sus-numita l-a asigurat că a vorbit cu magistratul în ziua precedentă şi au stabilit să se întâlnească în zilele următoare.

Din coroborarea probatoriului administrat în cauză a rezultat că inculpata N.E.A. a pretins la data de 28 mai 2013 de la inculpatul G.S. în scopul menţionat o sumă neindividualizată şi a primit în data de 06 iunie 2012 prin intermediul martorei G.R. suma de 1000 RON.

În perioada 17 iunie 2013 - 19 iunie 2013 inculpatul G.S. a comunicat de mai multe ori cu inculpata N.E.A. prin mesaje tip SMS, din conţinutul cărora rezultă că în acelaşi interval de timp, inculpata a pretins şi primit de la inculpat, în contul intervenţiei pe lângă magistrat suma de 2000 lei, banii fiind remişi şi de această dată prin intermediul martorei G.R.

Inculpatul G.S. a precizat în declaraţiile date în cursul procesului penal, că în ziua de 19 iunie 2013 i-a remis inculpatei N.E.A., la cererea acesteia adresată în ziua de 17 iunie 2013, suma de 2000 RON în scopul menţionat şi tot prin intermediul soţiei sale G.R.

La data de 20 iunie 2013, inculpata N.E.A. a continuat să facă demersuri pe lângă prim-procurorul C.D. în favoarea lui M.A., iar în ziua de 12 iulie 2013 a pretins de la inculpatul G.S., în schimbul intervenţiilor, suma de 280 euro sub pretextul achiziţionării unui bilet de avion şi a primit în aceiaşi zi suma de 1500 RON, prin intermediul martorei G.R.

În acest sens, relevante au fost apreciate următoarele mijloace de probă: mesaj SMS transmis în data de 20 iunie 2013, orele 08:47:54 de inculpata N.E.A. către martorul C.D.: "Dl prim nu vreau sa fiu inoportună, dar va rog să nu uitaţi de băiatul care a plătit de 2 ori expertiza - N.A"; mesaj SMS transmis în data de 12:07.2013, orele 08:52:07 de inculpata N.E.A. de către inculpatul G.S.: "Dl S. mai puteţi să mă ajutaţi cu plata unui bilet de avion care costa 280 euro ? Am făcut rezervarea de acum pt. plecarea mea singură la un congres dar pt. ca e f. ieftin emiterea sa face azi iar plata la fel în lei.", mesaje şi convorbiri necontestate de inculpata N.E.A.

Inculpata N.E.A. audiată în legătură cu această faptă, a negat că a primit de la inculpatul G.S. vreo sumă de bani cu excepţia celei de 280 de euro sau că în schimbul banilor primiţi şi-a traficat influenţa pe lângă prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Costeşti în favoarea lui M.A., la cererea inculpatului G.S.

Referitor la dosarul penal în care era interesat inculpatul G.S. din probatoriul administrat rezultă că la data de 7 noiembrie 2012 prim-procurorul C.D. a confirmat rezoluţia de începere a urmăririi penale faţă de M.F.A.S. pentru infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice şi vătămare corporală din culpă.

Sub un alt aspect este de observat că din evidenţele Parchetului de pe lângă Judecătoria Costeşti rezultă că la data de 30 mai 2013 M.F.A.S. a solicitat relaţii despre stadiul soluţionării dosarului său, iar la data de 06 noiembrie 2013 a fost finalizată urmărirea penală în cauză, dispunându-se trimiterea în judecată.

Martorul C.D. în memoriul şi în declaraţia dată a confirmat faptul că inculpata N.E.A. l-a contactat telefonic de mai multe ori în legătură cu problema juridică a lui M.F.A.S. menţionând că: "telefoanele primite de la doamna procuror N.E.A. precum, şi mesajele vizând problema juridică a lui M.A. le-am perceput ca forme de presiune asupra activităţii mele".

În declaraţiile date, inculpatul G.S. a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa, arătând că: "În luna mai 2013 am contactat-o pe inc. N.E.A. procuror în cadrul PICCJ şi am rugat-o să intervină la procurorul C.D. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Costeşti pentru a dispune recalcularea alcoolemiei în dosarul penal în care era cercetat prietenul meu M.A.

Doamna procuror N.E.A. a fost de acord să facă demersurile solicitate şi m-a ţinut la curent cu toate demersurile şi discuţiile pe care le-a avut cu procurorul C.D. legate de recalcularea alcoolemiei. Precizez că înainte de a vorbi cu inculpata N.E.A., M.A. la sugestia mea s-a adresat verbal poliţiştilor care îi cercetau dosarul dar aceştia au refuzat categoric să-i recalculeze alcoolemia.

Văzând că nu rezolvă nimic m-am adresat inculpatei N.E.A. care datorită funcţiei de procuror la Parchetul General va avea "trecere" la procurorul C. şi îl va convinge să dispună recalcularea alcoolemiei prietenului meu.

Inculpata N.E.A. a intervenit la procurorul C.D. iar în una din discuţiile pe care le-am avut cu dânsa mi-a spus că procurorul C.D. vine la Bucureşti şi că va trece pe la ea şi va discuta cu el direct despre problema prietenului meu. Chiar din ziua în care i-am solicitat intervenţiile la procurorul C.D., inc. N.E.A. îmi cerea sub diferite pretexte sume de bani cuprinse între 500 RON şi 4000 RON.

Susţinerile inculpatului G.S. au fost confirmate şi de declaraţiei martorei G.R., care în declaraţiile date în cursul procesului penal a confirmat faptul că în cursul anului 2013 la cererea soţului său, inculpatul G.S., i-a dus inculpatei la domiciliu, de trei ori, diferite sume de bani. Martora a mai precizat că deşi inculpata spunea că le va restitui banii, acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.

Examinarea conţinutului convorbirilor telefonice redate necontestate de inculpata N.E.A. redate în procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice fac dovada existenţei între inculpată şi inculpatul G.S. a unei înţelegeri infracţionale prealabile stabilită, în sensul că ori de câte ori acesta apela la inculpată pentru a-şi trafica în favoarea sa influenţa pe lângă diverse autorităţi trebuia să o recompenseze cu foloase materiale.

Această constatare s-a fundamentat deopotrivă pe rapiditatea şi uşurinţa cu care inculpata a dat curs cererii inculpatului G.S., abordarea lucrătorului de poliţie în timpul efectuării actului de serviciu, declinarea identităţii şi funcţiei cu scopul vădit de a-l intimida, toate acestea coroborate cu primirea de către inculpată, în ziua următoare a sumei de 1000 lei de la denunţător cu semnificaţia de recompensă subînţeleasă de ambii participanţi la infracţiune.

De altfel, într-o măsură edificatoare, inculpata a făcut precizări în acelaşi sens şi în faţa instanţei de fond, deşi cu privire la această infracţiune inculpata N.E.A. a avut o atitudine nesinceră, arătând, iniţial, în declaraţia sa că nu a primit nicio sumă de bani de la inculpatul G.S. în schimbul intervenţiei pe care a făcut-o pe lângă agentul de poliţie.

Având în vedere criteriile de determinare a legii penale mai favorabile care vizează atât condiţiile de incriminare şi de tragere la răspundere penală, cât şi condiţiile referitoare la pedeapsă respectiv: cuantumul şi conţinutul pedepselor, condiţiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influenţa circumstanţelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, prescripţia răspunderii penale, instanţa de fond a stabilit că legea penală mai favorabilă inculpatei N.E.A. este Codul penal anterior.

În urma analizei comparative şi a identificării legii penale mai favorabile inculpaţilor, instanţa de fond reţine că încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu este corectă, starea de fapt reţinută de instanţă fiind circumscrisă acestei încadrări juridice.

Astfel, fapta săvârşită de inculpata N.E.A. constând în aceea că, în intervalul martie - septembrie 2012 şi în zilele de 16 noiembrie 2012, 23 mai 2013, 31 mai 2013, 11 din 12 iunie 2013, 18 iunie 2013, 21 iunie 2013, 25 iunie 2013, 30 iunie 2013, 04 iulie 2013, 15 iulie 2013, 25 iulie 2013, 01 septembrie 2013, 11 septembrie 2013 şi 08 octombrie 2013 a pretins de la inculpatul G.R., direct şi prin intermediul fiului său, inculpatul N.D., în mod repetat, la diferite intervale de timp şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, sume de bani totalizând 111.715, 64 RON şi 1500 euro din care a primit, prin intermediul inculpatului N.D., în total 82.215,64 RON, promiţându-i inculpatului că în schimb va interveni pe lângă judecătorii din cadrul Curţii Europene a Drepturilor Omului învestiţi cu soluţionarea Dosarului nr. 13338/10 având ca obiect sesizarea formulată de SC A.C. S.A. (administrată de inculpatul G.R.) şi pe lângă magistraţii care instrumentează dosarul penal format în baza sesizării Gărzii Financiare - Secţia Judeţeană Dâmboviţa nr. 804773 din 13 decembrie 2011, înregistrat iniţial la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa sub nr. 13/P/2012 şi declinat ulterior la D.N.A.- Serviciul Teritorial Ploieşti (Dosar nr. 146/P/2012) şi îi va determina pe aceştia să pronunţe hotărâri favorabile inculpatului şi firmei sale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii unice continuate de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (15 acte materiale).

Fapta săvârşită de inculpata N.E.A. constând în aceea că, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada 28 mai 2013 - 12 iulie 2013, a pretins şi primit de la inculpatul G.S., mod repetat şi la diferite intervale de timp, în trei tranşe, sumele de 1000 RON, 2000 RON şi 1500 RON totalizând 4500 RON, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă martorul C.D., prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Costeşti şi îl va determina pe acesta să adopte o soluţie favorabilă faţă de M.F.A.S. în Dosarul penal nr. 1706/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Costeşti, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii unice continuate de trafic de influenţă, prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (3 acte materiale).

Fapta săvârşită de inculpata N.E.A. constând în aceea că în luna august 2013, a primit de la inculpatul G.S., în baza unei înţelegeri infracţionale anterioare, suma de 1000 RON pentru intervenţia făcută pe lângă martorul S.A.M. - agent de poliţie în cadrul Poliţiei Municipiului Târgovişte - Biroul Rutier, în scopul de a-l determina pe acesta să nu-l sancţioneze pe denunţătorul G.S., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzute de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare.

Ţinând seama de faptul că toate infracţiunile au fost comise de inculpata N.E.A. înainte de intrarea în vigoare a noului C. pen. şi că urmare a analizei comparative instanţa de fond a determinat că legea penală mai favorabilă pentru fiecare infracţiune în parte este Codul penal anterior, constatând totodată că legea penală mai favorabilă pentru tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni este Codul penal anterior, respectiv art. 33 lit. a) C. pen. anterior.

La determinarea concretă a cuantumului pedepselor care au fost aplicate inculpatei instanţa de fond a avut în vedere forma de vinovăţie cu care au fost săvârşite faptele deduse judecăţii, participaţia penală a inculpatei, gradul de pericol social al infracţiunilor, limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru faptele săvârşite, de modul, mijloacele şi împrejurările concrete ale săvârşirii acestora.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanţa de fond a apreciat că funcţiile de constrângere şi reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii.

În acest context, Înalta Curte a constatat că inculpata este la prima confruntare cu rigorile legii penale, că este o persoană bine integrată social, instruită şi cu un potenţial puternic de înţelegere a faptelor sale, dar că s-a folosit de funcţia sa pentru săvârşirea infracţiunii.

Astfel, s-a apreciat că o pedeapsă orientată către mediu, de 4 ani închisoare cu executare prin modalitatea de executare aleasă, este una justă şi de natură să fundamenteze proporţionalitatea între scopul reeducării inculpatei şi aşteptările societăţii faţă de actul de justiţie realizat sub aspectul ordinii de drept încălcate.

În ceea ce priveşte pedepsele accesorii şi complementare, având în vedere Decizia LXXIV (74) din 5 noiembrie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Constituţie, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Hirst împotriva Marii Britanii şi Sabău şi Pârcălab contra României), precum şi criteriul constituţional al proporţionalităţii înscris în art. 53 alin. (2) potrivit căruia restrângerea exerciţiului unor drepturi trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, instanţa de fond a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen. ca pedeapsă accesorie şi ca pedeapsă complementară pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În raport de criteriile de determinare a legii penale mai favorabile care au în vedere atât condiţiile de incriminare şi de tragere la răspundere penală, cât şi condiţiile referitoare la pedeapsă respectiv: cuantumul şi conţinutul pedepselor, condiţiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influenţa circumstanţelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, prescripţia răspunderii penale, instanţa de fond a stabilit că legea penală mai favorabilă inculpatului N.D. este noul C. pen.

Prin urmare, s-a reţinut că fapta săvârşită de inculpatul N.D., care cu intenţie, a acordat ajutor şi a înlesnit săvârşirea de către mama sa, inculpata N.E.A., a infracţiunii unice continuate de trafic de influenţă constând în aceea că în intervalul martie - septembrie 2012 şi în zilele de 16 noiembrie 2012, 23 mai 2013, 31 mai 2013, 11 din 12 iunie 2013, 18 iunie 2013, 21 iunie 2013, 25 iunie 2013, 30 iunie 2013, 04 iulie 2013, 15 iulie 2013, 25 iulie 2013, 01 septembrie 2013, 11 septembrie 2013 şi 08 octombrie 2013 a pretins de la inculpatul G.R., direct şi prin intermediul inculpatului N.D., în mod repetat, la diferite intervale de timp şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, sume de bani totalizând 111.715, 64 RON şi 1500 euro, din care a primit prin intermediul inculpatului N.D., în total 82.215,64 RON, promiţându-i inculpatului că în schimb va interveni pe lângă judecătorii din cadrul Curţii Europene a Drepturilor Omului învestiţi cu soluţionarea Dosarului nr. 13338/10 şi îi va determina să pronunţe hotărâri favorabile inculpatului şi firmei sale întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii unice continuate de complicitate la trafic de influenţă prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 C. pen. cu referire la art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen. (15 acte materiale).

Apărarea inculpatului şi, implicit, solicitarea acestuia de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 257 C. pen. anterior cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (15 acte materiale) în infracţiunea prevăzută de art. 244 alin. (1) noul C. pen., nu a putut fi primită din perspectivă delimitării infracţiunii de trafic de influenţă de infracţiunea de înşelăciune.

În contextul cauzei s-a reţinut că ceea ce este determinant pentru existenţa infracţiunii de înşelăciune este faptul că, terţul este întotdeauna de bună-credinţă, fiind indus în eroare de către făptuitor, pe când la traficul de influenţă, terţul, respectiv cumpărătorul de influenţă este întotdeauna de rea-credinţă.

