Redeschiderea procesului penal. la judecarea în lipsă. Art.466 NCPP. Sentința nr. 322/2015. Judecătoria ALBA IULIA

Sentința nr. 322/2015 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 15-09-2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA A. I.

Dosar nr._

SENTINȚA PENALĂ Nr. 322/2015

Ședința publică din data de 15.09.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: B. D. M.

GREFIER: E. R. T.

Ministerul Public – P. de pe lângă Judecătoria A. I. - este reprezentat de procuror G. O..

Pe rol se află cererea de redeschidere a procesului penal formulată de către petentul - condamnat B. C. (art. 466 C.p.p.)

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul - condamnat B. C., în stare de deținere la Penitenciarul Rahova, asistat de apărător desemnat din oficiu S. S., lipsind subiecții procesuali principali M. F. și N. T..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:

Apărătorul desemnat din oficiu al petentului învederează instanței că partea civilă M. F. este decedat și arată că înțelege să formuleze motivele cererii de redeschidere a procesului penal oral. De asemenea, arată că intimatul B. C. nu este autorul furtului pentru care a fost trimis în judecată și solicită redeschiderea, judecarea cauzei și trimiterea dosarului la parchet pentru a putea da declarații și de a-și proba nevinovăția.

Instanța, având în vedere că din dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu partea civilă M. F. nu rezultă că procedura nu ar fi nelegal îndeplinită, pune în discuție acest aspect.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că se opune amânării cauzei pentru citarea părții civile apreciind că la acest moment procesual procedura este legal îndeplinită.

Instanța, deliberând, respinge cererea de amânare formulată de către petent, apreciind că din actele existente la dosar rezultă faptul că procedura de citare este legal îndeplinită și cu subiecții procesuali principali, iar în eventualitatea admisibilității în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal urmând a se efectua verificări cu privire la cele învederate.

Instanța acordă cuvântul asupra completării motivelor cererii de redeschidere a procesului penal.

Apărătorul desemnat din oficiu al petentului, având cuvântul, arată că petentul nu a participat la judecarea cauzei, din probele administrate în cursul cercetării judecătorești a rezultat faptul că acesta a plecat din țară în Germania pe toată perioada derulării acestui litigiu, nu a avut cunoștință de faptul că a fost trimis în judecată. Arată că inculpatul a dat o singură declarație la poliție. Arată că din procesul-verbal de executare a mandatului de aducere emis pe numele petentului de la fila 109 din dosarul de urmărire penală se arată că la data de 22.09.2014 organele de poliție s-au deplasat la domiciliul petentului și din informațiile comunicate de către persoanele găsite s-a aflat că petentul este plecat de mai mult de 1 an în străinătate. În acest context arată că, deși petentul a fost citat la domiciliu de către organele de urmărire penală și apoi de către instanță, efectuându-se verificări și la SEIP și comunicându-se că petentul și-a păstrat acest domiciliu, petentul nu a avut cunoștință efectiv că a fost trimis în judecată. Pe cale de consecință apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 466 C.p.p. pentru redeschiderea procesului penal, iar cererea a fost formulată în termenul de 1 lună de la data când i s-a comunicat această hotărâre de condamnare.

Petentul B. C., având cuvântul, arată că a dat o singură declarație la poliție, nu a fost înștiințat că a fost trimis în judecată, arată că este plecat în Germania din 2011 și că a revenit de mai multe ori în țară însă nu a avut cunoștință de trimiterea sa în judecată. De asemenea, arată că familia sa este în Germania, iar în apartamentul de la domiciliu nu stă nicio persoană.

Instanța acordă cuvântul asupra admisibilității în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază că nu se impune admisibilitatea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal formulate de către petent având în vedere dispozițiile art. 466 alin. 2 C.p.p. care prevăd ce înseamnă o persoană condamnată judecată în lipsă, respectiv aceasta să nu fi fost citată la proces, să nu fi luat cunoștință în nici un alt mod oficial despre acesta, respectiv deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei sau nu a putut încunoștința instanța. Or atât din dosarul de urmărire penală, cât și din dosarul din faza de judecată rezultă că inculpatul a fost citat în mod legal. De asemenea, arată că într-adevăr din procesul-verbal de executare a mandatului rezultă că petentul era plecat din țară, însă conform procedurii acesta a fost citat prin afișare la ușa instanței. De asemenea, arată că petentul a fost audiat în cursul urmăririi penale în calitate de învinuit, și, deși avea cunoștință că s-a început urmărirea penală împotriva sa, cu toate acestea nu a anunțat organele de poliție că va pleca din țară, iar acesta putea să presupună că va fi trimis în judecată. Pe cale de consecință, arată că nu este culpa organelor judiciare că petentul a plecat din țară fără să anunțe pe nimeni.

