ICCJ. Decizia nr. 103/2011. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Deciziapenală nr. 103/2011
Dosar nr.9872/1/2010
Şedinţa publică din 28 februarie 2011
Asupra recursurilor de faţă;
Din actele dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 2151 din 15 decembrie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a fost respinsă ca tardivă, plângerea formulată de petenţii P.S. şi P.R. împotriva ordonanţei din 1 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dispusă în dosarul nr. 200/P/2009. Au fost obligaţi petenţii la plata cheltuielilor judiciare statului.
Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut, în esenţă, că prin ordonanţa atacată s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de magistratul procuror V.D., soluţia fiind confirmată de către procurorul ierarhic superior.
S-a reţinut, totodată, că soluţia procurorului a fost comunicată la 8 iulie 2009, petenţii formulând plângere ulterior la 3 septembrie 2009, cu depăşirea termenului prevăzut de art. 2781 C. proc. pen., plângerea fiind respinsă ca tardivă.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs petenţii, solicitând după cum rezultă din motivele de recurs depuse în scris (filele 9-11 dosar recurs) şi concluziile orale ale apărătorului admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, petenţii sesizând cu plângere procurorul ierarhic superior la 27 iulie 2009, iar instanţa la 3 septembrie 2009, plângerea fiind formulată în termen legal.
Analizând cauza prin prisma criticilor invocate şi sub toate aspectele, potrivit dispoziţiilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen. se constată că recursurile sunt fondate şi vor fi admise pentru considerentele ce urmează.
Astfel după cum rezultă din interpretarea dispoziţiilor art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 C. proc. pen. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 C. proc. pen. şi art. 278 C. proc. pen., la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă.
În cauza dedusă judecăţii, urmare plângerii penale formulate, faţă de intimatul magistrat s-a dispus neînceperea urmăririi penale prin Ordonanţa nr. 200/P/2009 din 1 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, soluţia fiind comunicată petenţilor la 10 iulie 2009 (filele 30, 31 dosar parchet).
După cum rezultă din cuprinsul rezoluţiei nr. 8005/3663/II/2/2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, petenţii au formulat plângere la procurorul ierarhic superior la 27 iulie 2009, aceasta fiind soluţionată la 5 august 2009 (fila 34 dosar parchet), deci în termenul de 20 de zile prevăzut de lege, soluţia fiind comunicată petenţilor la 18 august 2009 (filele 36, 37 dosar recurs).
Aşadar, în speţă, erau incidente prevederile art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., termenul de 20 de zile pentru formularea plângerii potrivit art. 2781 C. proc. pen. curgând de la data comunicării soluţiei procurorului ierarhic superior, respectiv 18 august 2009.
Rezultă aşadar că termenul legal pentru atacarea prin plângere a soluţiei de netrimitere în judecată expira la 8 septembrie 2009. Or, în cauză petenţii au formulat plângere la 3 septembrie 2009 (fila 11 dosar fond), aceasta fiind formulată în termen, chiar dacă a fost adresată parchetului, care, însă, a înaintat-o instanţei competente.
Pentru considerentele ce preced, se constată că recursurile formulate sunt fondate, iar potrivit dispoziţiilor art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen. vor fi admise, casată sentinţa atacată, iar cauza va fi trimisă primei instanţe pentru judecarea plângerii formulate de petenţi.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de petenţii P.S. şi P.R. împotriva sentinţei nr. 2151 din 15 decembrie 2009, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. 7573/1/2009.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza pentru judecarea plângerii formulate de petenţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 28 februarie 2011.
| ← CSJ. Decizia nr. 170/194/. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 113/2011. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → |
|---|
