ICCJ. Decizia nr. 245/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Decizia nr. 245/2004
Dosar nr. 204/2004
Şedinţa publică din 20 septembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 30 iunie 2004, petiţionarul I.C., inculpat în dosarul nr. 514/2003 al Judecătoriei Constanţa, fiindu-i imputată săvârşirea infracţiunii de calomnie prevăzută de art. 206 C. pen., a formulat oral, în şedinţă publică, cerere de recuzare a judecătorilor de la toate instanţele, cerând soluţionarea cauzei respective de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Ca urmare, Judecătoria Constanţa a dispus amânarea judecării cauzei, înaintând dosarul la Tribunalul Constanţa.
Ulterior, la data de 1 iulie 2004, petiţionarul şi-a precizat cererea în scris, menţionând că înţelege să recuze pe judecătorul D.M. de la Judecătoria Constanţa şi pe toţi ceilalţi judecători din ţară, cu excepţia a 9 judecători din compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Tribunalul Constanţa, căruia i s-a înaintat dosarul, a dispus, prin încheierea nr. 431 din 2 iulie 2004, înaintarea dosarului la Curtea de Apel Constanţa.
La rândul ei, Curtea de Apel Constanţa, prin încheierea nr. 82/P din 6 iulie 2004, a dispus înaintarea dosarului, în vederea soluţionării cererii de recuzare, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin încheierea nr. 183 din 14 iulie 2004, pronunţată în dosarul nr. 3958/2004, a respins cererea de recuzare, ca inadmisibilă, cu motivarea că aceasta nu întruneşte condiţiile cerute de lege, deoarece petiţionarul nu a indicat temeiul în baza căruia a recuzat pe toţi judecătorii din ţară şi, mai mult, a precizat doar numele unui singur judecător dintre cei la care s-a referit generic prin cererea sa.
Împotriva acestei încheieri, petiţionarul a declarat recurs.
Recursul nu este admisibil.
Prin alineatul 7 al art. 52 C. proc. pen., abrogat prin articolul unic al OUG nr. 55/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 592 din 1 iulie 2004, se prevedea că „încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai cu recurs, în termen de 48 de ore din momentul pronunţării".
Or, în urma abrogării alineatului menţionat, încheierea prin care s-a respins recuzarea este supusă reglementării cu caracter general, de la art. 3851 alin. (2) C. proc. pen., în conformitate cu care „încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentinţa sau Decizia recurată, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs".
Aşa fiind şi cum, prin nici o dispoziţie a legii, nu se mai prevede că încheierea prin care a fost respinsă cererea de recuzare ar putea fi atacată separat cu recurs, urmează ca recursul declarat în cauză de petiţionarul I.C. să fie respins, ca inadmisibil, cu obligarea acestuia să plătească statului cheltuielile judiciare efectuate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionarul I.C. împotriva încheierii nr. 183 din 14 iulie 2004, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. 3958/2004.
Obligă pe petiţionar să plătească statului suma de 600.000 lei cheltuieli judiciare în recurs.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi, 20 septembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 244/200/. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 246/2004. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → |
|---|