Petentul B. C., având ultimul cuvânt, arată că nu a fost încunoștințat că are un proces pe rol și faptul că nu a primit nicio citație pentru a fi audiat. Precizează că din momentul în care a dat declarație la organul de poliție în anul 2010 nu a mai fost chemat la poliție și nici nu i s-a spus că este învinuit și că va fi trimis în judecată pentru infracțiunea de furt, infracțiune pe care nu a comis-o.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. la de 23.07.2015 sub dosar nr._ petentul B. C. a formulat o cerere de redeschidere a procesului penal cu privire la cauza ce a format obiectul dosarului nr._ și a solicitat rejudecarea, respectiv audierea sa de către parchet.

În motivarea cererii de redeschidere a procesului penal petentul B. C. arată că nu a fost prezent la încheierea dosarului nr._ și nici la proces, nu a avut posibilitatea de a se apăra și va prezenta elemente noi în fața instanței.

La solicitarea instanței, la dosarul cauzei s-a atașat dosarul penal nr._ al Judecătoriei A. I., precum și Sentințele penale nr. 248/2015 și 265/2015.

La termenul de judecată din data de 15.09.2015, instanța a pus în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de rejudecare formulată de petentul condamnat, luând concluziile părților prezente și a reprezentantului Ministerului Public.

Analizând cererea de redeschidere a procesului penal formulată de petentul condamnat B. C., actele și lucrările dosarului penal nr._, instanța reține următoarele:

Având în vedere că a intervenit o succesiune de legi penale în timp, fiind modificate și normele procesual penale, condițiile ce trebuie avute în vedere cu ocazia judecării unei cereri având ca obiect redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate sunt cele din actul normativ mai nou adoptat, respectiv art. 466 și urm. din Noul Cod de procedură penală, în secțiunea a 4-a intitulată: Redeschiderea procesului penal în cazul judecății în lipsa persoanei condamnate, care fiind norme de procedură sunt de imediată aplicare.

Astfel, potrivit art. 466 alin. 2 C.pr.pen.: „Este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces și nu a luat cunoștință în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanța. Nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată care și-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceștia s-au prezentat oricând în cursul procesului, și nici persoana care, după comunicarea, potrivit legii, a sentinței de condamnare, nu a declarat apel, a renunțat la declararea lui ori și-a retras apelul.”

Scopul procedurii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate este garantarea dreptului persoanei judecate la un proces echitabil, cu respectarea dreptului său la apărare. Aceasta presupune posibilitatea persoanei condamnate în lipsă de a fi audiată, de a interoga martorii sau părțile din proces, de a administra probe în apărarea sa.

În cazul cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate se impune, mai întâi, parcurgerea etapei procedurale a admiterii în principiu, potrivit dispozițiilor art. 469 Cod proc. pen.

În faza admiterii în principiu a procedurii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, instanța trebuie să efectueze verificări cu privire la: -caracterul definitiv al hotărârii pentru care se solicită rejudecarea; -modul în care a avut loc judecata inițială (în lipsa condamnatului sau, dimpotrivă, dacă a fost prezent); -dacă cererea a fost formulată în termen și de către o persoană dintre cele prevăzute la art. 466; - au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procesului penal; - motivele în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de redeschidere a procesului penal, care a fost judecată definitiv.