Susţinerea inculpatului N.D. în sensul că în derularea activităţii sale pretins infracţionale a minţit pentru a verifica vigilenţa celor cu care, din punct de vedere al relaţiilor comerciale, intra în contact a fost apreciată ca fiind neverosimilă în contextul examinării materialului probator aşa cum a fost redat în considerentele hotărârii.

Aşa fiind, în temeiul dispoziţiilor art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul N.D. din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 257 C. pen. anterior cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (15 acte materiale) în infracţiunea prevăzută de art. 244 alin. (1) noul C. pen., ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei ce care a fost aplicată inculpatului N.D., instanţa de fond, la determinarea în concret a cuantumului acesteia, a avut în forma de vinovăţie cu care au fost săvârşită fapta dedusă judecăţii, participaţia penală a inculpatului, gradul de pericol social al infracţiunii, limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru fapta săvârşită, modul, mijloacele şi împrejurările concrete ale săvârşirii acesteia, precum şi împrejurarea că la data săvârşirii faptei inculpatul avea discernământul diminuat, aşa cum rezultă din concluziile raportului de primă expertiză medico-legală psihiatrică efectuată de Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici".

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanţa de fond a apreciat că funcţiile de constrângere şi reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, să se adapteze normelor de convieţuire socială înţelese în sens larg.

Astfel, Înalta Curte a constatat că inculpatul este la prima confruntare cu legea penală, că potenţialul de înţelegere a faptei sale este limitat având în vedere starea sa de sănătate, că s-a folosit de funcţia mamei sale pentru săvârşirea infracţiunii, că a avut o poziţie nesinceră în faţa instanţei de fond dar reverenţioasă şi cu un comportament corespunzător.

În aceste condiţii, s-a apreciat că o pedeapsa orientata către minim, de 3 ani închisoare cu executare prin modalitatea de executare aleasă este una justă, de natură să fundamenteze proporţionalitatea între scopul reeducării inculpatei şi aşteptările societăţii faţă de actul de justiţie realizat sub aspectul ordinii de drept încălcate.

Referitor la inculpatul G.R. s-a reţinut că acesta a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă în formă continuată prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 (compusă din 15 acte materiale).

Ca mecanism procedural, instanţa de fond a apreciat că nu se impune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare în infracţiunea prevăzută de art. 292 C. pen. pentru că aplicarea legii penale mai favorabile apreciată ca atare, conduce implicit la aplicarea textului legal incident, în cauza de faţă pentru inculpatul G.R., art. 292 C. pen.

Infracţiunea de cumpărare de influenţă şi, identic, infracţiunea de trafic de influenţă, contrar susţinerilor formulate de apărare, este susceptibilă de săvârşire în formă continuată, întrucât infracţiunea presupune rezoluţia inculpatului.

Pentru existenţa infracţiunii de trafic de influenţă/cumpărare de influenţă, nu este necesar să se realizeze un acord de voinţă, o convenţie ilicită între vânzătorul şi cumpărătorul de influenţă, aşa cum opinează apărarea.

Acest punct de vedere este valabil doar dacă modalitatea prin care se realizează latura obiectivă a faptei este aceea a primirii sau acceptării de bani sau alte foloase.

În ceea ce priveşte cealaltă modalitate, respectiv pretinderea, dat fiind că aceasta se realizează instantaneu adică în momentul pretinderii banilor sau altor foloase, indiferent de atitudinea cumpărătorului de influenţă, nu este necesar un asemenea acord.

Scopul comiterii infracţiunii de trafic de influenţă este acela de a-l determina pe funcţionar să facă ori să nu facă un act care intră în atribuţiile sale de serviciu. Nu este necesar ca scopul să fie realizat efectiv, fiind suficient ca făptuitorul să-l fi urmărit sau acceptat în momentul primirii sau pretinderii folosului ori în momentul acceptării promisiunii sau a darului.

În doctrină s-a exprimat opinia că traficul de influenţă poate fi comis în formă continuată, neexistând niciun impediment pentru ca această infracţiune să nu poată fi comisă astfel, întrucât traficul de influenţă poate fi săvârşit, aşa cum am arătat, şi în modalitatea pretinderii, modalitate care nu presupune existenţa acordului unei alte persoane, fiind un act unilateral. La fel cum luarea de mită poate fi săvârşită în formă continuată, tot astfel şi infracţiunea de trafic de influenţă poate fi săvârşită în formă continuată, modalităţile alternative de săvârşire a celor două fapte fiind aproape identice.

Infracţiunea de trafic de influenţă se consumă în momentul pretinderii sau în cel al acceptării banilor sau foloaselor, astfel că, realizarea celeilalte modalităţi alternative, respectiv a primirii lor este lipsită de orice semnificaţie penală.

Prin urmare, s-a concluzionat că fapta săvârşită de inculpatul G.R. constând în aceea că, în intervalul martie - septembrie 2012 şi în zilele de 16 noiembrie 2012, 23 mai 2013, 31 mai 2013, 11 din 12 iunie 2013, 18 iunie 2013, 21 iunie 2013, 25 iunie 2013, 30 iunie 2013, 04 iulie 2013, 15 iulie 2013, 25 iulie 2013, 01 septembrie 2013, 11 septembrie 2013 şi 08 octombrie 2013, în baza unei înţelegeri infracţionale prealabile cu inculpata N.E.A., i-a promis acesteia sume de bani totalizând 111.715, 64 RON şi 1500 euro din care i-a remis, în total 82.215,64 RON, în schimbul asigurărilor date de inculpată că va interveni pe lângă judecătorii din cadrul Curţii Europene a Drepturilor Omului investiţi cu Dosarului nr. 13338/10 având ca obiect sesizarea formulată de SC A.C. S.A. şi pe lângă magistraţii care instrumentau dosarul penal înregistrat iniţial la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa sub nr. 13/P/2012 şi declinat ulterior la D.N.A.- Serviciul Teritorial Ploieşti (Dosar nr. 146/P/2012) şi îi va determina pe aceştia să pronunţe hotărâri favorabile inculpatului şi firmei sale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii unice continuate de cumpărare de influenţă prevăzute de art. 292 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen. (15 acte materiale).

În ceea ce priveşte solicitarea de pronunţare a unei soluţii de achitare corespunzător art. 16 lit. c) din C. proc. pen. raportat la art. 4 alin. (2) din acelaşi cod formulată de inculpatul G.R., instanţa de fond a constatat că aceasta este neîntemeiată.

În cauză, probele administrate, fac dovada existenţei faptelor, care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii, reţinute în sarcina inculpatului G.R.

Însăşi probele în acuzare şi afirmaţiile din actul de acuzare (care au fost lămurite în instanţă) confirmă implicarea inculpatului G.R. în activitatea infracţională având ca obiect cumpărarea de influenţă. Acestea au caracter cert, sunt decisive, complete şi nu lasă loc unui echivoc în ceea ce priveşte vinovăţia inculpatului G.R.

În contextul arătat instanţa de fond a reţinut că nu poate fi vorba de aplicarea principiului in dubio pro reo, împrejurările comiterii faptei fiind pe deplin lămurite pe baza probelor administrate şi coroborate în cauză.

Totodată, instanţa de fond a respins ca fiind neîntemeiată solicitarea inculpatului G.R. de achitare în temeiul art. 17 alin. (2) raportat la art. 16 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. cu referire la art. 25 C. pen.

Astfel, s-a reţinut că pretinsa existenţă a ameninţărilor şi presiunilor exercitate de N.D. şi N.E.A. care ar fi fost de natură să determine conduita inculpatului G.R. nu se probează în cauză, simpla afirmaţie că declanşarea unei proceduri penale fiind o percepţie proprie a inculpatului exprimată pro causa, fără relevanţă probatorie.

Aşa fiind, nu s-a putut constata că fapta a fost comisă sub imperiul constrângerii morale şi că vinovăţia este exclusă atât sub aspectul elementului intelectiv cât şi a celui volitiv.

Cât priveşte invocarea cauzei de nepedepsire şi implicit formularea cererii de pronunţare a unei soluţii de achitare conform art. 16 lit. h) C. proc. pen. referitor la alin. (2) al art. 290 C. pen. (prin analogie), instanţa de fond a constatat că aceasta nu operează în cauză şi, pe cale de consecinţă, nu se poate dispune achitarea inculpatului în baza temeiului legal invocat.

În acest context instanţa de fond a reţinut că apărarea a invocat faptul că prin redactarea art. 292 C. pen. s-a vizat şi realizat o corelare cu infracţiunea de dare de mită, cu referire la prevederea explicită a modalităţilor în care funcţionarul poate să îşi îndeplinească sau să nu îşi îndeplinească atribuţiile, precum şi precizarea că promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase se poate face şi în interesul altei persoane. În acest sens, apărarea a susţinut că dispoziţiile legale menţionate sunt aplicabile prin analogie (singurul caz în care analogia este permisa priveşte situaţia în care aceasta este în favoarea inculpatului) şi se pune problema aplicării cauzei de înlăturare a existentei infracţiunii, determinată prin alin. (2) al art. 290 C. pen.

În fapt, din probatoriul administrat în cauză instanţa de fond a reţinut că nu rezultă că ne aflăm în ipoteza cauzei speciale de neimputabilitate reglementată prin alin. (2) al normei de incriminare privind darea de mită, cu referire la excluderea existenţei infracţiunii.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului G.R., instanţa de fond a reţinut, la determinarea în concret a cuantumului acesteia vinovăţia cu care a fost săvârşită fapta dedusă judecăţii, participaţia penală a inculpatului, de gradul de pericol social al infracţiunii, limitele de pedeapsă stabilite de lege pentru fapta săvârşită, modul, mijloacele şi împrejurările concrete ale săvârşirii acesteia.

Înalta Curte, secţia penală, a constatat că inculpatul nu este la prima confruntare cu legea penală, că a avut o atitudine oscilantă în modul de prezentare a împrejurărilor comiterii faptei, în final, a adoptat o poziţie sinceră, un comportament corespunzător, este o persoană instruită cu o bună reputaţie în societate şi în mediul de afaceri, cu studii academice la Sorbona şi New York, investitor important în România, cu familie şi copii cu performanţe şcolare.

În aceste condiţii, s-a apreciat că o pedeapsă orientată către mediu, de 4 ani închisoare cu executare prin modalitatea de executare aleasă este una justă, de natură să fundamenteze proporţionalitatea între scopul reeducării inculpatei şi aşteptările societăţii faţă de actul de justiţie realizat sub aspectul ordinii de drept încălcate.

În ceea ce priveşte pedepsele accesorii şi complementare, având în vedere Decizia Nr. LXXIV (74) din 5 noiembrie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Constituţie, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Hirst împotriva Marii Britanii şi Sabău şi Pârcălab contra României), precum şi criteriul constituţional al proporţionalităţii înscris în art. 53 alin. (2) potrivit căruia restrângerea exerciţiului unor drepturi trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, instanţa de fond a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen. ca pedeapsă accesorie şi ca pedeapsă complementară pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

B. JUDECATA ÎN APEL

I. Împotriva Sentinţei penale nr. nr. 201 din 17 martie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 5943/1/2013 au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi inculpaţii N.D., N.E.A. şi G.R.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători la data de 28 aprilie 2015, sub nr. 1643/1/2015, fiind fixat prim termen în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei măsurilor preventive luate faţă de inculpaţi la data de 4 mai 2015 şi prim termen de judecată la data de 15 iunie 2015.

La termenul din data de 15 iunie 2015, la interpelarea Preşedintelui Completului de 5 judecători, în sensul de a preciza dacă înţeleg să dea o declaraţie în faţa instanţei de apel, potrivit art. 420 alin. (4) C. proc. pen., respectiv art. 378 C. proc. pen. ori înţeleg să se prevaleze de dreptul la tăcere, potrivit art. 374 alin. (2) C. proc. pen., apelanţii inculpaţi N.E.A. şi N.D., pe rând, au arătat că nu doresc să dea declaraţie în faţa instanţei de apel, înţelegând să se prevaleze de dreptul la tăcere.

În privinţa inculpatul G.R., deşi legal citat la adresa indicată la dosarul cauzei, din Bucureşti, Sector 1, Bd. D., acesta nu s-a prezentat în faţa instanţei de apel, cu toate că se afla sub imperiul măsurii preventive a controlului judiciar, iar în temeiul acesteia, conform art. 215 litera a) C. proc. pen. avea obligaţia de a se prezenta în faţa instanţei de control judiciar.

În privinţa probatoriului solicitat, în apel, de către apelanţii inculpaţi N.E.A. şi N.D., Înalta Curte, completul de 5 judecători, l-a încuviinţat în parte, respectiv doar înscrisurile în circumstanţiere, celelalte probe fiind respinse.

II. Sinteza criticilor formulate de către apelanţi

Prin motivele scrise de apel (Dosar nr. 1643/1/2015), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a criticat hotărârea instanţei de fond pentru nelegalitate sub aspectul greşitei aplicări a dispoziţiilor Codului penal anterior cu privire la pedepsele complementare şi accesorii cu referire la inculpata N.E.A., precum şi sub aspectul greşitei individualizări a pedepselor aplicate inculpatei N.E.A.

Inculpatul N.D., invocând netemeinicia sentinţei apelate a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 421 pct. 2 C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii primei instanţe, iar în rejudecare, achitarea sa, în temeiul dispoziţiilor art. 16 lit. d) C. proc. pen., constatându-se incidenţa prevederilor art. 28 teza a II-a C. pen. - iresponsabilitatea.

Inculpata N.E.A., susţinând că nu există probe din care să rezulte că a săvârşit infracţiunile pentru care a fost trimisă în judecată, a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 421 pct. 2 C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii primei instanţe şi, în rejudecare, achitarea sa conform art. 396 alin. (5) C. proc. pen., coroborat cu dispoziţiile art. 16 lit. c) C. proc. pen.

Inculpatul G.R., a criticat hotărârea apelată pentru netemeinicie sub aspectul greşitei reţineri a situaţiei de fapt, cu consecinţa condamnării eronate a sa, apreciind totodată că nu există probe din care să rezulte că ar fi săvârşit infracţiunea de cumpărare de influenţă, solicitând achitarea sa, în temeiul art. 16 lit. c) C. proc. pen.

