Furt. Art.228 NCP. Sentința nr. 56/2015. Judecătoria ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 56/2015 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 04-02-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
Sentința penală nr. 56/2015
Ședința nepublică din 04.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: B. D. M.
GREFIER: N. A.
P. de pe lângă Judecătoria A. I. este reprezentat de procuror
G. O.
Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpatul N. R. A. trimis în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin.1 art. 229 alin.1 lit. d C.pen. cu aplicarea art. 113 și următoarele C.pen.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă în instanță părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 03.02.2015 când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 04.02.2015, încheierea făcând parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 4432/P/2014 emis la data de 19.11.2014 P. de pe lângă Judecătoria A. I. a trimis în judecată pe inculpatul N. R. A. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin.1 art. 229 alin.1 lit. d C.pen. cu aplicarea art. 113 și următoarele C.pen.
În actul de sesizare se arată, în esență că în data de 03.11.2014, în jurul orelor 09:30, inculpatul N. R. A. a pătruns, prin escaladarea zidului și forțarea geamului, în vestiarul sălii de sport a Universității 1 Decembrie 1918 A. I., situată pe . unde a luat în scopul însușirii pe nedrept, dintr-un rucsac, un telefon mobil marca Samsung Galaxy SII, suma de 20 dolari și 10 lei, precum și: o pereche de cercei, două lănțișoare și un medalion din aur, bunuri în valoare totală de 1500 lei, aparținând persoanei vătămate P. L. J., cetățean american, baschetbalist la CSU A. I., care în acele momente efectua un antrenament cu echipa.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declarații persoana vătămată (f. 15-19 dup), declarații martori (f. 20-24 dup); declarațiile inculpatului (f. 30-36 dup), documente privind ridicarea de obiecte (f. 49-53), procese verbale de verificare (f. 54-57 dup), cazier judiciar al inculpatului (f. 62-63 dup).
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. la data de 19.11.2014 sub dosar nr._ .
Prin încheierea din ședința din camera de consiliu din data de 20.01.2015 judecătorul de cameră preliminară a constata legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.
La primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către grefierul de ședință în baza art. 374 C.p.p. a actului prin care s-a dispus începerea judecății,. Instanța l-a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin.10 C.p.p. iar, în urma răspunsului pozitiv al acestuia, a procedat la audierea inculpatului, în conformitate cu dispozițiile art. 375 alin.1 C.p.p.
Constatând îndeplinite condițiile impuse de textul legal de la art. 375 C.pr.pen, văzând și concluziile favorabile ale reprezentantului Ministerului Public și ale apărătorului inculpatului, instanța a admis cererea inculpatului de parcurgere a procedurii simplificate de recunoaștere a vinovăției.
Față de acestea, nu s-a mai procedat la efectuarea cercetării judecătorești în cauză.
În cauză persoana vătămată P. Lorelai J. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 20 dolari și 10 lei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
1.Situația de fapt:
Analizând materialul probator administrat în cauză instanța constată că situația de fapt astfel cum a fost descrisă în cuprinsul actului de sesizare al instanței este una corectă și corespunde realității, fiind în concordanță cu criteriile de incidență ale legii penale și procesual penale.
Astfel, la data de 03.11.2014 organele de poliție din cadrul Poliției Municipiului A. I. au fost sesizate prin plângerea persoanei vătămate P. L. J., cetățean american, baschetbalist la CSU A. I., cu privire la faptul că în timp ce se afla la sala de sport a Universității 1 Decembrie 1918 A. I., autori necunoscuți i-au sustras dintr-un rucsac, lăsat la vestiar, un telefon mobil marca Samsung Galaxy SII, suma de 25 dolari și 10 lei, precum și o pereche de cercei, două lănțișoare și un medalion din aur, cauzându-i un prejudiciu total de aproximativ 1500 lei.
În urma investigațiilor efectuate, a fost identificat autorul faptei, respectiv inculpatul N. R. A., stabilindu-se că acesta a comis fapta pentru care este cercetat astfel: În ziua de 03.11.2014, în jurul orelor 09:30, inculpatul a pătruns, escaladând zidul, printr-un geam, în vestiarul sălii de sport a Universității 1 Decembrie 1918 A. I., situată pe . apropierea locuinței sale, și a sustras, din rucsacul aparținând persoanei vătămate P. L. J., cetățean american, baschetbalist la CSU A. I., un telefon mobil marca Samsung Galaxy SII, o pereche de cercei, două coliere și un medalion din aur, precum și suma de 25 dolari și 10 lei. În aceeași zi, inculpatul, ajutat de mama sa G. O., a schimbat suma de 20 dolari sustrasă, la casa de schimb valutar ., folosindu-se cartea de identitate a numitei N. I., sora lui.
