Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 314/2015. Judecătoria ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 314/2015 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 14-09-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
Sentința penală nr. 314/2015
Ședința publică din 14.09.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: P. D. E.
GREFIER: N. A.
P. de pe lângă Judecătoria A. I. este reprezentat de procuror
O. S.
Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpatul D. I. trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin.1, 229 alin.1 lit. d C.pen. cu aplicarea art. 5 N.C.pen.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu se prezintă în instanță părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 07.09.2015, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 14.09.2015, încheierea făcând parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față:
Prin rechizitoriul nr. 4600/P/2013 emis la data de 04.02.2015 P. de pe lângă Judecătoria A. I. a trimis în judecată pe inculpatul D. I. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 alin.1, 229 alin.1 lit. d C.pen. cu aplicarea art. 5 N.C.pen.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. la data de 11.02.2015 sub dosar nr._ .
În actul de sesizare se arată că inculpatul D. I. în data de 26.11.2013, în jurul orelor 09.30, a pătruns prin escaladarea geamului de la baie în locuința persoanei vătămate I. Z. V., de unde a sustras suma de 4.580 lei și bijuterii în valoare de 3.500 lei.
Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, respectiv: declarațiile inculpatului D. I.; declarațiile persoanei vătămate I. Z. V.; declarațiile persoanei vătămate E. M.; declarațiile martorei B. S.; declarațiile martorului G. D.; procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto; alte înscrisuri, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 27.11.2013, persoana vătămată I. Z. V. a depus plângere penală pentru comiterea infracțiunii de furt calificat. În motivare, a arătat că în data de 26.11.2013, în jurul orelor 08.00, a plecat de la locuința sa cu oile la păscut. În jurul orelor 18.00, când s-a întors acasă a observat că cineva a pătruns în interior fără drept, sustrăgându-i mai multe bijuterii și suma de 4.580 lei.
Din investigațiile efectuate de către organul de cercetare penală a fost identificat autorul faptei în persoana inculpatului D. I..
Fiind audiat în cursul urmăririi penale, făptuitorul a declarat că în data de 26.11.2013, în jurul orelor 09.30, s-a deplasat la locuința lui I. Z. V., persoană pe care o cunoaște de mai mult timp întrucât o ajuta la diverse activități gospodărești. Profitând de faptul că nu era nimeni acasă, a intrat pe geamul de la baie în interior și a sustras din dormitor suma de 4.500 lei iar din bucătărie mai multe bijuterii. După ce a ajuns acasă, în jurul orelor 19.00 s-a deplasat cu taxiul în A. I. unde a vândut bijuteriile unui magazin specializat din zona Cetate, obținând suma de 1.600 lei.
Declarațiile inculpatului se coroborează cu cele ale persoanei vătămate E. M., care confirmă faptul că în data de 26.11.2013 a cumpărat de la D. I. bijuterii în valoare de 1.915 lei.
Starea de fapt susexpusă, a fost stabilită pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale raportat la împrejurarea că inculpatul are avocat ales, av S. S., care, prezent la termenul de judecată din data de 07.09.2015 a declarat că nu înțelege să conteste probele administrate în cursul urmăririi penale.
În drept: fapta inculpatului D. I. care în data de 26.11.2013, în jurul orelor 09.30, a pătruns prin escaladarea geamului de la baie în locuința persoanei vătămate I. Z. V., de unde a sustras suma de 4.580 lei și bijuterii în valoare de 3.500 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. i Cp anterior, cu aplic. art. 5 N C penal.
În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, elementul material este reprezentat de acțiunea de sustragerea unor bunuri de la persoana vătămată în modalitatea faptică descrisă mai sus.
Instanța reține că urmarea imediată a infracțiunii săvârșite constă în afectarea patrimoniului persoanei vătămate prin producerea unor prejudicii materiale.
Legătura de cauzalitate între faptele inculpatului și urmările imediate este evidentă întrucât atingerea valorii ocrotite de legea penală (patrimoniul persoanei) este o consecință directă a acțiunii de sustragere ce constituie elementul material al infracțiunii săvârșite.
Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost săvârșită cu intenție directă calificată prin scop, deoarece din ansamblul probator administrat în cauză rezultă că inculpatul nu doar a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptei, dar a și urmărit producerea acestuia. În cazul infracțiunii de furt, latura subiectivă include și cerința unui scop special prevăzut de lege, concretizat în speță prin aceea că inculpatul a urmărit sustragerea bunului mobil pentru a și-l însuși pe nedrept.
La termenul de judecată din data de 07.09.2015, după ce s-a dat citire actului de sesizare a instanței, avocatul ales al inculpatului, av. S. S., a arătat că nu înțelege să conteste probele administrate în cursul urmăririi penale, astfel că instanța a dar eficiență disp. art. 374 al. 7 C pr pen, prin urmare probele nu au fost readministrate și vor fi avute în vedere de către instantă la deliberare.
Prin urmare, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, respectiv că fapta dedusă judecății există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege, urmează a fi declanșată răspunderea penală a acestuia pentru infracțiunea dedusă judecății.
De la data comiterii faptei reținute în sarcina inculpatului și până în prezent a intervenit o succesiune de legi penale în timp, astfel că instanța apreciază că se impune aplicarea legii penale mai favorabile.
La alegerea acesteia, instanța va pleca în analiză nu doar de la limitele de pedeapsă prevăzute de lege, dar și de la toate aspectele pe care le implică stabilirea tratamentului sancționator și ținând cont și de Decizia Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014 prin care s-a arătat că dispozițiile art. 5 din Noul cod penal privind legea penală mai favorabilă se aplică în mod global, neputându-se combina dispoziții din legi penale succesive, plecând și de la situația personală a inculpatului.
În acest context, instanța reține criteriile în baza cărora se stabilește legea penală mai favorabilă și care vor fi apreciate în concret: conținutul infracțiunii (urmând a fi avute în vedere elementul material al infracțiunii în forma de bază,, variantele agravante, elementele circumstanțiale agravante, existența unor condiții suplimentare de incriminare, etc.), existența unor impedimente la punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale ori a unor cauze de nepedepsire, pedeapsa și prescripția.
Plecând de la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea de furt calificat prev. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. i Cp anterior care are corespondent în noul cod penal în art. 228 al. 1, art. 229 al. 1 lit. d Cp, reiese că legea penală mai favorabilă aplicabilă acestui inculpat este legea nouă, limitele de pedeapsă fiind mai reduse, cu toate consecințele pe care le implică o pedeapsa mai mică, inclusiv din punctul de vedere al prescripției.
Cu toate acestea, principiul constituțional al aplicării legii penale mai favorabile presupune examinarea în concret a efectelor celor două coduri cu privire la instituțiile autonome, fiind însă neconstituțional a se combina prevederile din legi succesiune în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
În aplicarea acestui principiu referitor la individualizarea judiciară a executării pedepsei, procedând la o comparație a legilor penale aflate în conflict se reține că instituțiile de individualizare a executării pedepsei prevăzute de Codul penal din 1969 sunt mai favorabile decât cele reglementate de Noul Cod penal.
Astfel, instanța apreciază că aplicarea unei pedepse într-o modalitate de executare a pedepsei prevăzută de Codul penal anterior, este mai favorabilă inculpatului, astfel că instanța apreciază că Vechiul Cod penal, cuprinde dispoziții mai favorabile inculpatului privite în ansamblul lor raportat și la următoarele aspecte, motiv pentru care va reține aplicarea dispozițiilor art. 5 din Noul C.pen., ca și unul dintre temeiurile de drept ale soluției ce urmează a se pronunța în cauză.
La individualizarea pedepsei, reținând că aceleași argumente sunt luate în calcul și la analiza legii penale mai favorabile aplicabile inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 72 Cod penal, instanța are în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.
Raportat la aceste criterii, instanța apreciază că fapta inculpatului prezintă un grad mediu de pericol social, raportat la modalitatea concretă de comitere a faptei. Instanța are în vedere și criteriile referitoare la persoana și conduita inculpatului, respectiv: a avut o atitudine de recunoaștere a faptei în cursul urmăririi penale, vârsta inculpatului de 33 ani, în prezent reabilitat.