III. Examinarea motivelor de apel

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, examinând hotărârea apelată, având în vedere caracterul devolutiv integral al căilor de atac declarate, în raport de criticile formulate, reţine următoarele:

1. În ce priveşte critica inculpaţilor N.E.A. şi G.R. referitoare la inexistenţa probelor care să confirme săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor, cu consecinţa achitării acestora, conform art. 16 litera c) C. proc. pen., completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reţine că inculpaţii, prin motivele de apel formulate reiterează în realitate apărări susţinute şi în faţa instanţei de fond, pe care aceasta din urmă le-a analizat şi respins motivat în considerentele hotărârii atacate.

Contrar celor susţinute de apărarea inculpaţilor N.E.A. şi G.R., Înalta Curte, completul de 5 judecători, confirmă valabilitatea argumentelor de fapt şi de drept reţinute prin actul de inculpare cu privire la acuzaţiile care formează obiectul analizei, şi constată totodată, că probatoriul administrat în cauză a demonstrat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că:

- inculpata N.E.A. - în intervalul martie - septembrie 2012 şi în zilele de 16 noiembrie 2012, 23 mai 2013, 31 mai 2013, 11 din 12 iunie 2013, 18 iunie 2013, 21 iunie 2013, 25 iunie 2013, 30 iunie 2013, 04 iulie 2013, 15 iulie 2013, 25 iulie 2013, 01 septembrie 2013, 11 septembrie 2013 şi 08 octombrie 2013 a pretins de la inculpatul G.R., direct şi prin intermediul inculpatului N.D., în mod repetat, la diferite intervale de timp şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, sume de bani totalizând 111.715,64 RON şi 1500 euro din care a primit prin intermediul inculpatului N.D., în total 82.215,64 RON, promiţându-i inculpatului G.R. că în schimb va interveni pe lângă judecătorii din cadrul Curţii Europene a Drepturilor Omului investiţi cu soluţionarea Dosarului nr. 13338/10 având ca obiect sesizarea formulată de SC A.C. SA şi pe lângă magistraţii care instrumentează dosarul penal, format în baza sesizării Gărzii Financiare, secţia Judeţeană Dâmboviţa nr. 804773 din 13 decembrie 2011, şi-i va determina pe aceştia să pronunţe hotărâri favorabile inculpatului şi firmei sale;

- în perioada 28 mai 2013 -12 iulie 2013 a pretins şi primit de la inculpatul G.S., în mod repetat şi la diferite intervale de timp, în trei tranşe sumele de 1000 RON, 2000 RON şi 1500 RON totalizând 4500 RON în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă martorul C.D., prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Costeşti şi îl va determina să adopte o soluţie favorabilă faţă de M.F.A.S. în Dosarul penal nr. 1706/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Costeşti;

- în luna august 2013, a primit de la inculpatul G.S. în baza unei înţelegeri infracţionale anterioare suma de 1000 RON pentru intervenţia făcută pe lângă martorul S.A.M. - agent de poliţie în cadrul Poliţiei Municipiului Târgovişte - Biroul Rutier, în scopul de a-l determina să nu-l sancţioneze pe denunţătorul G.S.

- inculpatul G.R. în intervalul martie - septembrie 2012 şi în zilele de 16 noiembrie 2012, 23 mai 2013, 31 mai 2013, 11 din 12 iunie 2013, 18 iunie 2013, 21 iunie 2013, 25 iunie 2013, 30 iunie 2013, 04 iulie 2013, 15 iulie 2013, 25 iulie 2013, 01 septembrie 2013, 11 septembrie 2013 şi 08 octombrie 2013, în baza unei înţelegeri infracţionale prealabile cu inculpata N.E.A., i-a promis acesteia, sume de bani totalizând 111.715,64 RON şi 1500 euro din care i-a remis, în total 82.215,64 RON, în schimbul asigurărilor date de inculpată că va interveni pe lângă judecătorii din cadrul Curţii Europene a Drepturilor Omului învestiţi cu Dosarului nr. 13338/10 având ca obiect sesizarea formulată de SC A.C. SA (administrată de inculpatul G.R.) şi pe lângă magistraţii care instrumentează dosarul penal, format în baza sesizării Gărzii Financiare, secţia Judeţeană Dâmboviţa nr. 804773 din 13 decembrie 2011.

Înalta Curte, completul de 5 judecători constată că, materialul probator administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât şi al cercetării judecătoreşti, prin raportare la criticile formulate de apelanţii inculpaţi a reliefat, că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor reţinute în sarcina acestora prin actul de inculpare cu privire la acuzaţiile care formează obiectul analizei, atât cele ce vizează latura obiectivă, cât şi cele care vizează latura subiectivă, iar corespondenţa acestor elemente în materialul probator administrat fac ca faptele săvârşite de inculpaţi să se înscrie în tiparul stabilit de norma incriminatoare.

În acest context, instanţa de control judiciar reţine că, în conformitate cu prevederile art. 257 alin. (1) C. pen. (1968) - identificată, în mod corect, ca fiind lege mai favorabilă în privinţa inculpatei N.E.A. - infracţiunea de trafic de influenţă constă în "primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar, pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu".

Rezultă astfel că, elementul material al infracţiunii de trafic de influenţă, se poate realiza alternativ fie printr-o acţiune de pretindere sau primire a unei sume de bani sau alt folos material, în scopul de a-şi exercita influenţa asupra unui funcţionar.

Practica judiciară a învederat că existenţa infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută în art. 257 C. pen. nu presupune existenţa unei influenţe reale a făptuitorului asupra unui funcţionar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, însă pentru existenţa acestei infracţiuni este necesar ca influenţa, pe care o are sau lasă să se creadă că o are făptuitorul, să privească un funcţionar care are atribuţii în îndeplinirea actului pentru care făptuitorul a primit sau a pretins bani ori alte foloase, chiar dacă funcţionarul nu a fost individualizat, fiind suficient să se facă referire la funcţia pe care acesta o îndeplineşte.

Pentru existenţa infracţiunii de trafic de influenţă nu interesează dacă intervenţia promisă a avut loc şi nici dacă prin intervenţie s-a urmărit efectuarea de către funcţionar a unui act legal sau ilegal, esenţial fiind ca făptuitorul "să aibă influenţă" sau "să lase să se creadă că are influenţă" asupra unui funcţionar şi să promită intervenţia sa pe lângă un funcţionar pentru a-l determina să facă sau să nu facă "un act ce intra în atribuţiile sale de serviciu".

Făptuitorul lasă să creadă că are influenţă asupra unui funcţionar atunci când, fără a avea trecere pe lângă acel funcţionar, creează persoanei falsa credinţă că s-ar bucura de această trecere. În acest caz, influenţa nu este reală ci numai afirmată de făptuitor, afirmaţie care se impune însă, a fi una posibilă şi credibilă, nu o pretinsă influenţă ce pare irealizabilă sau absurdă, imposibil de a exista sau de a produce vreun efect.

Înalta Curte, completul de 5 judecători, reţine totodată că elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 292 C. pen. în vigoare - reprezentând legea mai favorabilă în cazul inculpaţilor N.D. şi G.R. - constă în acţiunea de cumpărare a influenţei reală sau presupusă pe lângă un funcţionar care poate fi săvârşită alternativ prin promisiunea, oferirea sau darea direct sau indirect de bani, daruri ori alte foloase pentru a-l determina pe funcţionarul public "să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri"

Acţiunile care alternativ pot constitui element material al laturii obiective a infracţiunii de cumpărare de influenţă - promisiunea, oferirea sau darea de bani, daruri ori alte foloase - trebuie să îndeplinească următoarele condiţii esenţiale:

- autorul trebuie să acţioneze având în vedere influenţa reală sau presupusă pe care o persoană o are sau lasă să se creadă că o are pe lângă un funcţionar, mizând pe aceasta;

- cumpărătorul de influenţă trebuie să creadă că persoana contactată se bucură de trecerea de care se prevalează pe lângă funcţionar;

- este necesar, nu numai ca influenţa reală sau presupusă de care se prevalează o persoană să se refere la un act care intră în atribuţiile de serviciu ale funcţionarului, ci şi cel care cumpără influenţa, intervenţia, să aibă un interes real - legitim sau nelegitim;

- promisiunea, oferirea sau darea de bani, daruri ori alte foloase trebuie să fie săvârşite mai înainte ca funcţionarul - pe lângă care o persoană are sau lasă să se creadă că are influenţă - să fi îndeplinit actul care intră în atribuţiile sale de serviciu şi care este solicitat, cerut, sau cel mai târziu, în timpul efectuării acestuia.

Prin "promisiune", ca modalitate normativă alternativă de realizare a elementului material al laturii obiective a infracţiunii de cumpărare de influenţă se înţelege un angajament pe care şi-l ia o persoană faţă de altă persoană că va face un anumit lucru.

În cazul infracţiunii de cumpărare de influenţă, promisiunea, constă în obligaţia pe care cumpărătorul de influenţă şi-o ia faţă de traficantul de influenţă, de a-i remite în viitor o sumă de bani sau alte foloase pentru ca cel din urmă să intervină pe lângă un funcţionar în scopul determinării acestuia să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, sau să facă un act contrar acestor îndatoriri.

Pentru a realiza elementul material al laturii obiective a infracţiunii de cumpărare de influenţă, promisiunea, care este un act unilateral al cumpărătorului de influenţă, indiferent că este făcută verbal sau în scris, că este expresă sau tacită, trebuie să fie serioasă şi nu vagă sau imposibil de realizat.

Sub aspectul laturii subiective, cumpărarea de influenţă se comite numai cu intenţie directă, calificată de scopul special urmărit de făptuitor.

Forma de vinovăţie a intenţiei directe rezultă din textul de lege care incriminează infracţiunea de cumpărare de influenţă şi care prevede că promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase trebuie să fie făcute pentru ca traficantul de influenţă să îl determine pe funcţionar să îndeplinească sau nu un act care face parte din atribuţiile sale de serviciu.

Cu alte cuvinte, făptuitorul prevede şi urmăreşte cumpărarea influenţei pe care traficantul o are sau numai lasă să se creadă că o are asupra funcţionarului şi, implicit, îndeplinirea sau neîndeplinirea de către acesta din urmă a unui act ce intră în atribuţiile sale de serviciu. Nu este necesar ca scopul să fie realizat efectiv, fiind suficient ca făptuitorul să-l fi urmărit sau acceptat în momentul primirii sau pretinderii folosului ori în momentul acceptării promisiunii sau a darului.

Raportând consideraţiile teoretice sus-menţionate la speţa dedusă judecăţii, urmare analizei coroborate a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte, completul de 5 judecători constată că instanţa de fond a reţinut în mod concret situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor sub aspectul comiterii infracţiunilor de trafic de influenţă, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, respectiv cumpărare de influenţă pentru care au şi fost condamnaţi.

Astfel, sub aspectul laturii obiective, contrar celor susţinute de apărare, primirea sumelor de bani de către inculpaţii N.D. şi N.E.A., se circumscrie acţiunilor alternative prevăzute în textul de incriminare, iar scopul pretinderii banilor de la inculpatul G.R. de către inculpata N.E.A. în numele inculpatului N.D. şi acceptul remiterii acestora, este fără îndoială dovedit, aşa cum rezultă din materialul probator administrat.

În contextul concret al cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, constată că prima instanţă a făcut un examen amplu al probelor ce dovedesc vinovăţia inculpaţilor în contextul faptelor care le-au fost reţinute în sarcină, în raport cu împrejurările faptice, pe care le-a prezentat detaliat, evidenţiind actele concrete de executare comise de cei trei inculpaţi, valorificând coroborat mijloacele de probă administrate în cursul procesului penal, ceea ce a presupus un proces de analiză şi sinteză, finalizat prin stabilirea activităţii infracţionale, în sarcina fiecărui inculpat.

Relevante sub aspect probator sunt declaraţiile martorilor audiaţi în cauză care se coroborează cu convorbirile telefonice interceptate şi înregistrate, în mod autorizat, precum şi cu conţinutul mesajelor scrise, din care rezultă în mod neechivoc, existenţa faptelor penale reţinute în sarcina inculpaţilor, precum şi a "legăturii infracţionale" dintre aceştia, fiecare dintre inculpaţi ocupând o poziţie determinată în cadrul acesteia, G.R. având calitatea de cumpărător de influenţă, N.E.A. fiind traficant de influenţă, iar N.D. complice la traficarea influenţei şi element de legătură dintre cumpărătorul şi traficantul de influenţă.

În interpretarea şi analizarea probelor administrate în cauză, Înalta Curte, completul de 5 judecători, reţine că inculpatul N.D. cu ştiinţa inculpatei N.E.A., în cursul anului 2012 desfăşura activităţi de natură comercială prin intermediul unei societăţi comerciale aparţinând inculpatului şi martorei Ş.M., respectiv SC A.T. SRL.

Pentru a-l determina să accepte o colaborare bazată pe relaţii de afaceri, inculpatul D.N. i-a relatat inculpatului G.R., în prezenţa martorilor K.E. şi S.M.M., că mama sa, inculpata N.E.A., este procuror-şef în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la Biroul de relaţii internaţionale şi că le poate rezolva orice problemă juridică.

În condiţiile date, din probatoriul administrat a rezultat totodată că inculpata N.E.A. era interesată să stabilească relaţii cu inculpatul G.R., pentru a-l determina pe acesta să demareze o relaţie comercială cu firma administrată de inculpatul N.D., care fără sprijinul ei nu avea şanse să se materializeze.

În acest sens, la invitaţia inculpatei transmisă prin intermediul inculpatului N.D. şi martorei S.M.M., inculpatul G.R. şi martorul K.E. au vizitat-o de câteva ori în primele luni ale anului 2012, la domiciliul din Bucureşti, împrejurări în care şi-au exprimat reciproc interesele. (declaraţia inculpatei N.E.A. din 29 octombrie 2013)

Referitor la inculpatul G.R., probatoriul a stabilit că, la acea dată se confrunta cu unele probleme judiciare determinate de faptul că prin Procesul-verbal nr. 818574/DB din 13 decembrie 2011, Garda Financiară, secţia Judeţeană Dâmboviţa a concluzionat în urma unui control de specialitate efectuat în perioada 06 aprilie 2011 - 13 decembrie 2011 la SC A.C. SA, că în evidenţa financiar contabilă a acestei firme au fost înregistrate documente privind livrări intracomunitare de mărfuri care nu reflectau realitatea, bugetul de stat fiind prejudiciat cu suma de 966.569 RON.