A doua zi, inculpatul s-a deplasat la casa de amanet aparținând . din A. I., unde, tot cu ajutorul mamei sale G. O., a amanetat lănțișoarele și medalionul din aur, fiind încheiat contractul de amanet 1451/04.11.2014.
Telefonul mobil și un cercel din aur au fost identificate la domiciliul inculpatului, fiind predate de martorul N. A., fratele lui N. R. A..
Prejudiciului cauzat a fost recuperat parțial, fiind ridicate și lăsate în custodia persoanei vătămate bijuteriile din aur și telefonul mobil.
Situația de fapt expusă mai sus reiese din coroborarea următoarelor mijloace de probă cunoscute și însușite de către inculpat prin declarația dată personal în fața instanței de judecată:- proces verbal de cercetare la fața locului, din data de 03.11.2014, activitate în urma căreia s-a stabilit că autorul faptei a pătruns în câmpul infracțional prin geamul de la vestiarul sălii de sport,care a fost găsit în poziția „ deschis”. Totodată, a fost identificat pe un cuier și rucsacul persoanei vătămate, din care se reclama sustragerea unui telefon mobil marca Samsung Galaxy SII, a unei perechi de cercei, dar și două coliere din aur, un medalion din aur, precum și suma de 25 dolari și 10 lei;- proces verbal întocmit, la data de 03.11.2014, de către polițiștii prezenți la fața locului ca urmare a sesizării infracțiunii de furt de către persoana vătămată, ocazie cu care s-a constatat că geamul prin care s-a pătruns în vestiar prezenta urme de forțare; - proces verbal întocmit de organele de poliție, la data de 06.11.2014, cu ocazia ridicării de la casa de amanet . din A. I. a unei copii a contractului de amanet 1451/04.11.2014 încheiat de G. O., mama inculpatului, și a bijuteriilor din aur care au fost recunoscute de persoana vătămată ca aparținându-i; - proces verbal întocmit de organele de poliție la data de 06.11.2014 cu ocazia efectuării de verificării la casa de schimb valutar . în urma cărora s-a stabilit că în data de 03.11.2014 a fost schimbată suma de 20 dolari de către o persoana care a folosit cartea de identitate a numitei N. I. M., sora inculpatului N. R. A., fiind atașată cu această ocazie și lista de schimburi valutare din ziua de 03.11.2014, pusă la dispoziție de casa de schimb valutar;- declarația martorului S. A. I., lucrător comercial la casa de amanet . din A. I., potrivit căreia, la data de 04.11.2014, la casa de amanet unde-și desfășura activitatea, s-a prezentat o persoana de sex feminin care a amanetat bijuterii din aur, pe numele acesteia fiind întocmit contractul de amanet 1451/04.11.2014. Potrivit declarației martorului, persoana care a amanetat bunurile era însoțită de un tânăr care i se adresa cu apelativul de “ mamă”; - declarația martorului I. G. F., concubinul surorii inculpatului, care a precizat că, în ziua de 03.11.2014, în timp ce se afla la locuința surorii suspectului, acolo a ajuns și suspectul care avea asupra sa un telefon mobil și mai multe bijuterii. Martorul precizează că l-a însoțit pe inculpatului și pe mama acestuia, G. O., la o casa de schimb valutar, unde numita G. O. a schimbat suma de 20 dolari SUA, folosind cartea de identitate a concubinei martorului, N. I. M.;- declarațiile părții responsabile civilemente- mama inculpatului G. O., potrivit căreia a fost în ziua de 03.11.2014 la o casă de schimb valutar și a schimbat suma de 20 dolari SUA, bani aparținând fiul ei, inculpatul, iar în data de 04.11.2014 a fost, împreună cu acesta, la o casă de amanet unde a amanetat bijuterii, despre care a precizat că fiul ei, i-a spus că le-a găsit;- proces-verbal de ridicare de la numitul Nicuma A. C., fratele inculpatului, a unui cercel din aur tip bobiță și a unui telefon mobil marca SAMSUNG GALAXY S II ;- proces-verbal de lăsare în custodia persoanei vătămate a bunurilor ridicate de la casa de amanet și fratele inculpatului; - declarația persoanei vătămate; dar și declarația inculpatului care nu a recunoscut comiterea faptei, precizând în fața organelor de cercetare penală că a găsit telefonul mobil, bijuteriile și cei 20 dolari SUA în apropierea sălii de sport a Universității pe o pajiște, în data de 03.11.2014, în jurul orei 09,30;
De altfel, starea de fapt așa cum a fost descrisă în actul de sesizare al instanței, precum și probele administrate în cursul urmăririi penale, au fost însușite întocmai de inculpat, ca urmare a cererii sale de parcurgere a procedurii simplificate de recunoaștere a vinovăției prevăzute de art. 375 și 377 C.pr.pen. și a declarației date în acest sens (fila 147 ds. inst.).