Astfel, raportat la criteriile mai sus arătate, va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoarea pentru fapta reținută în sarcina sa, într-un cuantum orientat spre minimul special prevăzut de lege, și anume, o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de lege, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
În stabilirea modalității de executare a pedepsei aplicate instanța are în vedere că inculpatul este în prezent reabilitat, are vârsta de 33 de ani, a avut o atitudine de colaborare cu organele judiciare, recunoscând comiterea faptei în cursul urmăriri penale Pe de altă parte însă, instanța se raportează și la importanța valorii sociale ocrotite și pericolul social concret al infracțiunii, având în vedere modalitatea concretă de comitere a faptei așa cum a fost susdescrisă,. în raport de aceste elemente, apreciind că pronunțarea unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii constituie un avertisment suficient pentru inculpat și considerând că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără privarea de libertate a inculpatului și că aplicarea pedepsei constituie un avertisment suficient pentru a atrage atenția inculpatului asupra consecințelor faptelor sale astfel încât îndreptarea acestuia se poate realiza și fără executarea efectivă a pedepsei, instanța, în baza art. 81 Cod penal, va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani stabilit în condițiile art. 82 C.pen.
Din compararea instituției suspendării condiționate așa cum este ea reglementată de Vechiul Cod penal - reținând în acest context că argumentele ce se vor expuse vor fi luate în considerare și la alegerea legii penale mai favorabile- cu instituția amânării aplicării pedepsei care presupune stabilirea în mod obligatoriu a unor măsuri de supraveghere, conform disp. art. 85 al. 1 Cp, iar în mod facultativ a unor uneia sau mai multor obligații conform art. 85 al. 2 Cp., ținând cont și de disp. art. 85 al. 5 C p conform cărora persoana supravegheată trebuie să îndeplinească integral obligațiile civile stabilite prin hotărâre, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere, obligație care nu subzistă în cazul suspendării condiționate a executării pedepsei așa cum este ea reglementată de vechiul Cod penal, că suspendarea condiționată a executării pedepsei nu presupune existența unei limite legale a pedepsei prevăzute de lege pentru respectiva infracțiune, că limita pedepsei aplicate în concret pentru o infracțiune este mai ridicată, antecedentele care constituie impediment în acordarea suspendării condiționate sunt mai restrânse, instanța reține că dispozițiile vechiului cod penal sunt mai favorabile inculpatului .
În ceea ce privește instituția renunțării la aplicarea pedepsei așa cum este ea reglementată de Noul Cod penal prin prisma tuturor criteriilor susmenționate analizate cu ocazia stabilirii și individualizării pedepsei, instanța apreciază că nu se poate da eficiență disp. art. 80-82 Cp.
În ceea ce privește instituția suspendării executării pedepsei sub supraveghere așa cum este ea reglementată de Noul Cod penal, chiar și pe vechea reglementare era o măsură mai grea comparativ cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, astfel că nu va mi fi analizată de instanță.
Față de cele susexpuse, instanța concluzionează că Vechiul Cod penal este legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie și complementară, instanța reține dispozițiile art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal care prevede că în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele aceesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute in art. 64 lit. a – b din C.pen. operează de drept din momentul in care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, pana la grațierea totala sau a restului de pedeapsa, ori pana la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
In cauza Hirst contra Marii Britanii, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca interdicția dreptului de a alege, automată, generală și fără nici o motivare pentru cei condamnați la pedeapsa închisorii este in afara marjei de apreciere a statelor, și în consecință incompatibilă cu art.3 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Având în vedere caracterul obligatoriu al jurisprudenței C.E.D.O. și aplicarea ei preeminentă față de dreptul intern, potrivit art. 20 al. 2 din Constituție, instanța apreciază că, în cauză, în raport de natura infracțiunilor săvârșite de inculpat, de împrejurările în care au fost săvârșite, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu i se va interzice exercițiul acestui drept. Având în vedere că inculpatul nu s-a folosit de profesia pe care o exercită pentru săvârșirea infracțiunii, instanța nu îi va interzice acestuia nici dreptul prevăzut de art. 64 lit. c C.pen.