Astfel, prin Decizia nr. 218 din 13 decembrie 2011 organele de control fiscal au aplicat măsuri asigurătorii până la concurenţa acestei sume şi au sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa cu privire la săvârşirea de către inculpatul G.R., a infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005. Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa la data de 11 ianuarie 2012 sub nr. 13/P/2012, iar prin Ordonanţa nr. 13/P/2012 din 31 iulie 2012 această unitate de parchet şi-a declinat competenţa în favoarea Direcţiei Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, dosarul fiind înregistrat sub nr. 146/P/2012.

O altă problemă juridică cu care se confrunta inculpatul G.R. viza plângerea formulată de acesta în luna februarie 2010 la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în numele SC A.C. SA cu privire la încălcarea de către autorităţile statului român a dispoziţiilor art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi ale protocoalelor adiţionale, respectiv încălcarea art. 1 şi 6 la Convenţie, prin procesele-verbale de distribuire sume nr. 373 şi 374 din 28 ianuarie 2009, întocmite de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Prahova, precum şi prin hotărârile judecătoreşti nr. 5732 din 14 mai 2009 pronunţată de Judecătoria Ploieşti (Dosar nr. 2246/281/2009) şi nr. 1247 din 01 septembrie 2009 pronunţată de Tribunalul Prahova (Dosar nr. 2246/281/2009).

În acest context, prezintă relevanţă declaraţia martorului K.E., care a arătat că "I-am relatat lui G.R. cele discutate cu N.E.A. şi că aceasta este într-adevăr procuror la Parchetul General iar acesta a stabilit să-i trimitem prin M. procesul-verbal de constatare întocmit de Garda Financiară la SC A.C. SA pentru a-şi forma o părere despre ceea ce ar trebui făcut pentru soluţionarea favorabilă.

După puţin timp M. m-a anunţat că doamna procuror N.E.A. doreşte să ne întâlnim din nou în apartamentul ei. De data aceasta am venit însoţit de G.R. şi am discutat cu N.E.A. doar lucruri cu caracter general ca şi prima dată. Tot cu această ocazie ne-a spus că a citit procesul-verbal de constatare al Gărzii Financiare şi că e o problemă de natură penală, că va fi sesizat parchetul de la Târgovişte unde ea se va deplasa personal să rezolve problema întrucât nu poate discuta direct prin telefon astfel de lucruri."

Martorul a precizat totodată:"N.E.A. mi-a spus mie şi lui R.G. că ne poate ajuta cu procesul de la Bruxelles deoarece are cunoştinţe acolo pentru că lucrează la Cooperare Internaţională.

Ne-a spus să ne consideră prietenii ei şi nu doreşte nimic pentru ea, dar dacă se poate să lucrăm cu copiii ei, D. şi M.

Mai concret doamna N.E.A. ne-a spus că ajutorul ar fi să cumpăr de la firma lui D. şi M. cereale."(declaraţia martorului K.E.)

Audiat cu privire la aceste împrejurări inculpatul G.R. a arătat: "E. i-a dat actele respective doamnei procuror N.E.A. şi după ce le-a consultat ne-a spus că poate să ne ajute în rezolvarea favorabilă a litigiului şi se va interesa la instanţa internaţională. În perioada următoare, E.K. a vizitat-o de câteva ori la domiciliu pe doamna procuror N.E.A. pentru a afla noutăţi despre demersurile ei.

Pe parcursul acestei perioada E.K. mi-a transmis că doamna procuror doreşte să aibă o discuţie cu mine pentru a-mi cere un ajutor financiar. Doamna procuror spunea că este procuror-şef la parchetul general, la relaţii internaţionale şi cunoaşte oamenii care se ocupă de problema noastră, că s-a interesat la ei şi litigiul putea fi rezolvat în favoarea noastră.

În timpul acestei discuţii, N.E.A. mi-a spus că nu îmi cere nimic pentru ea ci doar să-l ajut pe băiatul ei, N.D., care nu are un loc de muncă şi care apela tot timpul la ea pentru orice cheltuieli." (declaraţie inculpat G.R.)

Totodată, inculpatul G.R. a precizat că "doamna N. nu a vorbit despre o sumă anume întrucât înţelegerea a fost ca eu să-l ajut pe inculpatul N.D."

Urmarea înţelegerii infracţionale intervenite între inculpaţii N.E.A. şi G.R., aceştia au convenit asupra modului în care să procedeze pentru a da aparenţă de legalitate sumei de bani ce urma să fie primită de inculpatul N.D. de la inculpatul G.R. în schimbul intervenţiilor promise acestuia din urmă pentru soluţionarea favorabilă a problemelor juridice ale acestuia.

Astfel, în perioada imediat următoare inculpatul G.R. împreună cu martorul K.E. au conceput şi aplicat un mecanism prin care, în perioada martie - septembrie 2012, i-a asigurat inculpatului N.D. foloase necuvenite în sumă totală de 73.715,64 RON, procedându-se în concret astfel:

SC A. SRL derula activităţi în mod exclusiv cu firmele aparţinând cetăţenilor libanezi G.R. şi K.E., constând în fapt în cumpărarea unor cantităţi de cereale de către inculpatul N.D. şi martora Ş.M. cu sume de bani puse la dispoziţie de cei doi cetăţeni libanezi.

Pentru a crea firmei inculpatului N.D. disponibilul financiar necesar achitării facturilor emise de "furnizor", la cererea martorului K.E. şi pe baza datelor puse la dispoziţie de acesta, martora G.L., a întocmit facturile SC A. SRL către SC S.I. SRL (societate afiliată grupului de firme aparţinând holdingului A., administrate de R.G.), în care a menţionat preţul de 765 RON/tonă stabilit de G.R. Ulterior întocmirii, facturile au fost semnate şi ştampilate de martora S.M.M.

Relevante în acest context sunt declaraţiile martorelor E.C.M., G.L. şi P.C. angajate ale SC A.G. SRL - administrator fiind R.G. - care au confirmat că din dispoziţia inculpatului G.R. şi a martorului K.E., au efectuat plăţi din conturile SC S.I. SRL către SC A. SRL şi apoi din conturile acestei firme în cele ale SC A.A. SRL, folosind token-ul SC A. SRL predat de inculpatul N.D. şi martora S.M.M., încă de la prima operaţiune bancară.

Astfel martora E.C.M., angajată la SC A.G. SRL în declaraţia dată arată: "Conform datelor pe care le primeam prin mail sau telefonic efectuam plăţi succesiv de la S.I. către SC A. şi ulterior de la această firmă către SC A.A.

În nicio situaţie când am efectuat plăţi în numele SC A. nu am cerut ajutorul reprezentanţilor legali ai acestei firme. Nu am cerut acest acord pentru că şefii noştrii ne-au spus să facem aceste plăţi, iar eu am înţeles că îi ajutăm pe cei de la SC A.".

Astfel cum probatoriul a evidenţiat aceste mărfuri erau ulterior transportate prin intermediul inculpatului G.S., după care, în final, erau livrate cetăţenilor libanezi G.R. şi K.E.

Astfel în declaraţiile constante inculpatul G.S. arată: " Am fost de acord să achiziţionăm triticale de la firma lui D.N. oferindu-i acestuia suport financiar pentru a achiziţiona marfa, garanţia că i-o vom plăti în avans sau la descărcare şi un volum suficient suficient de mare de marfă pentru a-i asigura un câştig consistent."

Acelaşi inculpat arată: "E. mi-a propus iar eu am acceptat să lucrez prin firma lui N.D. şi a prietenei lui M.Ş. Eu am acceptat dar am condiţionat să mi se plătească marfa pe loc. Atunci am aflat că E. vira în avans sumele de bani către firma lui N.D., cu care el îmi plătea mie marfa. Am constatat că marfa adusă de mine era vândută înapoi lui E., lucru pe care îl ştiu cu certitudine întrucât eu descărcam marfa la depozite din Ciocăneşti, Crevedia."

Aspectele evidenţiate în declaraţiile inculpatului G.S. se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv declaraţiile inculpatului N.D. care a arătat: "Pe S.G. l-am cunoscut prin intermediul lui K.E. Nici eu, nici fratele meu nu aveam nicio legătură cu acesta şi nici nu ne-a vizitat la domiciliu. El s-a ocupat de găsirea şi cumpărarea cerealelor pe care firma mea le vindea la A."

Acest circuit comercial "fără logică", după cum l-a denumit inculpatul N.D. asigura un venit relativ sigur acestuia, care primea astfel suma de 150 RON pentru fiecare tonă de cereale comercializate; aceasta fiind de altfel singura activitate desfăşurată de inculpatului N.D. în cadrul relaţiei comerciale derulate de SC S.I. SRL cu SC A.A. SRL.

Pe fondul unor restanţe la plată ale SC S.I. SRL către SC R.I. SRL controlată de inculpatul G.S., în luna iulie 2012, acesta a refuzat să mai livreze cereale către SC S.I. SRL.

În aceste împrejurări, inculpatul G.R. i-a pus la dispoziţie inculpatului N.D., resursele financiare necesare achiziţionării cerealelor de la producători şi achitării contravalorii transportului acestora până la SC S.I. SRL, asigurându-i în acest mod, în continuare, venitul convenit cu inculpata N.A.E.

Urmarea acestui demers, în perioada 17 iulie 2012 - 05 septembrie 2012, inculpatul N.D. şi martora S.M.M. au achiziţionat cereale de la producători agricoli, cu sume de bani provenite din fondurile SC S.I. SRL la preţul comunicat de G.R. prin K.E.

Începând cu primăvara anului 2013, ulterior încheierii relaţiei între inculpatul N.D. şi martora Ş.M., ca o consecinţă a nemulţumirilor inculpatei N.E.A. constând în aceea că martora Ş.M. nu i-a dat inculpatului N.D. jumătate din sumele încasate, aşa cum în fapt aceştia conveniseră, demersurile inculpaţilor N.E.A. şi N.D. s-au circumscris intenţiei de a relua acel circuit comercial amintit cu beneficiile precizate.

Sub acest aspect relevanţă prezintă mesajul de tip sms transmis în data de 15 iulie 2013, ora 09:14:29, de inculpata N.E.A., inculpatului G.R. "Dl R. baietii au 2 masini de adus astazi si va roaga sa mentineti sistemul de anul trecut ci 1,5milioane la tona."

În acest sens inculpatul N.D. i-a precizat martorului K.E. că a terminat relaţia cu martora Ş.M. şi din acest motiv nu mai poate primi "venitul" lunar prin SC A. SRL însă vrea aceşti bani în continuare, pentru că în realitate aceasta a fost înţelegerea cu inculpatul G.R." Martorul K.E. nu a negat existenţa înţelegerii infracţionale dintre inculpata N.E.A. şi inculpatul G.R., însă a precizat că din punctul său de vedere nu s-ar mai justifica remiterea sumei lunare, întrucât N.E.A. nu şi-a respectat promisiunile de a-i ajuta în problemele judiciare cu care s-au confruntat.

Conţinutul comunicărilor pe care inculpatul N.D. le-a purtat în mod repetat atât cu inculpatul G.R., cu martorul K.E. cât şi cu inculpata N.E.A., întâlnirile pe care aceştia le-a avut, împrejurările în care au discutat şi aspecte legate de dosarele în a cărui soluţionare favorabilă era interesat inculpatul G.R. asigurările pe care de fiecare dată le dădeau acestuia din urmă că problema se va rezolva într-un mod favorabil inculpatului G.R., ("mama a plecat la bruxel cu ministrul justiţiei şi mi-a promis că o să rezolve toate problemele voastre. A.C. nu o să fie niciodată închisă. (...) dacă mai vreţi să colaborăm (...)"; "În legătură cu problemele dvs a vb cu noua şefă de la dna L.K. fosta procuroare generala cu procurolul general şi ce sefu de la dicot problemele sunt ca şi rezolvate.") demonstrează faptul că inculpaţii au avut reprezentarea stării de pericol produsă cu privire la buna desfăşurare a activităţii de serviciu, urmare pe care au dorit-o, deci că au acţionat cu intenţie directă, formă de vinovăţie cerută de art. 257 C. pen. şi respectiv art. 292 pentru existenţa infracţiunii de trafic/cumpărare de influenţă.

Totodată, instanţa de control judiciar reţine că probele administrate în cauză au dovedit nesinceritatea inculpaţilor, dar şi înţelegerea frauduloasă dintre aceştia, care au acceptat şi folosit unui limbaj disimulat în cadrul convorbirilor telefonice.

Astfel, deşi dialogurile sunt purtate de interlocutori într-un limbaj disimulat (inculpatul G.R. fiind "doctor", inculpata N.E.A. "G." iar problemele judiciare "boală"), inculpaţii evitând să facă referiri explicite la persoanele vizate, pentru a ascunde faptele de corupţie, sensul real al informaţilor transmise rezultă din coroborarea acestor dialoguri cu declaraţiile inculpaţilor şi a martorilor audiaţi în cauză, instanţa de control judiciar reţinând că "precauţiile" constituie o dovadă a înţelegerilor de natură infracţională şi o încercare de a ascunde faptele de corupţie în ipoteza interceptării şi înregistrării.

De altfel, instanta de control judiciar retine ca susţinerile inculpatei N.E.A. în sensul că a intervenit pe lângă inculpatul G.R. doar pentru a-l determina pe acesta să îl sprijine în activitatea comercială pe fiul sau sunt irelevante, întrucât, astfel cum probatoriul administrat a evidenţiat, în realitate, solicitarea de "sprijinire a inculpatului N.D. în activitatea desfăşurată" a reprezentat în fapt folos material al infracţiunii de trafic de influenţă.

Implicarea inculpatei N.E.A. precum şi a inculpatului G.R. în activitatea infracţională desfăşurată este evidentă, rezultând atât din declaraţiile martorilor K.E., Ş.M., M.I.A., ale inculpaţilor audiaţi în cauză, cât şi din conţinutul convorbirilor telefonice şi a mesajelor de tip sms interceptate în cauză.

De remarcat că pe toată durata desfăşurării activităţii infracţionale atât inculpatul N.D. cât şi inculpata N.E.A. au făcut trimitere în mod explicit la calitatea de procuror-şef a inculpatei, inculpatul G.R. fiind informat cu privire la poziţia acesteia în Ministerul Public şi implicit la posibilitatea acesteia de a îi rezolva problemele de natură judiciară.

De altfel, probatoriul a demonstrat că inculpatul G.R. a fost convins că inculpata N.E.A. are o influenţă reală şi că va face demersurile promise, pentru obţinerea unei soluţii favorabile în cauzele în care era interesat.