Art. 6 par.3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului recunoaște celui acuzat „dreptul de a se apăra el însuși”, Curtea Europeană stabilind că prezența inculpatului este în principiu obligatorie la soluționarea cauzei. Se admite excepții de la regula prezenței inculpatului atunci când asigurarea acestei condiții ar conduce la amânarea nejustificată a procedurii și dacă inculpatul are o culpă în absența sa. Curtea a mai stabilit că art. 6 par. 3 nu se aplică fugarilor (celor care se sustrag) și celor care au renunțat fără echivoc la dreptul de a se prezenta și apăra personal în fața instanței ( Colozza c.Italia, Somogyi c.Italiei, Medenic c. Suedia).

Pentru a fi respectată voința legiuitorului, interpretarea corectă din punct de vedere gramatical și sistematic a sintagmei „ persoane judecate și condamnate în lipsă”, nu poate fi decât aceea ce include în sfera de aplicare exclusiv pe inculpații condamnați ce au lipsit pe întreaga durată a procedurii de judecată până la rămânerea definitivă a hotărârii ( urmărire penală, atât la judecarea și pronunțarea în primă instanță, cât și la judecata în apel și recurs, în măsura în care au fost exercitate în cauză aceste căi de atac).

Analizând aceste condiții în privința cererii de rejudecare formulate de petentul-condamnat B. C., instanța constată că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 469 alin. 3 raportat la art. 469 alin. 1 coroborat cu art. 466 C.pr.pen.

Astfel, petentul nu a fost judecat în lipsă în sensul dispozițiilor art. 466 alin. 2 C.pr.pen., de vreme ce, acesta a fost audiat în cursul urmăririi penale (f. 14-16 dup), atât în faza actelor premergătoare, dar și în calitate de învinuit după începerea urmăririi penale în cauză, aducându-i-se în mod oficial la cunoștiință învinuirea care i se aduce și încadrarea juridică a faptei, fiind citat ulterior atât pe parcursul urmăririi penale în cursul derulării cercetărilor, cât și în fața instanței de judecată la adresa de domiciliu indicată în depozițiile date, adresă care corespunde cu informațiile comunicate de Direcția Publică Comunitară de Evidență a Persoanelor ca urmare a demersurilor efectuate de instanța de fond pe parcursul procesului penal, emisă pe baza datelor de stare civilă declarate de acesta (f. 93 ds. inst.).

Mai mult, însuși petentul a învederat instanței la termenul din data de 15. 09.2015, că judecarea sa în lipsa s-a datorat faptului că a fost plecat în străinătate, în Germania pe toată perioada derulării procesului dar nu a învederat motivele pentru care s-a aflat în imposibilitate de a încunoștiința organele judiciare cu privire la lipsa sa, ori că aceasta a fost una justificată, susținând totodată prin apărător că a revenit de mai multe ori în țară la același domiciliu cunoscut și de organele judiciare și la care a fost citat pentru fiecare termen de judecată, potrivit dovezilor de îndeplinire a procedurii de citare aflate la dosar reieșind că a fost afișată înștiințarea potrivit dispozițiilor legale în materie.

Totodată, atât pe parcursul urmăririi penale dar și în faza de judecată-instanța de fond, față de lipsa petentului- condamnat s-au efectuat demersuri pentru a se constata dacă acesta se află încarcerat în unitățile vreunui penitenciar, dacă se află arestat sau reținut în vreun centru de reținere sau arestare preventivă din țară, din verificările efectuate, respectiv răspunsurile emise și depuse la dosar de Administrația Națională a Penitenciarelor- reieșind că acesta în acea perioadă nu se afla încarcerat, reținut, arestat ori în stare de detenție (f. 20 dup, f. 57 ds. inst.).

Astfel, apărările petentului sunt neîntemeiate, din actele și lucrările dosarului nr._, reieșind cu certitudine că acesta a avut cunoștiință că împotriva sa se derulează un proces penal și îi sunt aduse niște acuzații, de vreme ce, a fost audiat pe parcursul urmăririi penale în calitate de învinuit aducându-i-se la cunoștiință în mod expres că este cercetat pentru săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală și încadrarea juridică a acesteia, iar nu în vreo altă calitate care să îi dea de înțeles că nu se derulează nici un fel de proceduri penale împotriva sa și că poate părăsi teritoriul țării fără să încunoștiițeze organele judiciare, ori cel puțin să urmărească finalitatea demersurilor penale în cauza unde știa că este cercetat, mai cu seamă că a susținut că a revenit de mai multe ori în țară la adresa de domiciliu unde a fost legal citat pentru fiecare termen de judecată, fiindu-i afișată o înștiințare în acest sens.

