ICCJ. Decizia nr. 7/2006. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI
Decizia nr. 7/2006
Dosar nr. 289/2005
Şedinţa publică din 23 ianuarie 2006
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 384 din 28 iunie 2005, pronunţată în dosarul nr. 2172/2005, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a admis plângerea formulată de petentul N.L. împotriva rezoluţiilor nr. 393/P din 22 septembrie 2004 şi nr. 1801/II/2/2004 din 10 decembrie 2004, ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, a desfiinţat rezoluţiile atacate şi a trimis dosarul, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, spre competentă soluţionare.
S-a reţinut că plângerea penală, întrunind condiţiile art. 222 C. proc. pen., priveşte infracţiuni săvârşite de membrii Guvernului, competenţa efectuării urmăririi penale revenind Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Împotriva hotărârii primei instanţe au declarat recurs, intimaţii P.I.D. şi T.M.N., cu precizarea că motivele vor fi depuse după redactarea sentinţei atacate.
Examinând cauza, în raport cu dispoziţiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., se constată următoarele:
La data de 30 martie 2004, petentul N.L. a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu plângere împotriva preşedintelui A.P.A.P.S. şi a membrilor comisiei de licitaţie care au aprobat vânzarea a 10% din acţiunile SC A. SA, societăţii M.I. Inc. New York, SUA, împotriva membrilor Consiliului de Administraţie şi a membrilor A.G.A., care au aprobat majorarea frauduloasă a capitalului social al SC A. SA, prin hotărârea nr. 327 din 11 noiembrie 2002, precum şi a membrilor Guvernului României.
Prin rezoluţia nr. 393/P/2004 din 22 septembrie 2004, Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt a confirmat propunerea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Olt - Serviciul Cercetări Penale, de a nu se începe urmărirea penală, în dosarul menţionat, sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 246 şi 248 C. pen.
Împotriva acestei rezoluţii, petentul N.L. a formulat plângere.
Învestită prin declinarea competenţei soluţionării în fond a plângerii, secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reţinând dispoziţiile art. 209 alin. (3) şi art. 29 pct. 1 C. proc. pen., a admis plângerea, a desfiinţat rezoluţia atacată şi a trimis dosarul, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, spre competentă soluţionare.
În raport cu dispoziţiile art. 40 alin. (2), art. 45 şi art. 35 C. proc. pen., cu referire la dobândirea calităţii de parlamentar de către făptuitorul M.O., se constată că în mod legal dosarul a fost trimis, spre competentă soluţionare, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa încât hotărârea atacată nu este supusă nici unuia din cazurile de casare prevăzute în art. 3859 din acelaşi cod.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea va respinge recursurile declarate de P.D.I. şi T.M.N., ca nefondate.
Totodată, în baza art. 192 alin. (2) şi (4) din acelaşi cod, recurenţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de intimaţii P.I.D. şi T.M.N. împotriva sentinţei nr. 384 din 28 iunie 2005, pronunţată de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. 2172/2005.
Obligă recurenţii menţionaţi să plătească statului, câte 200 lei (2.000.000 ROL), fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6/2006. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 8/2006. COMPLETUL DE 9 JUDECĂTORI → |
|---|