De asemenea, ceea ce trebuie menţionat este că, astfel cum probatoriul administrat în cauză a reliefat, inculpata N.E.A. s-a aflat într-un permanent contact cu fiul său, fiind la curent cu acţiunile întreprinse de acesta. Astfel, toate acţiunile inculpatului N.D., convorbirile acestuia cu inculpatul G.R., cu martora A.I.M. şi respectiv cu martorul K.E. erau aduse la cunoştinţa inculpatei N.E.A., care îi coordona acţiunile sfătuindu-l cu privire la conduita pe care urmează a o adopta. ("D. nu lua nicio decizie fără acordul mamei lui, pentru că aveau o relaţie apropiată şi nu se fereau unul de altul, toate actele acestuia fiind în permanenţă la mama lui." - declaraţie martora Ş.M., dosar instanţă)

Din această perspectivă, trebuie a fi analizate discuţiile avute de inculpatul N.D. cu inculpata N.E.A. legate de acţiunile întreprinse, şi totodată, trebuie în mod logic interpretate ca mesaje transmise de către inculpata N.E.A. inculpatului G.R., mod de comunicare agreat de către procuror.

În ilustrarea acestor aspecte prezintă relevanţă conţinutul următoarelor comunicări:

- mesajul tip sms din data de 5 iunie 2013, ora 14:02 expediat de inculpata N.E.A. inculpatului N.D.: "Am trimis mesaj să-ţi răspundă. Sună-l!"

- mesajul tip sms din data de 5 iunie 2013, ora 14:12 expediat de inculpatul N.D. inculpatei N.E.A.: "Mi-a răspuns şi mi-a zis că mă sună în 10 minute că era cu cineva."

- mesajul tip sms din data de 6 iunie 2013, ora 07:47 expediat de inculpata N.E.A. inculpatului G.R.: "Dl. R. mi-a spus D. de mesajul dvs. Putem să ne vedem astăzi 6 iunie în Bucureşti la o oră stabilită de dvs. (...) Aştept un ultim răspuns dacă nu doriţi e mai bine să îi spuneţi lui D. pt. că e dezonorant pentru mine să inist atât (...)"

- mesajul tip sms din data de 9 iunie 2013, ora 15:21 expediat de inculpata N.E.A. inculpatului G.R.: "Dl. R. mi-a spus D. de mesajul dvs. Putem să ne vedem astăzi 6 iunie în Bucureşti la o oră stabilită de dvs. (...) Aştept un ultim răspuns dacă nu doriţi e mai bine să îi spuneţi lui D. pt. că e dezonorant pentru mine să inist atât (...)"

- convorbirea telefonică din data de 11 iunie 2013, ora 14:48 purtată de inculpata N.E.A. cu inculpatul N.D.:

"N.D.: Mama vezi că (...) mi-ai trimis mie SMS-ul (...)

N.A.E.: Ţi l-am trimis ca să-l vezi. Ce i-am trimis lui (...)."

Acestea, alături de asigurările pe care inculpatul N.D. de fiecare dată le dădea inculpatului G.R. că, inculpata N.E.A. se află într-un permanent contact cu magistraţii investiţi cu soluţionarea cauzelor care îl vizau, sunt extrem de relevante şi contribuie la conturarea vinovăţiei inculpaţilor.

Totodată, inculpata N.E.A. i-a cerut inculpatului N.D. să evite în cadrul discuţiilor telefonice abordarea explicită a "Parchetului" şi a implicării acestuia în cadrul acestor demersuri a inculpatului: "Eu vreau să-ţi spun o singură chestie: nu trebuia, tu, să implici tu, Parchetu General, cu de la tine putere, da? Cum ţi-ai permis tu s-o ameninţi pe ea cu Parchetu General?! Ea oricând poate să scoată asta şi s-o dea publicităţii: uite domne, ce ne face! Ne ameninţă cu mă-sa, cu Parchetu General!, demonstrează că aceasta conştientiza că acţiunile sale sunt ilegale.

De asemenea, probele administrate în cursul urmăririi penale au confirmat faptul că inculpaţii N.E.A. şi N.D. au acţionat cu intenţie directă, urmărind obţinerea folosului material constând în sumele de bani pretinse în schimbul influenţei traficate de către inculpata N.E.A.

Relevante sub acest aspect sunt convorbirile telefonice şi comunicările de tip sms din datele de:

- 23 mai 2013 ora 12:55:10 între inculpatul N.D. şi inculpata N.E.A.:

N.D. "Mama, vezi că am vorbit cu doctorul şi a zis că (...), stă până la ora şapte la birou, şi după aia pleacă din ţară şi o să se întoarcă luni. Da, dacă nu, rămâne pe luni, ştii? Dar mi-a zis că, dacă nu, are ceva pentru mine, şi să mă duc până acolo, ştii, înţelegi?

N.E.A.: Părerea mea e să rămână luni.

N. D.: Atunci, el mi-a zis că trebuie neapărat până acolo, că are ceva pentru mine, ştii, înţelegi?

N.E.A.: Bine, atunci, du-te tu până acolo şi vedem, da? Şi mă suni. Da, da, da, sigur, şi spune-i că eu vreau neapărat ca să-l întâlnesc, da?

- convorbirea telefonică din aceeaşi dată, ora 14:41:30 între inculpata N.E.A. şi martorul K.E.:

N.E.A.: Bună ziua, bună ziua, domnu’ E. (...) uitaţi (...) suntem aici (...) la Parchet şi (...) am o bucurie foarte mare pentru că mi-a venit ordinul de confirmare (...) în continuare, pe procuror-şef.

K.E.G.: Mă bucur (...) v-am aşteptat astăzi, a plecat acum-acum (...) R. în Beirut (...) Am crezut că dumneavoastră veniţi încoace (...) cu (...)

N.E.A.: Păi (...) ştiţi ce se-ntâmplă? Oricum vroiam să discut, sigur că da (...) şi cu dânsul, dacă ziceţi că oricum este plecat (...) Eu nu puteam să vin pentru că nu pot (...) deci înainte de ora (...) deci (...) şi, mai ales, că astăzi sunt tot felul de şedinţe cu numiri, cu (...) revocări, cu tot felul de chestii de-astea şi de-asta vă spun că (...) da (...) Oricum nu puteam să vin, deci rugămintea este poate reuşim să ne vedem luni sau (...) când ziceţi (...) Da?

K.E.G.: Probleme (...) ştie că sunt, dar (...) Problema este să (...) Rezolvarea, asta e (...) urgent.

N.E.A.: Haideţi să-l (...) deci vorbim luni. Da?

K.E.G.: O.K. Bine.

- convorbirea telefonică din aceeaşi dată ora 14:47:10 între inculpatul N.D. şi inculpatul G.R.:

"N.D.: Domnu’ R., ziceaţi că trebuia să-mi lăsaţi ceva pentru mine sau pentru G., că (...) E. nu mi-a zis nimic, ştiţi? C-am vorbit cu E., i-am dat şi pe G. la telefon şi asta (...) tre’ să (...) Că E. nu ştia nimic, de-aia v-am sunat să vă-ntreb. Adică eu am terminat de vorbit cu el şi eu eram (...)

G.R.: Lasă-mă să vorbesc (...) stai, stai acolo. Lasă-mă să vorbesc cu el şi te sun.

- mesajul de tip sms din data de 31 mai 2013, ora 13:26:41, expediat de inculpatul N.D. inculpatului G.R.: "Domnu R. eu am ajuns cu cine vb cä mä asteaptä asteaptä gina la parchet"

- convorbirea telefonică din aceeaşi dată ora 13:31:57 între inculpatul N.D. şi martora M.I.A.:

"A.: Da, D., bună. D., uite, o să am ceva pentru tine mai după-amiază.

N.D.: Da, am vorbit cu domnul R. şi mi-a zis că să vorbesc cu tine, ştii (...) Eu mă grăbesc foarte tare că trebuie să ajung la Parchetul general, ştii.

A.: Am înţeles, D., dar (...) cum îi spune (...) eu acuma încerc să fac rost de ei, de ceva, şi o să te sun să-ţi spun într-o oră, în două ore, ceva de genul ăsta, nu mai devreme.

N.D.: Să mai stau o oră - două? Şi mai repede nu se poate că (...)

A.: Nu se poate, toată lumea a plecat (...) aştept acum încasările de pe drum şi te sun şi-ţi spun, da?

- mesajul de tip sms din data de 31 mai 2013, ora 13:40:33, expediat de inculpatul N.D. inculpatului R.G.: "Domnu R. mä scuzati cä vä deranjez ma sunat A. si mi-a zis cä äntr-o orä douä iar eu mä grbesc foarte tare sä ajung la gäinä cä trebuie s-i dea urgent la parchetul general poate puteti sä grbiti treaba vä rog frumos.vä multumesc."

- convorbirea telefonică din aceeaşi dată, ora 14:08:21, între inculpatul N.D., şi martora M.I.A.:

"N.D.: A. era vorba de 500 de euro! Ştii că vorbisem cu domnu’ R.! Ştii?

M.I.A.: D. eu atâta am în momentu’ ăsta! Nu am de unde (...) Pentru luni! Deci nu ştiu!"

- mesajul tip sms expediat la data de 11 iunie 2013, la ora 21:43:50 de către inculpatul N.D. inculpatului R.G.: "Bună seara domnu R. mă scuzati că vă deranjez dar săptămâna trecută m-aţi trimis la A. în legătură cu ziua mea. mi-a zis să vb pe luni. luni nu mi-a răspuns. şi vă roagă găina că s-a împrumutat de la o colegă cu 20 mil vechi şi mâine trebuie să-i dea înapoi pt ziua mea.vă întreabă dacă se poate s-o ajutati dacă se poate .şi dacă puteti să vb cu A. să trec măine pe la ia.la orice .a zis găina că var multumi si asteaptă un răspuns ca să ştie dacă se bazeazâ pe dvs.v-ar multumi foarte mult."

- convorbirea telefonică din aceeaşi dată, ora 13:05:38, între inculpatul N.D. şi inculpata N.E.A.:

"N.D.: Alo! Bună, mamă! Ce vroiam să îţi zic? Vezi că am ajuns la ăsta. Dar, văd că nu e doctorul aicea, ştii, (...) şi astea. Şi nici măcar nu mă lasă să intru cu maşina. Sună-l tu pe doctor şi spune-i că la ora unu mă chemase să mă duc la el, ştii, (...) şi astea. Sună-l acum pe doctor că nu (...) mie nu-mi răspunde la telefon. Am bătut drumul degeaba până aicea. Nu mai am nici (...) nici (...)"

- mesajul de tip sms expediat în aceeaşi dată ora 13:12:13 de inculpata N.E.A. inculpatului G.R. cu următorul conţinut: "Dl R.D. m-a sunat de la dvs si mi-a spus ca nu-i da voie de la poarta sa intre Va rog vorbiti sa poata intra."

- mesajul de tip sms expediat în aceeaşi dată ora 13:12:51 de martora M.I.A. inculpatului N.D., cu următorul conţinut:"Ok. O sa vina acum cineva la receptie."

- mesajul de tip sms expediat în aceeaşi dată, ora 13:18:39, de inculpata N.E.A. inculpatului N.D. cu următorul conţinut: "Sa ceri si ofertele pt S. si tot ce tb."

- mesajul de tip sms expediat în aceeaşi dată ora 13:21:51 de martora M.I.A. inculpatului N.D. cu următorul conţinut: "Ok. O sa vina in cateva minute cineva sa-ti aduca ceea ce astepti."

- Mesajul de tip sms trimis la data de 18 iunie 2013 de inculpatul N.D. către inculpatul R.G.: "Bună ziua domnu R. găina o să plece joi în katania şi de acolo în Palermo se întălneşte cu procurorul european şi cu multe pesonalităti şi o să mai vb si pt problema dvs cu bruxelu eu sunt lăngă ea acum şi vă roagă mult până pleacă dacă se poate să-i dati si ei cu împrumut 1000 de eruro ca nu prea are si o să-l ia si pe fratele meu care este avocat. Vă roagă mult este lăngă mine a zis cá asteaptă un răspuns. dacă se poate poate mă trimiteti dvs la doamna A. sau poate aveti dvs altă variantă. v-ar rămăne recunăscătoare si vă roagă să o ajutati dacă se poate. asteaptă un răspuns căt mai repede ca să sti ce are de făcut."

- Mesajul de tip sms trimis la data de 19 iunie 2013, ora 12:31:54 de inculpatul N.D. către N.E.A. cu următorul conţinut: "Mama dă-i un sms lu doctoru si spunei sămi dea un răspuns la sms care i lam trimis eu. Dar dacă poti acum."

- Mesajul de tip sms trimis la aceeaşi dată, ora 13:54:12 de inculpata N.E.A. către inculpatul R.G., cu următorul conţinut: "Sper sa fiti sanatos Va roaga D. cand puteti sa-i dati un raspuns la mesajul sau."

- mesajul de tip sms din data de 21 iunie 2013 ora 18:25:15 expediat de inculpatul N.D. către inculpatul R.G., cu următorul conţinut: "Bună ziua domnu R. mama sa descurcat sa ămprumuta la o colegă .ia este ăn katani acum.eu sunt singur acasă si nu mai am bani nici de măncare si tigări eu pe dvs vă consider ca un tată vă roagă găina să-mi dati si mie nişte bani pănă joia viitoare cănd vine vă rog din suflet să mă ajutaţi si pe mine eu aş putea să ne vedem dacă se poate astăzi,sau măine cum am stabilt ăntălnirea cănd ne-am ăntălnit şi cu găina.vă rog din suflet ajutatimă si pe mine nu mă lăsati.astept un răspuns de la dvs cât se poate de repede.cu stimă si respect domnu R."

- Mesajul tip sms din data de 30 iunie 2013, ora 20:47:10, expediat de inculpatul N.D. inculpatului R.G., cu următorul conţinut: "Bunăseara domnu R. sunt cu găina lăngă min si vă ăntreabă măine cănd mia-ti spun să vin la dvs să vb ma ăntrebat şi că vă roagă să o ajutaji şi pe ia cu ce ia-ti promis să plătească si ea cele 2 rate la bancă adică 50000 de milioane vechi."

- Mesajul tip sms din data de 30 iunie 2013, ora 22:32:59, expediat de inculpata N.E.A. inculpatului R.G., cu următorul conţinut: "La ce ora sa fie D. maine la dvs in legatura cu ofertele si problemele discutate? Va rog sa-i raspundeti maine dimineata la telefon ca sa stie cand sa plece din Bucuresti sau sa-i spuneţi în seara asta."