În considerarea dispozițiilor art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (hotărârea S. și P.) și a dispozițiilor art 71 alin 3 Cod penal, instanța nu va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit d, e C.pen., întrucât infracțiunea săvârșită de inculpat nu denotă o nedemnitate a inculpatului în ce privește exercitarea drepturilor părintești și a dreptului de a fi tutore sau curator.
Astfel, în baza art. 71 Cod penal, și ținând seama și de decizia LXXI (71)/2007 dată în interesul legii de Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secțiile Unite, va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante aplicate prin aceasta
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal anterior va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
Pentru a dispune această modalitate de executare, instanța are în vedere dispozițiile art. 15 alin. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009, potrivit cărora măsura suspendării condiționate a executării pedepsei aplicată în baza codului penal din 1969 se menține și după . codului penal, precum și dispozițiile art. 5 din Noul cod penal care reglementează cu titlu de principiu aplicarea legii penale mai favorabile în cazul succesiuni de legi penale în timp intervenite până la judecarea definitivă a cauzei.
În continuare, instanța va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. anterior cu privire la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni.
Va constata că față de inculpat s-a luat măsura reținerii pe o perioadă de 24 ore începând cu data de 27.11.2013, ora 15.00 și până în data de 28.11.2013, ora 15.00.
In ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța reține următoarele :
Persoana vătămată I. Z. V. s-a constituit parte civilă cu suma de 2130 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase, nerecuperate.
Persoana vătămată E. M. s-a constituit parte civilă cu suma de 375 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului .
Potrivit art. 19 alin. 1 din Cod proc.pen. acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale.
Potrivit art. 1357 alin 1 din cod civil cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
Inculpatul D. I., prin fapta ilicită de sustragere, a bunurilor reținute în constituirea de parte civilă, i-a produs persoanei vătămate I. Z. V. prejudiciul susmenționat.
Referitor la cealaltă persoană vătămată constituită parte civilă în cauză, instanța reține faptul că a cumpărat de la inculpat o parte din bijuteriile sustrase de la persoana vătămată I. Z. V., bunuri care au fost predate organelor de poliție, stfel că acesta s-a constituit parte civilă în cauză cu sumele achitate inculpatului și nerecuperate.
In ceea ce privește vinovăția inculpatului, instanța reține că acesta a comis fapta cu intenție directă, prevăzând rezultatul faptei sale, și anume sustragerea unor bunuri mobile din posesia sau detenția altuia în scopul de a și le însuși pe nedrept, urmărind producerea acestuia, respectiv vinderea bunurilor sustrase către E. M., deși bunurile erau furate. .
Prin prisma celor de mai sus, reținând că obiectul constituirilor de parte civilă îl constituie chiar contravaloarea bunurilor sustrase și nerecuperate de la inculpat, instanța, în temeiul disp. art. 397 al. 1 Cpp rap. la art. 19 al. 1, 2, 4, 5 Cpp, art. 20 Cpp, art. 23, art. 25 al. 1 Cpp coroborate cu art. 1349, 1357, 1381 N Cod civil, va admite în parte acțiunea civilă formulată de persoana vătămată I. Z. V. și va obliga inculpatul la plata sumei de 865 lei cu titlu de despăgubiri civile reprezentând contravaloarea prejudiciului nerecuperat-. În acest sens, instanța reține faputul că, coform înscrisului de la fila 70 organele de poliție din cadrul Postului de Poliție B. au procedat la ridicarea de la inculpat a sumei de 1265 lei a a unui parfum marca Dolce Gabana, bunuri care nu au fost restituite persoanei vătămate I..
Raportat la aceste aspecte, va dispune Postului de Poliție B., jud A. să procedeze la predarea către persoana vătămată I. Z. V. a sumei de 1265 lei ce reprezintă parte din suma de bani sustrasă de către inculpat de la persoana vătămată și a unui parfum marca Dolce Gabana, bunuri ridicate de la inculpat conform dovezii din data de 27.11.2013, bunuri nepredate persoanei vătămate, urmând ca instanța să admită acțiunea civilă formulată de persoana vătămată I. doar cu privire la diferența de 865 lei, admiterea integrală a sumei solicitată urmând a constitui o îmbogățire fără justă cauză a persoanei vătămate, câtă vreme suma de 1265 lei și parfumul susmenționat se află la Postul de poliție B..