- Încadrarea juridică:
Fapta inculpatului N. R. A. constând în aceea că, în data de 03.11.2014, în jurul orelor 09:30, a pătruns, prin escaladarea zidului și forțarea geamului, în vestiarul sălii de sport a Universității 1 Decembrie 1918 A. I., situată pe . unde a luat în scopul însușirii pe nedrept, dintr-un rucsac, un telefon mobil marca Samsung Galaxy SII, suma de 20 dolari și 10 lei, precum și: o pereche de cercei, două lănțișoare și un medalion din aur, bunuri în valoare totală de 1500 lei, aparținând persoanei vătămate P. L. J., cetățean american, baschetbalist la CSU A. I., care în acele momente efectua un antrenament cu echipa,întrunește elementele constitutive ale infracțiuni de furt calificat, prevăzută de art. 228 al. 1 C.pen. corob. cu art. 229 al. 1 lit. d C.pen., cu aplic. art. 113 și urm. C.pen
Astfel, din probele administrate în cauză a rezultat că, prin fapta de sustragere în scopul de însușire a bunurilor, aparținând persoanei vătămate P. L. J., a fost realizat elementul material al infracțiunii de furt calificat, constând în acțiunea de luare a bunurilor mobile din posesia sau detenția altei persoane, fără consimțământul acesteia. Au fost realizate astfel cele două acte specifice acțiunii de luare, și anume, deposedarea, și respectiv, imposedarea. De asemenea, coroborarea probelor mai sus enumerate a dovedit existența unei urmări imediate ce constă în prejudiciul realizat (sustragerea bunurilor), precum și raportul de cauzalitate între fapta săvârșită și urmarea socialmente periculoasă produsă (paguba).
Instanța reține că infracțiunea de furt calificat a fost săvârșita în formă agravată, întrucât în conformitate cu art. 229 alin. 1 lit. d) Cod penal constituie agravantă săvârșirea faptei prin efracție, escaldare (…).Or, din materialul probator analizat mai sus, rezultă că inculpatul a pătruns, prin escaladarea zidului și forțarea geamului, în vestiarul sălii de sport a Universității 1 Decembrie 1918 A. I., de unde a luat în scopul însușirii pe nedrept, dintr-un rucsac, un telefon mobil marca Samsung Galaxy SII, suma de 20 dolari și 10 lei, precum și: o pereche de cercei, două lănțișoare și un medalion din aur, bunuri în valoare totală de 1500 lei, aparținând persoanei vătămate P. L. J..
În privința laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea de furt calificat cu intenție directă, având reprezentarea faptelor sale și urmărind producerea rezultatului, bunurile fiind luate în scopul insușirii pe nedrept. Intenția inculpatului rezultă din modul de săvârșire a faptelor, din mijloacele de probă administrate.
Din punct de vedere al formei infracțiunii, instanța reține forma consumată. Astfel, persoana vătămată a fost deposedată de bunuri, pe care inculpatul le-a sustras în scopul însușirii pe nedrept.
Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că fapta săvârșită de inculpat există, constituie infracțiune și a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța nu va dispune condamnarea acestuia, ci ținând cont de starea de minoritate în care s-au aflat la data săvârșirii faptei, va aplica o măsură educativă conform dispozițiilor Codului penal.