- Mesajul tip sms din data de 01 iulie 2013 ora 11:14:59, expediat de inculpata N.E.A. inculpatului R.G., cu următorul conţinut: "La ce ora poate D. sa treaca astazi pe la dvs?"

- Mesajul tip sms din data de 04 iulie 2013 ora 17:04:27 expediat de inculpatul N.D. inculpatului R.G., cu următorul conţinut: "Domnu R. vă roagă găina mult ca pt măine dacă puteti vb A. să mă duc la ea pt problema ei este o foarte urgentă pt că trebuie să plătească ratele la bănci .vă roagă mult.asteaptă un răspuns."

- Mesajul tip sms din aceeaşi dată ora 19:02:14 expediat de inculpatul N.D. inculpatei N.E.A. cu următorul conţinut: "Âti dau o veste bună am vb cu A. şi a zîs că mă sună măine să iau ăia asta dupâ i-am trimîs sms lu doctoru."

- Convorbirea telefonică din data de 25 iulie 2013 ora 19:04:54 între inculpata N.E.A. şi inculpatul N.D.:

"Eu sunt într-o pauză, acuma, la şedinţa asta. Dă-i acuma lu E. telefon, dar în momentu’ ăsta să-i dai telefon (...) dă-i un telefon acuma, pentru că el zicea ca să te duci mâine la el, acolo la Crevedia. I-am spus că: domne, maşina e-n service, e nu ştiu ce. Dă-i acuma un telefon şi vorbeşte cu el."

- Convorbirea telefonică din data de 25 iulie 2013 ora 19:15:13, între inculpatul N.D. şi K.E.:

"N.D.: Vroiam să-ţi zic altceva. Măcar până vine domnu’ R., măcar ştii că tu ai stabilit cu, cu mine şi cu domnu’ R. un venit, ăla de douăzeci de mii. Puteai să ne dai măcar o, măcar venitu ăla, să-mi dai măcar venitu ăla? Ştii că eu nu mai am nicio treabă cu M. (...)

K.E..: Da’ pentru ce? D. (...)

K.E.: După părerea ta, noi căutăm, găsim banii pe stradă? Cum adică douăzeci de milioane, douăzeci de, două sute de milioane e salariu de zece, douăzeci de salariaţi la mine. Pentru ce să-ţi dau douăzeci de milioane? Douăzeci de mii?

N.D.: Şi anu trecut pentru ce s-a întâmplat treaba asta? Anu trecut când a fost.

K.E.: Dar cum? Adică, visezi tu la douăzeci de mii de lei, ce?

N.D.: N-am visat, da’ asta mi s-a (...) tu ai promis (neinteligibil), E., atunci când am venit la tine şi asta am vorbit, înţelegi?

K.E.: D. (...) D., ascultă-mă (...) ce a fost anu’ trecut, ce a fost în trecut, s-a terminat.

N.D.: Da’oricum s-a (neinteligibil), ţi-au rezolvat toate problemele, nu mai este nicio problemă, nu înţeleg de ce faceţi treburile astea. Pornim de la zero iară? Nu-nţeleg (...) Domnu’ R. a fost foarte mulţumit (...) E., atuncea am şi eu o rugăminte, că mai merg cu maşina. Mâine trebuie să scot şi eu maşina din service, ai să-mi dai şi mie nişte bani, să mă duc să scot şi eu mâine maşina din service, te rog frumos? Te rog din suflet, ajută-mă şi pe mine, mâine fă şi mie gestu’ ăsta pentru mine, ca să scot şi eu maşina din service, că n-am niciun leu. Te roagă şi G. să-mi dai şi mie nişte bani mâine, să scot şi eu maşina din service. Te rog din suflet, ajută-mă şi pe mine mâine, să scot şi eu maşina din service.Ţi-aduc factura la ea, ţi-aduc factură, ţi-aduc tot (...)"

- Convorbirea telefonică din aceeaşi dată, ora 19:25:02, între inculpatul N.D. şi inculpata N.E.A.:

N.D.: Nu m-am înţeles cu el deloc. A zis că nu poate, (...) I-am zis şi de venitu’ ăla şi-a zis că n-are cum să dea nici venitu’ ăla (...) Deci, poate-l mai suni tu o dată. Ţie ce ţi-a zis? Ce-ai vorbit cu el?

- Mesajul de tip sms din aceeaşi dată, ora 20:34:52 expediat de inculpatul N.D. către inculpata N.E.A., cu următorul conţinut: "Vezi dacă te sună E. să-i zici că mă duc măine să iau maşina de la service.măine la 2 ma chemat mi-a promis cămi dă 30 mil pt reparatia masinei şi sar putea să-mi dea 1mil la tonă am negociat cu el."

- Mesajul de tip sms din data de 01 septembrie 2013 ora 22:27:55, expediat de inculpatul N.D. către inculpatul R.G.: "Sunt cu G. lăngă mine şi are o mare rugăminte la dvs are de plătit nişte credite la bancă măine e ultimu termen că după care intră ăn penalităti vă roagă dacă se poate şi nu vă supăraţi de ăntrebare so ajutaţi şi pe ea cu 4000 roni e urgentă vă roagă măine dacă pot să trec pe la domniaşoara A. sau săi daţi un răspuns sigur ăn seara asta ca să ştie ce să facă şi mi-a zis că este alâuri de dvs dacă doriti ea este lăngâ mine şi poate să vă sune.aşteaptă un răspuns sigur ân seara asta dacă se poate sau nu.G. aşteaptă un răspuns urgent şi aşteaptă un răspuns de la dvs."

- mesajul de tip sms din aceeaşi dată,ora 23:27:17, expediat de inculpatul N.D. către inculpatul R.G.: "Domnu R., G. aşteaptă un răspuns pt ziua de măine că vrea să culce că măine are o şedinţă cu procurolul general şi cu şefa de la dna K. puteti să-i daţi un răspuns .este foarte urgent"

- Mesajul de tip sms din data de 02 septembrie 2013, ora 11:08:27, expediat de inculpatul N.D. către inculpata N.E.A., cu următorul conţinut: "Mama ăţi dau o veste bună am vb aseară prin sms cu doctoru iam cerut pt maşină 40 mil şi lam rugat să ăncepem activitatea ca să fac şi eu ceva.şi mi-a zis că se rezolvă şi să-l sun la ora 1 să mă duc să iau bani de la crevedia şi cu firma a zis că vb el cu A. casă fie bine."

- Mesajul de tip sms din data 11 septembrie 2013, ora 14:45:34 expediat de inculpatul N.D. către inculpatul R.G.: "Vă roagâ găina dacă se poate să mă ajutaţi şi pe mine cu 20 de mil să scot maşina din service mi-aţi face o mare bucurie vă rog din suflet.şi o să vă fiu recunăscător toatâ viaţa dacă se poate pot să vă dau şi un nr de cont."

- Mesajul de tip sms din aceeaşi dată, ora 14:48:53, expediat de inculpatul N.D. către inculpata N.E.A., cu următorul conţinut: "Mama dăi sms lu doctoru cănd poţi."

- Convorbirea telefonică din data de 08 octombrie 2013 ora 14:55:12 între inculpatul N.D. şi martorul K.E." (...) vroiam să schimb cauciucurile pe (...) pe iarnă şi astea, şi dacă puteţi să m-ajutaţi şi pe mine cu cinci milioane. Vă roagă şi mama să mă mai ajutaţi, ştiţi? Şi o să vă (...) o să vă (...)"

În acest context, sub aspectul primirii sumei de bani pretinse, prezintă relevanţă şi atitudinea adoptată de inculpaţii N.E.A. şi N.D. pe întreaga perioadă în care s-a derulat activitatea infracţională, care permanent i-au creat şi întărit convingerea inculpatului R.G. că inculpata N.E.A. are o puternică influenţă asupra magistraţilor învestiţi cu soluţionarea dosarelor penale în care cumpărătorul de influenţă şi firmele sale sunt implicate şi-i poate determina să adopte soluţii favorabile.

În unele cazuri, pe fondul refuzului inculpatului R.G. de a onora cu promptitudine cereri vizând sume de bani inculpata direct şi prin intermediul fiului ei, N.D., i-a transmis cumpărătorului de influenţă mesaje explicite privind pericolul la care se expune, în situaţia în care nu ar mai beneficia de protecţia oferită de ea în virtutea funcţiei deţinute şi a relaţiilor la nivel înalt în cadrul Ministerului Public.

În acest context relevantă este convorbirea telefonică din data de 18 iulie 2013, la orele 14:36:41, între inculpata N.E.A. şi inculpatul N.D., N.E.A. consimţind cu privire la abordarea agresivă de către inculpatul N.D. a martorei M.I.A.:

"N.E.A.: Eu i-am trimis ei un mesaj în care am spus că este bătaie de joc, da? Faptu’ că vă (...) încă nu vorbiseşi cu ea şi astea şi i-am spus ca să vă răspundă la telefon, pentru că nu se poate aşa ceva, că cum îşi permite, că e bătaie de joc, înţelegi?

N.D.: Da. Şi am vorbit cu ea, da, i-am trimis câteva mesaje şi după, dintre care i-am dat un mesaj urât, de ameninţare, ştii? I-am dat un mesaj foarte urât şi asta, înţelegi? Şi asta.

N.E.A. Bun.

N.D.: Acuma mergem şi o luăm şi pe alte căi, pentru că ăştia sunt nişte măgari nenorociţi (...)

N.E.A.: Îşi permite (...) Pentru că ăla, doctoru’ nu este în ţară şi ea îşi permite. Ea îşi face ce vrea ea acolo.

N.D.: Atuncea, rugămintea mea: dă-i şi tu un mesaj să sperii puţin. Dă-i şi tu un mesaj d-ăla mai tare să se sperie puţin.

N.E.A.: Bine, dar ia redirecţionează şi mie mesaju’ care i l-ai trimis ei, ieri."

Relevanţă în acest context prezintă totodată:

- mesajul de tip SMS transmis în data de 06 mai 2013, ora 12:53:09, de N.D. către inculpatul R.G., cu următorul conţinut: "Bunä ziua domnu R. mi-a spus G. să vă transmit că azi are o sedinţă la ministerul de justitie iar mâine pleacă din ţară cu o delegaţie oficială şi vine săptămâna viitoare. În legătură cu problemele dvs a vb cu noua sefă de la dna L.K. fosta procuroare generala cu procurolul general si ce sefu de la dicot problemele sunt ca si rezolvate.dar vă întreabă când aveţi timp să venim săptămâna viitoare la dvs la birou are să vă transmită nişte lucruri deosebit de importante. cu stimä si respect D. si G."

- mesajul de tip sms din data de 18 iulie 2013, ora 14:26:43, expediat de inculpatul N.D. către martora M.I.A.: "Mama a găsit o solutie tranmitei lui E. şi lu R. că o să ne veden la dicot,la dna sau la parchetul general sî bănuiesc A. că atunci cred că găsim o soluţie ai supărato tare pe mama cănd ia vb cu procurolul general zilnic.şi controale se mai pot face .am auzit că este ăn concediu domnu R. la căte măgări nu ştiu cum mai aveti tupeu ăsta.astept un răspuns pănă măine cel tărziu."

- convorbirea telefonică din data de 18 iulie 2013, ora 14:36:41, între inculpata N.E.A. şi inculpatul N.D.:

"N.D.: Da’ am luat-o tare! I-am zis de (...) mai multe, de DIICOT, de Parchetu General, de mai multe, ştii? Şi astea. Am luat-o tare, c-o să ajungă acolo, că nu ştiu ce, că asta, că la câte măgării au făcut, câte astea, câte astea (...) Dacă nu putem să găsim o soluţie, că nu ştiu ce şi astea, ştii?"

- Declaraţia martorei M.I.A. "Dacă întârziam să-i onorez cererile primeam telefoane din partea mamei lui care se recomanda ca fiind procuror-şef.

Când eu nu eram prea receptivă d-na N.E.A. îmi amintea funcţia deţinută de dumneaei."

- mesajul de tip sms expediat în ziua de 26 iulie 2013, ora 19:00:36, de către inculpatul N.D. martorului K.E.: "E. eu cred că te-am respectat tot timpul şi ti-am vb frumos.tu de ce mai ânjurat de mama.cu ce ti-a greşit găina mea so ănjuri .de ce mai chemat degeaba azi .te las pe tine să alegi pt ziua de mine pt evaziune fiscală ce faci tu măine dacă dau un ordin te ia dicotu la căte dosare ai la ei.eu am crezut că putem fi prieteni şî să ne ănţelegem bine. eu eu sunt dispus să rămănem prieteni.şi de acum ăncolo să ne ănţelegem şi dacă se poate să mă ajuţi şi pe mine măcar cu o parte să scot maşina de la reparat."

- mesajul de tip sms din data de 26 iulie 2013, ora 19:27:55, expediat de inculpatul N.D. martorului K.E.: "E.toate relaţiile pe care le are mama am nr de telefon i-am cunoscut la diferite dineuri şi receptii. ăncepănd de la procurolul general, şefa de la dicot şi K. şi eu sunt colaboratorul lor să le dau informatii.dar eu am avut o depresie.eu m-am atasat de tine si de R. si G. la fel şi ăti promit că G. şi eţ vreau să fim o familie şi să ne ajutăm reciproc.ăti dau cuvăntul meu. şi scuzâmă pentru iesirea mea de astăzi ami cer scuze.şi te consider ca un tatâ."

Totodată, instanţa de control judiciar reţine că faptul că sumele de bani pretinse de inculpaţii N.E.A. şi N.D. au fost efectiv primite rezultă şi din conţinutul următoarelor convorbiri telefonice:

Mesajul tip sms expediat în data de 31 mai 2013 la ora 14:25:01, de inculpatul N.D. către inculpata N.E.A. cu următorul conţinut: "Mama mi-a dat A. 10 mil doctoru nu era acolo."

- Convorbirea telefonică din data de 11 iunie 2013, ora 14:02:35, între inculpata N.E.A. şi inculpatul N.D.:

N.E..: Ai vorbit cu el?

N.D.: Nu, da` nu, nu, am vorbit cu secretara, ştii (...)

N.E.A.: Şi ai rezolvat?

N.D.: Da, da, da, da. E OK!

- Convorbirea telefonică din data de 11 iunie 2013, ora 14:25:54 între inculpata N.E.A. şi inculpatul N.D.:

N.E.A.: (...) vezi ce faci cu banii şi asta (...)

N.D.: Da, da, da. Păi n-au ştiut că (...)

N.E.A.: Am nevoie si (...) eu nevoie deci vezi ce faci.