În virtutea celor susexpuse, în temeiul disp. art. 397 al. 1 Cpp rap. la art. 19 al. 1, 2, 4, 5 Cpp, art. 20 Cpp, art. 23, art. 25 al. 1 Cpp coroborate cu art. 1349, 1357, 1381 N Cod civil, va admite acțiunea civilă formulată de persoana vătămată E. M. și va obliga inculpatul la plata sumei de 375 lei cu titlu de despăgubiri civile reprezentând contravaloarea prejudiciului nerecuperat
În baza disp. art. 272, art. 274 al. 1 C pr pen va obliga inculpatul la plata sumei de câte 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește că dispozițiile Codului penal anterior reprezintă legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului D. I. și în aplicarea disp. art. 5 N C penal constată că infracțiunea de furt calificat reținută în sarcina acestuia se încadrează în disp. art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. i Cp anterior, cu aplic. art. 5 N C penal.
În baza disp. art. 208 al. 1, art. 209 al. 1 lit. i Cp anterior, cu aplic. Art. 5 N Cod penal raportat la art. 396 alin. 2 C.pr.pen., condamnă pe inculpatul D. I., fiul lui I. și S., născut la data de 08.05.1982 în Cugir, jud. A., domiciliat în ., ..l în A. I.-Pâclișa, ., jud A. și în B., nr. 168, jud A. citat și prin afișare la ușa instanței, CNP_, cetățean român, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, studii 11 clase, fără profesie, ocupație sau loc de muncă, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat .
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 71 alin. 2 C.penal anterior și cu aplicarea art. 5 din Noul Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b) Cod penal anterior, respective:
-dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice
-dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat .
În baza disp. art. 81 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 din Noul cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 (cinci ) ani stabilit în condițiile art. 82 al. 1 Cod penal anterior.
În baza art. 71 alin.5 C.penal anterior cu aplicarea art. 5 din Noul Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
În temeiul art. 15 al. 2 din Legea nr 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod Penal, cu aplic. art. 5 din Noul Cod penal atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și 84 Cod penal anterior privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea pedepsei în întregime în cazul săvârșirii altei infracțiuni.
Constată că față de inculpat s-a luat măsura reținerii pe o perioadă de 24 ore începând cu data de 27.11.2013, ora 15.00 și până în data de 28.11.2013, ora 15.00.
Dispune Postului de Poliție B., jud A. să procedeze la predarea către persoana vătămată I. Z. V. a sumei de 1265 lei ce reprezintă parte din suma de bani sustrasă de către inculpat de la persoana vătămată și a unui parfum marca Dolce Gabana, bunuri ridicate de la inculpat conform dovezii din data de 27.11.2013, bunuri nepredate persoanei vătămate.
În temeiul disp. art. 397 al. 1 Cpp rap. la art. 19 al. 1, 2, 4, 5 Cpp, art. 20 Cpp, art. 23, art. 25 al. 1 Cpp coroborate cu art. 1349, 1357, 1381 N Cod civil, admite în parte acțiunea civilă formulată de persoana vătămată I. Z. V. și obligă inculpatul la plata sumei de 865 lei cu titlu de despăgubiri civile reprezentând contravaloarea prejudiciului nerecuperat
În temeiul disp. art. 397 al. 1 Cpp rap. la art. 19 al. 1, 2, 4, 5 Cpp, art. 20 Cpp, art. 23, art. 25 al. 1 Cpp coroborate cu art. 1349, 1357, 1381 N Cod civil, admite acțiunea civilă formulată de persoana vătămată E. M. și obligă inculpatul la plata sumei de 375 lei cu titlu de despăgubiri civile reprezentând contravaloarea prejudiciului nerecuperat
În baza disp. art. 272, art. 274 al. 1 C pr pen obligă inculpatul la plata sumei de câte 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare,
Pronunțată în ședința publică din 14.09.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
P. D. E. N. A.
Red. PDE
Tehnored NA/6ex/02.10.2015
| ← Furtul. Art.208 C.p.. Sentința nr. 313/2015. Judecătoria ALBA... | Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Sentința nr.... → |
|---|