- Individualizarea măsurii educative aplicate:
La individualizarea măsurii educative, instanța va avea în vedere, așa după cum deja s-a arătat, faptul că potrivit dispozițiilor art. 114 din Codul penal cu denumirea marginală „consecințele răspunderii penale”, față de minori nu pot fi luate decât măsuri educative, privative sau neprivative de libertate.
În ceea ce privește sistemul sancționator special prevăzut pentru minori în Codul penal (Titlul V, art. 113-134) trebuie observat că după data de 01.02.2014 este un sistem format exclusiv din măsuri educative, neprivative si respectiv, privative de libertate. Din întreaga reglementare a instituției răspunderii penale a minorilor rezultă că legiuitorul a acordat prioritate măsurilor educative neprivative de libertate ce pot fi luate față de toți minorii ce au vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani. Măsurile educative privative de libertate pot fi luate față de minori cu îndeplinirea a două condiții suplimentare și anume: a) dacă a mai săvârșit o infracțiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracțiunii pentru care este judecat și b) atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detențiunea pe viață.
Așa cum se poate observa din cuprinsul textelor legale incidente în materie (art.115 din Codul penal), măsurile educative sunt reglementate în ordinea gravității lor, începând legiuitorul enumerarea cu cele neprivative de libertate (stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână și asistarea zilnică) pentru a ajunge apoi la cele privative de libertate ( internarea într-un centru educativ și internarea într-un centru de detenție).
Principiul după care se alege categoria și felul măsurii educative aplicabile minorului infractor este acela al priorității măsurii educative neprivative de libertate față de măsura educativă privativă de liberate.
Pentru alegerea măsurii educative aplicabile în cadrul operațiunii de individualizare, legea a prevăzut în cuprinsul art. 115 alin. 2 din Codul penal că, alegerea măsurii educative se face, în condițiile art. 114 și potrivit criteriilor prevăzute de art. 74 din Codul penal.
Așadar în conformitate cu prevederile art. 74 Noul cod penal, instanța are în vedere și gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, orientându-se după criteriile indicate expres de textul legal indicat, respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Nu în ultimul rând, instanța reține că potrivit principiului nr. 5 din Recomandarea Consiliului Europei nr. 2008/11 privind regulile europene pentru infractori minori, impunerea și punerea în aplicare a unei sancțiuni sau măsuri neprivative de libertate trebuie să respecte interesul superior al minorului, limitat de gravitatea infracțiunilor comise (principiul proporționalității), să țină cont de vârsta, sănătatea mintală și fizică, de dezvoltarea, de capacitățile și circumstanțele personale (principiul individualizării) și, de fiecare dată când este necesar de rapoartele psihiatrice, psihologice ori sociale.
Firește în procesul individualizării sancțiunii nu poate fi scăpat din vedere contextul social, recrudesdecența fenomenului infracțional, frecvența crescută a acestui gen de infracțiun, dar ceea ce trebuie să prevaleze este analiza elementelor concrete ale dosarului, determinarea capacității de îndreptare a fiecărui inculpat din prezenta cauză. În speță, deși este vorba de infractor cu o conduită pozitivă care a recunoscut comiterea faptei în fața instanței de judecată, din fișa de cazier judiciar a acestuia reiese că minor fiind nu este la prima incidență cu legea penală, figurând în trecut și cu alte măsuri educative pentru același gen de fapte și numeroase ordonanțe de puneri în mișcare, existând sufieciente temeiuri că cel în cauză nu se va putea îndrepta decât prin aplicarea unei măsuri educative privative de libertate.
Ca atare ținând seama, de asemenea, de modul și mijloacele de comitere a faptei, atitudinea oscilantă avută pe parcursul procesului penal- de nerecunoaștere a faptei în cursul urmăririi penale, dar constatând și că acesta este cunoscut cu antecendete penale din fișa de cazier judiciar depusă la dosar reieșind că a mai săvârșit anterior același gen de infracțiuni pentru care i s-au aplicat măsuri aducative neprivative de libertate, fără ca inculpatul să conștientizeze scopul aplicării acestora, continuând să săvârșească infracțiuni, îi va aplica măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 coroborat cu art. 229 alin. 1 lit. d Cod penal, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 114 alin. 2 lit. a) Cod penal (inculpatul a mai săvârșit infracțiuni pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărui executare a început înainte de comiterea infracțiunii pentru care este judecat), la alegerea măsurii instanța ținând cont și de concluziile referatului de evaluare întocmit și depus la dosar (f. 140-143 dup).