- Convorbirea telefonică purtată în ziua de 25 iunie 2013, ora 19:09:28 de inculpatul N.D. cu inculpata N.E.A., care relevă faptul că, urmare a telefonului dat "doctorului" şi a întâlnirii stabilite, inculpatul N.D. a primit de la acesta "ceva de ciuguleală".

"N.D.: Mi-a dat şi doctoru’, mi-a dat şi doctoru’ ceva. Ştii? Aşa "de ciuguleală" Ştii? Şi astea. Înţelegi, câteva milioane.

N.E.A.: E! Lasă că ţi-a dat mai mult! (...)"

În acest context, relevanţă prezintă şi declaraţia inculpatului G.R. care a arătat: "În toată perioada în care a urmat N.D. mi-a cerut diverse sume de bani, transmiţându-mi totodată că procurorul N.E.A. nu a abandonat demersurile sale la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi se preocupă să ne rezolve problema judiciară. De acelaşi lucru încerca să mă convingă şi N.E.A. atunci când mă contacta şi îmi cerea să-i dau fiului ei sumele de bani solicitate.

Precizez că atunci când nu răspundeam la apelurile telefonice sau nenumăratelor mesaje ale lui N.D., imediat primeam telefon de la mama acestuia care îmi cerea să îl primesc pe D. la mine.

De remiterea sumelor de bani se ocupa M.A., însă aceasta nu i-a dat niciodată bani din proprie iniţiativă ci numai din dispoziţia mea. Precizez că eu i-am cerut martorei M.I.A. să ţină pe agendă evidenţa sumelor achitate diverselor persoane din dispoziţia mea, printre care şi N.D."

"După 2 - 3 luni, timp în care nu am primit niciun răspuns referitor la dosarul meu de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, am înţeles că nu voi avea niciun răspuns şi că am intrat într-o relaţie neefericită, care nu era benefică societăţii mele."(declaraţie inculpat G.R., dosar instanţă)

De asemenea, în conturarea vinovăţiei inculpatei N.E.A., relevanţă prezintă şi atitudinea acesteia, care, la solicitarea inculpatului G.S., s-a implicat în mod activ în soluţionarea favorabilă a Dosarul penal nr. 1706/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Costeşti, în care numitului M.F.A.S. era cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având o îmbibaţie alcoolică în sânge peste limita legală prevăzută de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 şi vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen., făcând clare demersuri în acest sens pe lângă procurorul învestit cu soluţionarea cauzei, adoptând un mod de comunicare disimulat apt să conducă la ascunderea sau împiedicarea descoperirii faptelor de corupţie.

Cu privire la dosarul penal în care era interesat inculpatul G.S. probatoriul cauzei a demonstrat că la data de 7 noiembrie 2012 prim-procurorul C.D. a confirmat rezoluţia de începere a urmăririi penale faţă de M.F.A.S. pentru infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice şi vătămare corporală din culpă, iar la data de 06 noiembrie 2013 a fost finalizată urmărirea penală în cauză, dispunându-se trimiterea în judecată.

Astfel, inculpatul G.S. a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa, arătând: "(...) în luna mai 2013 am contactat-o pe inculpata N.E.A. procuror în cadrul PICCJ şi am rugat-o să intervină la procurorul C.D. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Costeşti pentru a dispune recalcularea alcoolemiei în dosarul penal în care era cercetat prietenul meu M.A.

Doamna procuror N.E.A. a fost de acord să facă demersurile solicitate şi m-a ţinut la curent cu toate demersurile şi discuţiile pe care le-a avut cu procurorul C.D. legate de recalcularea alcoolemiei.

Precizez că înainte de a vorbi cu inculpata N.E.A., M.A. la sugestia mea s-a adresat verbal poliţiştilor care îi cercetau dosarul dar aceştia au refuzat categoric să-i recalculeze alcoolemia. Văzând că nu rezolvă nimic m-am adresat inculpatei N.E.A. care datorită funcţiei de procuror la Parchetul General avea "trecere" la procurorul C. şi îl va convinge să dispună recalcularea alcoolemiei prietenului meu."

În acest punct, sub aspect probator, prezintă relevanţă declaraţia martorului C.D., prim-procuror care a confirmat faptul că inculpata N.E.A. l-a contactat telefonic de mai multe ori în legătură cu problema judiciară a lui M.F.A.S. sublinind că:" telefoanele primite de la doamna procuror N.E.A. precum, şi mesajele vizând problema juridică a lui M.A. le-am perceput ca forme de presiune asupra activităţii mele."

În contextul circumstanţelor faptice menţionate, din coroborarea conţinutului convorbirilor telefonice interceptate, rezultă că în data de 28 mai 2013, ora 9:15:56, folosind acelaşi limbaj disimulat respectiv "doctor" pentru prim-procurorul C.D., "tratament" în loc de soluţie, inculpatul G.S. a apelat la inculpata N.E.A. pentru a-i facilita obţinerea unei soluţii favorabile în dosarul prietenului său, numitul M.A.:

"Buna dimineaţa, doamna A. dacă puteţi vb cu domnul doctor C. de la Costesti ca se duce fratele meu M.A. la control si azi trebuie sa i scoata firele si trebuie un pic anesteziat va rog sa i transmite ti sa ii faca si lui o anestezie locala,multumesc.Mama inca nu i a prescris niciun tratament inca.".

Punând în aplicare hotărârea infracţională luată, după aproximativ 10 minute de la primirea acestui mesaj inculpata N.E.A. l-a apelat telefonic pe martorul C.D. şi, după ce şi-a declinat calitatea şi funcţia "sunt pe aceeaşi poziţie" i-a comunicat că l-a sunat în legătură cu "plângerea aceea cu M." convenind cu magistratul ca a doua zi să-l primească în audienţă pe M.F.A.S.

Având convingerea că martorul C.D. va reacţiona pozitiv la demersul său şi că va soluţiona favorabil cererea, inculpata N.E.A., în acelaşi limbaj disimulat, i-a transmis informaţia inculpatului G.S.: "am vorbit cu doctorul. Mâine după 10 îl aşteaptă."

În ziua de 06 iunie 2013, ora 11:32 S.G. i-a cerut din nou sprijinul inculpatei N.E.A., comunicându-i că M.A. a fost la procurorul C.D., însă, în vederea obţinerii unei soluţii favorabile în cauză, se impune ca procurorul să dispună efectuarea unei noi recalculări a alcoolemiei:

"Buna ziua, (...), akm am o rugaminte fratele meu a fost la costesti si akm trebuie domnul prc C. sa i mai trimita ultima declaratie la inml pt ai efectua a doua recalculare ca sa iasa sub 0,80.multumesc! Vorbiti dvs cu dmnul doctor C."

Pentru a transmite întocmai aspectele discutate inculpata N.E.A. i-a expediat martorului C.D. un mesaj tip sms reamintindu-i de problema juridică a lui M.A.: "Dl prim v-am sunat de mai multe ori dar aţi fost in ancheta Era vorba de o reclamaţie de care v-am mai spus." comunicându-i ulterior inculpatului G.S. rezultatul demersurilor făcute "Am vorbit ieri cu el Mi-a spus ca va veni la o sedinta in Bucuresti si trece sa ma vada îl mai sun si azi".

Audiat fiind în legătură cu această situaţie inculpatul G.S. a subliniat că "din ziua în care i-am cerut intervenţiile la procurorul C.D., inculpata N.E.A. mi-a cerut sub diferite pretexte sume de bani."

De asemenea, şi martora G.R. a precizat: "De fiecare dată când am fost cu pachete şi plicuri cu bani la familila N. ştiam că le dau pentru recalcularea alcoolemiei lui M. Anterior acestui moment al discuţiei referitoare la recalcularea alcoolemiei nu am mai dus familiei N. bani şi pachete."

Relevanţă sub acest aspect prezintă:

- mesajul de tip sms expediat în data de 06 iunie 2013, ora 11:41:58 de N.E.A. către G.S. "(...) Problema este ca am facut o toxi-infectie alimentara din cauza unui pate de ficat si am nevoie de niste medicamente.Ieri nu m-am putut scula din pat si nici nu am mers la servici Acum sunt la servici dar am nevoie de sprijinul dvs Ma revansez la salariu";

- mesajul de tip sms expediat în data de 18 iunie 2013, ora 20:54:00 de inculpata N.E.A. către inculpatul G.S. "Dl S. tb sa plec din tara la un congres nu uitati ce v-am rugat".

La data de 20 iunie 2013, inculpata N.E.A. a continuat să facă demersuri pe lângă prim-procurorul C.D. în favoarea lui M.A., "Dl prim nu vreau sa fiu inoportuna, dar va rog sa nu uitati de baiatul care a platit de 2 ori expertiza - N.A." şi corelativ acestui serviciu în ziua de 12 iulie 2013 a pretins de la inculpatul G.S., suma de 280 euro sub pretextul achiziţionării unui bilet de avion "Dl S. mai puteti sa ma ajutati cu plata unui bilet de avion care costa 280 euro ? Am facut rezervarea de acum pt plecarea mea singura la un congres dar pt ca e f ieftin emiterea sa face azi iar plata la fel in lei.", primind în aceiaşi zi suma de 1500 RON, prin intermediul martorei G.R.

De altfel, instanţa de control judiciar reţine faptul că inculpata N.E.A. nu a oferit nicio explicaţie credibilă justificării interesului manifestat pentru situaţia unui dosar în care nu era parte, susţinând că l-a contactat pe martorul "C.D. doar pentru a-l primi în audienţă pe M.A., pentru a depune o plângere pentru recalcularea alcoolemiei."

Din coroborarea probatoriului administrat în cauză a rezultat totodată că inculpata N.E.A., în luna august 2013, la solicitarea inculpatului G.S., a intervenit pe lângă martorul S.A.M., agent de poliţie în cadrul Poliţiei Municipiului Târgovişte - Biroul Rutier, în scopul de a nu-l sancţiona pe inculpatul G.S. depistat în trafic (pe raza localităţii Petreşti, jud. Argeş) transportând cu un autoturism animale fără documente de provenienţă.

Potrivit declaraţiei inculpatului G.S. în ziua următoare celei în care a apelat la sprijinul inculpatei N.E.A. i-a trimis acesteia la domiciliu, conform înţelegerii anterioare, suma de 1000 RON prin intermediul martorei G.R. Aceasta din urmă a confirmat în depoziţia sa susţinerile inculpatului S.G.:

"(...) Eu mă aflam în locuinţa noastră din Bucureşti şi când soţul meu G.S. a revenit la domiciliu mi-a spus că pe drum când venea cu animalele a fost oprit de un echipaj de poliţie care i-a cerut actele însă că a rezolvat cu poliţiştii, dar nu mi-a comunicat în ce mod a rezolvat.

A doua zi mi-a pus în contul de card sau mi-a dat personal, nu mai reţin, suma de 1.000 RON şi mi-a spus să-i duc doamnei procuror N.E.A. M-am deplasat în Bucureşti, str. B., am contactat-o telefonic pe aceasta care a coborât în faţa blocului unde i-am dat banii (...)"(fragment din declaraţia martorei G.R.).

Relevanţă sub acest aspect prezintă convorbire telefonică purtată la data de 22 august 2013, ora 06:44:32, de G.S., cu inculpata N.E.A.:

"G.S.: Sărut mâna şi îmi cer scuze. Uitaţi, ă (...), m-a oprit şi pe mine un echipaj de poliţie. Eu am fost, am luat nişte capre azi noapte de la Turda.

N.E.A.: Aşa (...)

G.S.: Şi m-a oprit ă (...) m-a oprit un echipaj de poliţie. Că vrea să-mi dea doişpe milioane de lei amendă (...), că să ni le confişte (...), că n-avem acte! Da la doişpe noapte ce acte să ne facă ? I-am spus la băieţii ăştia aicea de unde le-am luat. Da.

N.E.A.: Aşa (...)

G.S.: Şi că vrea să-mi dea doişpe milioane amendă că nu am (...) că nu am (...) acte la ele. Da omu’ la doişpe noaptea, din creierii munţilor de unde să-mi dea mie (...)

N.E.A.: Şi acuma unde sunteţi dumneavoastră ?

G.S.: La Petreşti. La Petrşti, în judeţul Argeş.

N.E.A.: Ă. la secţia de poliţie? Sau unde?

G.S.: Da e aicea. Nu la secţia de poliţie, e (...), ne-a oprit în trafic, e (...) un control de ăsta! (...)

N.E.A.: Da, da, da, da. Ă (...) păi nu ştiu cum să facem acum în momentu’ ăsta, adică ă (...) să-mi daţi (...)

G.S.: Eu văd că scrie un proces-verbal acolo de (...)

N.E.A.: Scrie un proces-verbal acuma?

G. S.: Da, da, da.

N.E.A.: Da. Păi (...) e, credeţi că este bine să îmi daţi la telefon să vorbesc cu (...) cu el? Cu unul dintre ei? Sau cum să facem?

G.S.: Da şi (...) eu mă duc şi îi dau la telefon pe unul dintre ei.

N.E.A.: Ă (...) da, haideţi! O să spun că sunt mătuşa dumneavoastră.

(în fundal G.S. poartă următoarea discuţie cu S.A.M., agent principal în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dâmboviţa, Poliţia Municipiului Târgovişte, Biroul Rutier)

G.S.: E o mătuşă de a mea.

S.A.M.: Păi şi ce să-i spun?

S.A.M: Bună dimineaţa.

N.E.A: Bună dimineaţa. Bună dimineaţa. Vă rog să nu interpretaţi că nu vreau să fie inoportun şi nu îmi place cu colegii mei să (...) mă rog, să discut problemele acestea. Este o rudă de a mea deci, ă (...) şi vroiam să vă spun că, că (...) ce s-a întâmplat acuma are o chestiune, deci legală şi acoperire legală. Deci el are documentele respective, a plecat foarte târziu noaptea şi asta şi deci are ă (...) tot ce trebuie.

S.A.M: Păi da, da’ şi cine sunteţi dumneavoastră ?

N.E.A.: Ă (...) deci eu sunt doamna procuror, deci sunt mătuşa lui, sunt doamna procuror N., de la Bucureşti.

S.A.M: Am înţeles.

N.E.A.: Deci vă rog să lua (...), deci vă rog din suflet să nu interpretaţi greşit, nu oblig nişte colegi (...)

S.A.M: Nu interpretez, doamne fereşte!

N.E.A.: Deci nu obişnuiesc cu colegii mei ca să gă (...) s-a întâmplat acuma dar vă rog să mă credeţi, ă (...) e un copil foarte bun şi are acoperire legală şi aduce toate documentele necesare.