Faptul că petentul condamnat s-a sustras de la judecată, încă din cursul urmăririi penale, nedorind să participe la proces, deși, cunoștea că i se aduc niște acuzații la acel moment procesual, nu poate fi considerată de către instanță ca fiind o lipsă justificată de la judecarea cauzei și totodată o imposibilitate obiectivă de încunoștiințare a instanței cu privire la lipsa sa. Mai mult, cu ocazie fixării primului termen de judecată, instanța a dispus ca acesta să fie citat cu mențiunea de a-și completa cererea privind îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 466 C.pr.pen., sens în care poate să depună însrisuri în susținerea acesteia, lucru pe care petentul nu a înțeles să îl facă și deși, la același termen de judecată și-a susținut oral cererea nu a invocat nici de această dată temeiuri legale privind necesitatea redeschiderii procesului penal, după cum nu a arătat nici motive concrete și plauzibile privind imposibilitatea de a se prezenta în fața instanței și de a încunoștiința în acest sens.

Deopotrivă, reținând condițiile prevăzute de art, 466 alin. 2 C.pr.pen., raportat la momentul în care petentul condamnat a luat cunoștiință că s-a derulat un proces împotriva sa, respectiv data încarcerării 07.07.2015 (așa cum reiese din adresa nr._/13.07.2015 emisă de Penitenciarul București- Rahova-f. 193 ds. inst), dată la care evident i s-a comunicat și sentința penală de condamnare, instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile admisibilității în principiu a cererii de rejudecare, nici din perspectiva dispozițiilor art. 466 alin. 2 teza finală care prevăd că nu se consideră judecată în lipsă persoana care după comunicarea potrivit legii a sentinței de condamnare nu a declarat apel. Ori, deși, petentul condamnat ar fi avut posibilitatea de a exercita calea de atac al apelului imediat de la comunicarea efectivă a soluției și a sentinței de condamnare- care ar fi avut loc cel mai devreme la data încarcerării sale, nu a înțeles să procedeze astfel, cu toate că, ar fi putut avea posibilitatea de a invoca aceleași motive de fapt învederate prin prezenta.

Față de cele mai sus menționate, în baza art. 469 alin. 4 Cod proc. pen. raportat la art. 466 C.pr.pen. va respinge cererea de admitere în principiu a redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate, formulată de petentul- condamnat B. C., cu privire la cauza ce a format obiectul dosarului penal nr._ al Judecătoriei A. I., ca inadmisibilă.

Cu privire la cheltuielile judiciare efectuate în cursul procesului penal:

Potrivit art. 275 alin.2 C. pr. pen. în cazul declarării apelului ori recursului sau al introducerii oricărei alte cereri, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul sau cererea.

Față de cele ce preced și în baza acestui text legal instanța va obliga petentul-condamnat la plata sumei de 60 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru petentul-condamnat- avocat S. S., în cuantum de 260 lei (conform delegației nr. 2398/31.08.2015) se va avansa din Fondurile Ministerului de Justiție și rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art. 469 alin. 4 Cod proc. pen. raportat la art. 466 C.pr.pen. respinge cererea de admitere în principiu a redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate, formulată de petentul- condamnat B. C. (fiul lui I. și A., născut la data de 08.08.1962 în Hunedoara, jud. Hunedoara, domiciliat în Cugir, .. 9, ., ., CNP_, în prezent deținut în penitenciarul Rahova), cu privire la cauza ce a format obiectul dosarului penal nr._ al Judecătoriei A. I., ca inadmisibilă.

În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen. obligă petentul- condamnat la plata sumei de 60 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru petentul-condamnat- avocat S. S., în cuantum de 260 lei (conform delegației nr. 2398/31.08.2015) se va avansa din Fondurile Ministerului de Justiție și rămân în sarcina statului.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 15.09.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

B. D. M. E. R. T.

Red. BDM/Tehnored. ERT/6ex/24.09.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Redeschiderea procesului penal. la judecarea în lipsă. Art.466 NCPP. Sentința nr. 322/2015. Judecătoria ALBA IULIA