În continuare, constatând că inculpatul a fost supus în prezenta cauză unor măsuri preventive privative de libertate, față de prevederile a art. 127 Cod penal raportat la 72 Cod penal, va scădea din perioada de 2 ani a măsurii educative privative de libertate constând în internarea într-un centru de detenție, perioada în care inculpatul a fost supus măsurilor preventive privative de libertate (reținere și arestare preventivă), astfel: perioada reținerii pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 06.11.2014 ora 17:10 până la data de 07.11.2014 ora 17:10 și perioada arestării preventive începând cu data de 07.11.2014 la zi.
În consecință, în baza art. 399 alin. 1 C.pr.pen. va constata încetată de drept măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul N. R. A. prin Încheierea nr. 148/CC/07.11.2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._ și în baza art. 399 alin. 3 lit. d) C.pr.pen. va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului N. R. A. de sub puterea mandatului de arestare M.A.P. nr. 30/UP/07.11.2014, dacă nu este reținut, arestat sau deținut în altă cauză.
4.Cu privire la latura civilă a cauzei:
În cauză persoana vătămată P. Lorelai J. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 20 dolari și 10 lei, reprezentând sumele de bani sustrase de inculpat, nerecuperate.
Față de aceasta instanța reține incidența următoarelor dispoziții legale:
Articolul 1357 alin. 1 cod civil prevede că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție este obligat să îl repare.
Reglementând răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, din textul legal de mai sus, este unanim acceptat că se desprind, ca și condiții ale angajării răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, următoarele: a) existența unei fapte ilicite, b) săvârșite cu vinovăție, c) care să fi provocat părții civile un prejudiciu, d) între faptă și prejudiciu existând o legătură de cauzalitate.
Același text legal nu face distincție în privința naturii patrimoniale sau nepatrimoniale a prejudiciului. Ca și consecință, atât prejudiciul patrimonial, cât și cel nepatrimonial reprezintă elemente structurale ale răspunderii civile delictuale, alături de cele deja menționate.
Totodată, instanța reține și prevederile art. 1372 Cod civil care reglementează răspunderea pentru fapta minorului în sensul că cel care în temeiul legii […] este obligat să supravegheze un minor, răspunde de prejudiciul cauzat altuia de către aceste din urmă persoane, precum și dispozițiile art. 1382 Cod civil conform cărora cei care răspund în solidar pentru o faptă prejudiciabilă sunt ținuți în solidar la reparație față de cel prejudiciat,
Aplicând acest raționament la situația de față, instanța constată îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a inculpatului N. R. A. (fapta ilicită, tradusă în infracțiunea de furt constând în sustragerea bunurilor aparținând persoanei vătămate fără consimțământul acesteia; vinovăția inculpaților, îmbrăcând forma intenției, prejudiciul material ca o consecință firească a faptei de furt, legătura de cauzalitate dintre fapta inculpaților și prejudiciul produs).
Pe lângă acestea, instanța reținând și dispozițiile art. 23 alin. 2 C.pr.pen. conform cărora inculpatul cu acordul părții responsabile civilmente, poate recunoaște în tot sau în parte pretențiile părții civile, va lua act că inculpatul cu acordul părții responsabile civilmente G. O. a recunoscut în totalitate pretențiile părții civile, în cuantum de 20 dolari și 10 lei, fiind de acord să o despăgubească.
Față de cele ce preced, în baza art. 397 alin.1, art. 25 alin. 1, art. 23 alin. 2 și 3 C.pr.pen. coroborat cu art. 1357 și art. 1382 Cod civil va admite în totalitate acțiunea civilă formulată de persoana vătămată-constituită parte civilă P. L. J., în contradictoriu cu inculpatul și partea responsabilă civilmente, și în consecință:
Va obliga inculpatul și partea responsabilă civilmente G. O., în solidar, la plata sumei de 10 lei și 25 dolari SUA sau echivalentul în lei a acestei sume de la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând prejudiciul nerecuperat.
- Cu privire la cheltuielile judiciare din cursul procesului penal.
Potrivit art. 272, 274 alin. 1 și alin. 3 C.pr.pen. în caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat […], iar partea responsabilă civilmente în măsura în care este obligată în solidar cu inculpatul la repararea pagubei este obligată în mod solidar cu acesta și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
În temeiul dispozițiilor legale mai sus enunțate, instanța va obliga inculpatul N. R. A. și partea responsabilă civilmente G. O., în solidar la plata sumei de 220 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (suma de 100 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat aferente fazei de urmărire penală, suma de 120 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat aferente procedurii de Cameră Preliminară și fazei de judecată).
Onorariul cuvenit, traducătorului autorizat, P. M. C., în cuantum de 352,38 lei (conform facturii ., nr. 133/17.12.2014) se va avansa din Fondurile Ministerului de Justiție și rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpat, în faza de urmărire penală-avocat Brăzdău D., în cuantum de 200 lei (conform delegației nr. 3192/07.11.2014-f. 61 dup) și în faza de judecată-avocat S. D., în cuantum de 300 lei (conform delegației nr. 3280/20.11.2014-f. 73 ds. inst.) se va avansa din Fondurile Ministerului de Justiție și rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 113 Cod penal, art. 114 alin. 2 Cod penal, art. 115 alin.1 pct. 2 lit. b) Cod penal și art. 125 Cod penal, aplică inculpatului N. R. A. (fiul lui N. I. și G. O., născut la data de 22.04.1997 în A. I., jud. A., domiciliat în Mun. A. I., . A, jud. A., cetățean român, necăsătorit, studii 7 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, CNP_) măsura educativă privativă de libertate a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 coroborat cu art. 229 alin. 1 lit. d Cod penal.
În baza art. 127 Cod penal raportat la 72 Cod penal, scade din perioada de 2 ani a măsurii educative privative de libertate constând în internarea într-un centru de detenție, perioada în care inculpatul a fost supus măsurilor preventive privative de libertate (reținere și arestare preventivă), astfel: perioada reținerii pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 06.11.2014 ora 17:10 până la data de 07.11.2014 ora 17:10 și perioada arestării preventive începând cu data de 07.11.2014 la zi.
În baza art. 399 alin. 1 C.pr.pen. constată încetată de drept măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul N. R. A. prin Încheierea nr. 148/CC/07.11.2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._ .
În baza art. 399 alin. 3 lit. d) C.pr.pen. dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului N. R. A. de sub puterea mandatului de arestare M.A.P. nr. 30/UP/07.11.2014, dacă nu este reținut, arestat sau deținut în altă cauză.
În baza art. 397 alin.1, art. 25 alin. 1, art. 23 alin. 2 și 3 C.pr.pen. coroborat cu art. 1357 și art. 1382 Cod civil admite în totalitate acțiunea civilă formulată de persoana vătămată-constituită parte civilă P. L. J., în contradictoriu cu inculpatul și partea responsabilă civilmente, și în consecință:
Obligă inculpatul și partea responsabilă civilmente G. O., în solidar, la plata sumei de 10 lei și 25 dolari SUA sau echivalentul în lei a acestei sume de la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând prejudiciul nerecuperat.
În baza art. 272, art. 274 alin. 1 și alin. 3 C.pr.pen. obligă inculpatul N. R. A. și partea responsabilă civilmente G. O., în solidar la plata sumei de 220 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (suma de 100 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat aferente fazei de urmărire penală, suma de 120 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat aferente procedurii de Cameră Preliminară și fazei de judecată).
Onorariul cuvenit, traducătorului autorizat, P. M. C., în cuantum de 352,38 lei (conform facturii ., nr. 133/17.12.2014) se va avansa din Fondurile Ministerului de Justiție și rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpat, în faza de urmărire penală-avocat Brăzdău D., în cuantum de 200 lei (conform delegației nr. 3192/07.11.2014-f. 61 dup) și în faza de judecată-avocat S. D., în cuantum de 300 lei (conform delegației nr. 3280/20.11.2014-f. 73 ds. inst.) se va avansa din Fondurile Ministerului de Justiție și rămân în sarcina statului.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.02.2015.
Președinte,
D. M. B.
Grefier,
A. N.
Red.BDM/Tehn.NA/09.04.2015
| ← Abuzul în serviciu. Art.297 NCP. Sentința nr. 57/2015.... | Reabilitare judecătorească. Art.527 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