S.A.M: Eu am înţeles. O să primească o mică sancţiune contravenţională. Atât!

N.E.A.: Vă rog frumos. Adică să nu fie o amendă!

S.A.M: Da, da, da.

Demersul inculpatei a fost unul de succes în sensul că inculpatul G.S. nu a fost sancţionat, "Haideţi că ne-a data drumu’ să plecăm." (Convorbire telefonică purtată la data de 22 august 2013, ora 06:55:09, de G.S., cu N.E.A.)

Analiza conţinutului convorbirilor telefonice interceptate în cauză coroborate cu rapiditatea şi uşurinţa cu care inculpata N.E.A. a dat curs cererii inculpatului G.S., abordarea lucrătorului de poliţie în timpul efectuării actului de serviciu, declinarea identităţii şi funcţiei cu scopul vădit de a-l intimida pe acesta, precum şi cu primirea de către inculpată, în ziua următoare a sumei de 1000 lei de la G.S. oferă şi pune în evidenţă dovada existenţei, între cei doi inculpaţi, a unei înţelegeri infracţionale frauduloase.

În raport de argumentaţia prezentată mai sus având în vedere că instanţa de fond nu a denaturat probele administrate, în sensul de a reţine împrejurări esenţiale, fără ca probele să le susţină, sau, dimpotrivă, nereţinând asemenea aspecte, deşi probele le confirmau, Înalta Curte, completul de 5 judecători constată că infracţiunea de trafic/cumpărare de influenţă pentru care inculpaţii N.E.A. şi G.R. au fost trimişi în judecată, există în materialitatea acestora fiind întrunite elementele constitutive ale acestora, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi sub aspectul laturii subiective.

Prin urmare, Înalta Curte, completul de 5 judecători constată că, în mod corect, prima instanţă, prin coroborarea judicioasă a probelor administrate în cauză, examinate şi detaliate cu ocazia examinării criticilor precedente formulate de inculpaţii N.E.A. şi G.R., a dispus condamnarea acestora pentru infracţiunile reţinute în sarcina lor.

În consecinţă, instanţa de control judiciar apreciază ca neîntemeiată cererea inculpaţilor N.E.A. şi G. de a se pronunţa o soluţie de achitare, reţinând că infracţiunile de trafic de influenţă, respectiv cumpărare de influenţă, pentru care aceştia au fost trimişi în judecată, există în materialitatea lor şi au fost comise de aceştia cu forma de vinovăţie prevăzută de lege.

2. Examinând apelul formulat de inculpatul N.D., instanţa de control judiciar constantă că, acesta a criticat sentinţa arătată sub aspectul greşitei sale condamnării pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 48 C. pen. raportat la art. 49 C. pen. şi art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi cu aplicarea art. 35 C. pen. şi art. 5 C. pen., solicitând achitarea sa în temeiul art. 16 lit. d) C. proc. pen., apreciind că în ceea ce-l priveşte este incidentă cauza de neimputabilitate prevăzută de art. 28 C. pen.

Cu referire la inculpatul N.D., Înalta Curte, completul de 5 judecători reţine că, ceea ce caracterizează complicitatea sa în raport cu celelalte forme de participaţie penală, este caracterul său de contribuţie indirectă la săvârşirea infracţiunii. Complicele nu determină, nici nu realizează în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, ci îi înlesneşte autorului această realizare, făcând, prin sprijinul pe care îl dă, ca autorul să săvârşească mai uşor, mai repede sau mai sigur fapta incriminată.

Pentru existenţa complicităţii este necesar să fie îndeplinite următoarele condiţii: comiterea de către autor a unei fapte prevăzute de legea penală; săvârşirea de către complice a unei acţiuni menite să înlesnească, să ajute pe autor la săvârşirea infracţiunii; complicele să acţioneze cu intenţie directă sau indirectă, ceea ce înseamnă că acesta fie prevede şi urmăreşte producerea rezultatului socialmente periculos, fie nu-l urmăreşte dar îl prevede şi acceptă posibilitatea producerii lui, stabilindu-se astfel legătura subiectivă cu autorul.

Complicitatea morală presupune un ajutor sau sprijin care vizează latura psihică a faptei săvârşită de autor şi constă în actul de natură să întărească moralul acestuia la comiterea faptei.

Raportând consideraţiile teoretice sus-menţionate la speţa dedusă judecăţii, Înalta Curte, completul de 5 judecători reţine că, astfel cum rezultă din probatoriul cauzei şi relevat în cele ce preced, inculpatul N.D. a cunoscut hotărârea infracţională luată de inculpaţii N.E.A. şi G.R. de a obţine foloase materiale, în schimbul promisiunilor făcute inculpatului G.R. în sensul soluţionării favorabile a problemelor judiciare ale acestuia.

Prin urmare, acţiunile desfăşurate de inculpatul N.D., astfel cum rezultă din cele ce preced se circumscriu noţiunii de complicitate morală, ca formă a participaţiei penale, astfel cum este definită în art. 48 C. pen., reţinându-se că acesta a intermediat, în baza înţelegerii cu ceilalţi inculpaţi, comunicarea între inculpata N.E.A. şi inculpatul G.R., şi a creat convingerea inculpatului G.R., că solicitările sale vor fi rezolvate într-o manieră favorabilă acestuia, în alte condiţii decât cele legale, datorită influenţei procurorului N.E.A.

Probatoriul administrat în cauză demonstrează că discuţiile pe care inculpatul N.D. le-a avut cu inculpatul G.R., pe toată perioada de referinţă, coroborate cu acţiunile conjugate ale traficantului de influenţă, în sensul că au un control total asupra modului în care cererile vor fi soluţionate, au fost de natură a contribui la întărirea convingerii inculpatului G.R. că în schimbul serviciului pretins, solicitările acestuia vor fi soluţionate în mod favorabil, rezultând fără dubiu contribuţia importantă a acestuia la comiterea faptelor de corupţie.

Cu referire la apărările formulate de inculpatul N.D. în sensul achitării sale pe motiv că nu se face vinovat de comiterea faptelor, invocând starea de iresponsabilitate, instanţa de control judiciar constată că nu sunt întemeiate şi nu pot determina adoptarea unei soluţii contrare celei dispuse de instanţa de fond.

Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, aminteşte că iresponsabilitatea reprezintă o cauză care înlătură caracterul penal al faptei, fiind definită de art. 28 C. pen., potrivit căruia, "nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală, săvârşită de persoană care, în momentul comiterii acesteia, nu putea să-şi dea seama de acţiunile sau inacţiunile sale, ori nu putea să le controleze, fie din cauza unei boli psihice, fie din alte cauze."

Ca atare, iresponsabilitatea poate fi definită ca o stare de incapacitate psihică a unei persoane, care din cauza alienaţiei mintale sau din alte cauze, nu poate să-şi dea seama de semnificaţia socială, morală sau juridică a acţiunilor sale, cât şi a urmărilor acestora.

Specific stării de iresponsabilitate este lipsa acelor capacităţi psihice ale persoanei care ţin de factorul intelectiv ori de factorul volitiv sau chiar de ambii factori ai vinovăţiei, situaţie în care nu poate fi antrenată răspunderea penală.

Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică din data de 1 octombrie 2014, întocmit de Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici", în urma analizării documentelor medicale depuse la dosarul cauzei şi a examinării psihiatrice privind pe inculpatul N.D. a reţinut că acesta este consumator de droguri şi alcool şi din anul 2007, având multiple internări în spitale de psihiatrie şi a concluzionat că inculpatul prezintă diagnosticele: "tulburare polimorfă de personalitate cu decompensări psihotice în antecedente, toxicomanie la etnobotanice, dependenţă etanolică, hepatită cronică cu HVC", apreciindu-se că a avut capacitate psihică de apreciere critică asupra conţinutului şi consecinţelor social-negative ale faptei, acţionând cu discernământ diminuat.

Prin urmare, din perspectiva prevederilor art. 28 C. pen., prin raportare şi la concluziile raportului de primă expertiză medico-legală psihiatrică efectuat în cauză, instanţa de control judiciar constată că, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul N.D., afecţiunile de care acesta suferă nu sunt de natură să conducă la abolirea discernământului şi la constatarea că inculpatul a acţionat fără vinovăţie, situaţie în care se impunea achitarea sa pentru toate faptele ce i se reţin în sarcină.

Urmare analizei coroborate a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte, completul de 5 judecători, faţă de toate argumentele prezentate mai sus va concluziona în sensul că apărarea inculpatului N.D. constând în aceea că, în ceea ce-l priveşte ar exista o cauză de neimputabilitate, respectiv iresponsabilitatea, nu poate fi primită.

În concluzie, având în vedere considerentele arătate, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte, completul de 5 judecători, va dispune respingerea, ca fiind nefondate, a apelurilor formulate de inculpaţii N.D., N.E.A. şi G.R.

3. Cu privire la apelul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, Înalta Curte, completul de 5 judecători constată că acesta a criticat Sentinţa penală nr. 201 din 17 martie 2013 pentru nelegalitate sub aspectul greşitei aplicări a dispoziţiilor Codului penal anterior cu privire la pedepsele complementare şi accesorii cu referire la inculpata N.E.A., precum şi sub aspectul greşitei individualizări a pedepselor aplicate inculpatei N.E.A.

Înalta Curte, completul de 5 judecători procedând la o nouă evaluare a criteriilor de individualizare judiciară a pedepsei, prin raportare la cauza dedusă judecăţii constată că prima instanţă a aplicat inculpatei N.E.A. pedepse corect individualizate în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. anterior, ţinând seama de dispoziţiile părţii generale a Codului penal anterior, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârşite, de persoana inculpatei şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, dar şi de modalitatea concretă de săvârşire a faptei, motiv pentru care, contrar solicitării reprezentantului parchetului de pe lângă Înalta Curte, completul de 5 judecători, le va menţine ca fiind legale şi juste în raport de criteriile generale enunţate, apreciind pe cale de consecinţă nefondat acest motiv de apel.

Astfel, Înalta Curte, completul de 5 judecători, constată că necesitatea aplicării unei pedepse şi evaluarea cuantumului acesteia trebuie să se înfăptuiască sub semnul fermităţii care nu echivalează cu aplicarea unei pedepse severe, ci a unui tratament penal corespunzător, adecvat pericolului social al faptei şi persoanei făptuitorului, apt să-şi realizeze cu maximă eficienţă finalitatea educativ - preventivă, ceea ce prima instanţa a evaluat şi aplicat corect.

În privinţa pedepselor complementare şi accesorii, instanţa de control judiciar constată că instanţa de fond trebuia să dea eficienţă dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 (de punere în aplicare a noului C. pen.), potrivit cărora în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunile comise.

Prin urmare, având în vedere că, în cazul inculpatei N.E.A. instanţa de fond a identificat, în mod corect, legea penală mai favorabilă ca fiind Codul penal din anul 1968 rezultă că şi pedepsele accesorii şi complementare trebuie să fie aplicate în condiţiile prevăzute de această lege.

Aşadar, instanţa de control judiciar, admitând apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională va proceda la rejudecarea cauzei conform art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. în sensul că va aplica, în ceea ce o priveşte pe inculpata N.E.A., pedepse accesorii şi complementare în lumina art. 64 C. pen. anterior.

Astfel, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, de împrejurările cauzei şi de persoana inculpatei N.E.A., în conformitate cu dispoziţiile art . 71 alin. (3) C. pen., se va constata nedemnitatea acesteia în exercitarea:

1. dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen.;

2. dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., aceste drepturi urmând a fi avute în vedere atât pentru stabilirea conţinutului pedepsei complementare cât şi accesorii.

4. Prin urmare, pentru considerentele, şi în limitele, mai sus menţionate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, va admite apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva Sentinţei penale nr. 201 din 17 martie 2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 5943/1/2013.

Va desfiinţa, în parte, sentinţa penală apelată faţă de inculpata N.E.A. şi rejudecând:

Va înlătura aplicarea dispoziţiilor art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi c) C. pen. ca pedeapsă accesorie şi complementară.

În baza art. 71 C. pen. (1968) cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 12 din Legea nr. 187/2012 se va interzice inculpatei N.E.A. exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. (1968), ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 65 C. pen. (1968) cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 12 din Legea nr. 187/2012 se va interzice inculpatei N.E.A. exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. (1968), ca pedeapsă complementară pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

Totodată, vor fi respinse ca fiind nefondate apelurile formulate de inculpaţii N.D., N.E.A. şi G.R. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen. apelanţii inculpaţi N.D. şi N.E.A. vor fi obligaţi la plata sumei de câte 275 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 75 lei, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen. apelantul inculpat G.R. va fi obligat la plata sumei de 400, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (6) C. proc. pen. Onorariul interpretului de limbă franceză se va suporta din fondurile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În temeiul dispoziţiilor art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea Admite apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Admite apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva Sentinţei penale nr. 201 din 17 martie 2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 5943/1/2013.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată faţă de inculpata N.E.A. şi rejudecând:

Înlătură aplicarea dispoziţiilor art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi c) C. pen. ca pedeapsă accesorie şi complementară.

În baza art. 71 C. pen. (1968) cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 12 din Legea nr. 187/2012 interzice inculpatei N.E.A. exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. (1968), ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 65 C. pen. (1968) cu aplicarea art. 5 C. pen. şi art. 12 din Legea nr. 187/2012 interzice inculpatei N.E.A. exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. (1968), ca pedeapsă complementară pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

Respinge, ca nefondate, apelurile formulate de inculpaţii N.D., N.E.A. şi G.R. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului N.D. perioada reţinerii şi arestului preventiv de la data de 28 octombrie 2013 până la data de 27 mai 2014, perioada arestului la domiciliu de la 27 mai 2014 până la data de 09 iunie 2014 şi perioada arestului preventiv de la 09 iunie 2014 la zi.

Deduce din pedeapsă aplicată inculpatei N.E.A. perioada reţinerii şi arestului preventiv de la data de 28 octombrie 2013 până la data de 27 mai 2014, perioada arestului la domiciliu de la data de 27 mai 2014 până la data de 20 iunie 2014 şi perioada arestului preventiv de la data de 04 septembrie 2014 până la data de 04 mai 2015 şi perioada arestului la domiciliu de la data de 04 mai 2015 la zi.

Obligă apelanţii inculpaţi N.D. şi N.E.A. la plata sumei de câte 275 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 75 lei, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă apelantul inculpat G.R. la plata sumei de 400, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul interpretului de limbă franceză se va suporta din fondurile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 15 iunie 2015.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 74/2015. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI