Furtul. Art.208 C.p.. Sentința nr. 63/2015. Judecătoria ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 63/2015 pronunțată de Judecătoria ALBA IULIA la data de 09-02-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA A. I.
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ Nr. 63/2015
Ședința publică din 09.02.2015
Instanța constituită din:
Președinte: P. D. E.
Grefier: V. I.
Ministerul Public reprezentat de procuror O. S.
Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpații N. T. și B. C., trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al 1, 209 al 1 lit. a și g C. penal, fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a C.penal.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea din 26.01.2015 când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la data de 02.02.2015 și apoi la data de 09.02.2015, încheieri ce fac parte din prezenta sentință.
INSTANȚA
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 3831/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. au fost trimiși în judecată inculpații N. T. și B. C., trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria A. I. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al 1, 209 al 1 lit. a și g C. penal din 1969, fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a C. penal din 1969.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. la data de 29.11.2013 sub nr._ .
În actul de sesizare al instanței, în sarcina inculpatuluio N. T. s-a reținut că în seara zilei de 19.08.2010 aflându-se la locuința persoanei vătămate M. F. împreună cu inculpatul B. C., după o înțelegere prealabilă cu acesta din urmă, a sustras suma de 3500 de lei, după care a părăsit domiciliul persoanei vătămate și s-a deplasat în zona gării CFR din Cugir unde a ascuns banii în gardul viu de lângă clădirea gării, iar în sarcina inculpatului B. C. s-a reținut că în seara zilei de 19.08.2010 aflându-se la locuința persoanei vătămate M. F. împreună cu inculpatul N. T., după o înțelegere prealabilă cu acesta din urmă, a sustras suma de 4300 de lei, suma pe care și-a însușit-o pe nedrept.
Analizând materialul probator administrat în cauză, respectiv: procesul verbal de constatare al actelor premergătoare; declarațiile persoanei vătămate M. F., declarațiile inculpatului N. T., declarațiile inculpatului B. C., proces verbal de reconstituire din data de 11.01.2011 și planșe foto, rocese verbale de predare primire, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 20.08.2010, în jurul orelor 09:20, Poliția Orașului Cugir a fost sesizată de către numitul M. F. despre faptul că la data de 19.08.2010, inculpatii N. T. și B. C. i-au sustras din locuință suma de 7800 de lei.
Din cercetările efectuate în cauza a rezultat faptul că la data de 19.08.2010, persoana vătămată M. F. a încasat suma de 9700 de lei reprezentând indemnizația de revoluționar, de față fiind inculpatul B. C..
Din această suma de bani, persoana vătămată l-a împrumutat pe inculpatul B. C. cu suma de 650 de lei. Ulterior, în seara aceleiași zile persoana vătămată, M. F. se întâlnește la locuința personală cu inculpatii N. T. și B. C., unde consumă băuturi alcoolice, moment în care cei doi inculpati observă că banii primiți în acea zi de persoana vătănată se află într-o plasă.
Profitând de faptul că persoana vătămată a adormit, inculpatul N. T. sustrage din plasa în cauză suma de 3500 de lei, formată din bancnote de 50 de lei, fiind observat și de către inculpatul B. C..
După ce a sustras suma de 3500 de lei, inculpatul a părăsit domiciliul persoanei vătămate și s-a deplasat în zona gării CFR din Cugir unde ascunde banii în gardul viu de lângă clădirea gării.
După plecarea inculpatului N. T., inculpatul B. C. a sustras din aceiași plasă suma de 4300 de lei.
Inculpații, în cursul urmăririi penale, au recunoscut comiterea faptelor pentru care sunt cercetați.
Audiat fiind în cursul urmăririi penale, inculpatul N. T. a arătat că aflându-se împreună cu inculpatul B. C. la domiciliul persoanei vătămate, M. F., după ce persoana vătămată a adormit, au luat hotărârea de a sustrage suma de bani pe care știau că persoana vătămată o primise cu titlu de pensie de revoluționar. Inculpatul N. T. a precizat că el a sustras suma de 3500 de lei în bancnote de 50 de lei dintr-o plasă, după care a părăsit locuința persoanei vătămate și a ascuns banii într-un gard viu din zona Gării Cugir. Același inculpat arată că ulterior a condus organele de poliție la locul unde a ascuns banii și i-a predat. Inculpatul a mai precizat că inculpatul B. C. a plecat cu banii pe care i-a sustras în Mun. A. I., iar după 3 zile, acesta din urmă mai avea numai 150 de euro din suma de aproximativ 4000 de lei sustrasă. Inculpatul N. T. a indicat organelor de urmărire penală modul în care a procedat la comiterea furtului cu ocazia reconstituirii efectuată în cauză.
Audiat fiind în cursul urmăririi penale, inculpatul B. C. a arătat că a consumat toată ziua băuturi alcoolice și recunoaște faptul că a luat din locuința părții vătămate M. F. suma de 2000 de lei însă nu mai știe dacă i-a luat cu titlu de împrumut sau i-a sustras întrucât era sub influența băuturilor alcoolice.
Din declarația persoanei vătămate M. F. reiese faptul că a primit suma de 9700 de lei de la Asociația de Revoluționari iar ulterior după ce i-a invitat pe cei doi inculpați la domiciliul acesteia, și după ce persoana vătămată a adormit, a constatat faptul că cei doi îi sustrăseseră suma de 7800 de lei.
ÎN D.:
Fapta inculpatului N. T. constând în aceea că în seara zilei de 19.08.2010 aflându-se la locuința persoanei vătămate M. F. împreună cu inculpatul B. C., după o înțelegere prealabilă cu acesta din urmă, a sustras suma de 3500 de lei, după care a părăsit domiciliul persoanei vătămate și s-a deplasat în zona gării CFR din Cugir unde a ascuns banii în gardul viu de lângă clădirea gării, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 art. 209 alin. 1 lit. a și g C.penal anterior cu aplic art. 37 lit a C.penal anterior.
Fapta inculpatului B. C. constând în aceea că în seara zilei de 19.08.2010 aflându-se la locuința persoanei vătămate M. F. împreună cu inculpatul, N. T., după o înțelegere prealabilă cu acesta din urmă, a sustras suma de 4300 de lei, suma pe care și-a însușit-o pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 art. 209 alin. 1 lit. a și g C.penal anterior cu aplic art. 37 lit a C.penal anterior.
În ceea ce-l privește cu inculpatul N. T., din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține că la termenul de judecată din data de 26.01.2015, cu procedura legal îndeplinită, prezenți personal în fața instanței de judecată, persoana vătămată M. F. și inculpatul au arătat că s-au împăcat, împrejurare față de care instanța a procedat la luarea unei declarații comune acestora, consemnată și atașată la dosar (f 143).
De la data comiterii faptei reținute în sarcina inculpatului - respectiv 20.08.2010 și până la judecarea prezentei cauze a intervenit o succesiune de legi, instanța fiind obligată să identifice legea penală mai favorabilă inculpatului aplicabilă în speța de față.
În acest context, instanța reține că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt în stare de recidivă postcondamnatorie -prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1, art. 209 al. 1 lit. a și g din Codul Penal din 1969, cu aplicarea art. 37 lit. a din Codul Penal din 1969.
Aceeași infracțiune are corespondent în art. 228 al. 1, art. 229 al. 1 lit. b NCp cu aplic. art. 41 al. 1 N Cp
În compararea celor două texte de lege mai sus enunțate, în determinarea caracterului mai favorabil, instanța având în vedere în principal manifestarea de voință a părților de împăcare așa cum a fost consemnată în declarația de la fila 143. Or împăcarea părților este posibilă și produce efecte doar în considerarea noilor dispoziții legale raportat la infracțiunea dedusă judecății, respectiv, furt calificat, motiv pentru care instanța apreciază că legea nouă este legea penală mai favorabilă inculpatului, motiv pentru care va reține aplicarea dispozițiilor art. 5 din Noul C.pen., ca și unul dintre temeiurile de drept ale soluției ce urmează a se pronunța în cauză.
Astfel, reglementarea prevăzută de art. 231 alin. 2 Noul cod penal potrivit căruia-în cazul faptelor prevăzute la art. 228 […]împăcarea înlătură răspunderea penală, are caracter de noutate și se înscrie în situațiile în care, deși infracțiunea de furt este urmărită din oficiu, legiuitorul acordă posibilitatea părților să dispună asupra procesului penal prin împăcarea lor.
În atare situație, constatând că a intervenit o succesiune de legi penale în timp, iar infracțiunea de furt calificat în modalitatea concretă săvârșită de inculpatul din prezenta cauză își găsește corespondent în art. 228 al. 1, art. 229 al. 1 lit. b NCp cu aplic. art. 41 al. 1 N Cp, ce oferă posibilitatea împăcării părților conform textului legal mai sus enunțat, manifestare de voință care poate interveni până la citirea actului de sesizare (cerință satisfăcută în cauză), instanța reține în continuare dispozițiile alin. 2 al aceluiași articol potrivit cărora împăcarea înlătură răspunderea penală și stinge acțiunea civilă.
Pentru toate motivele de mai sus, reținând că, ca efect al succesiunii de legi penale în timp, instanța va stabili că dispozițiile Noului Cod Penal reprezintă legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului N. T. și în aplicarea disp. art. 5 al. 1 din Codul Penal va constata că infracțiunea de furt calificat dedusă judecății în prezentul dosar și reținută în sarcina acestui inculpat se încadrează în disp. art. 228 al. 1, art. 229 al. 1 lit. b NCp cu aplic. art. 41 al. 1 N Cp
Față de cele de mai sus, reținând că a intervenit împăcarea părților și că potrivit art. 396 alin. 6 C.pr.pen. instanța pronunță încetarea procesului penal în cazurile prevăzute la art. 16 alin. 1 lit. e)-j) C.pr.pen, lit g a art. 16 alin. 1 lit. g prevăzând că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă a intervenit [...] împăcarea, coroborate cu dispozițiile art. 17 alin. 2 C.pr.pen. potrivit cărora în cursul judecății, acțiunea penală se stinge prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de [...] încetare a procesului penal și cu art. 159 Noul cod penal, instanța va înceta procesul penal față de inculpatul N. T., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 228 al. 1, art. 229 al. 1 lit. b NCp cu aplic. art. 41 al. 1 N Cp, cu referire la art. 5 din Noul Cod Penal, ca urmare a împăcării părților.
În baza disp. art. 159 al. 2 C penal, va stinge acțiunea civilă exercitată de partea civilă M. F..
În baza art.19 și 397 din Codul de procedură penală, va constata recuperat prejudiciul cauzat părții civile M. F...
În baza art. 272, 275 alin. 1 pct. 2 lit. d) C.pr.pen. va obliga inculpatul și persoana vătămată M. F. (CNP_) la plata cheltuielilor judiciare către stat, fiecare câte 150 lei.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de urmărire penală pentru inculpat- av. J. R. în cuantum de 300 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și va rămâne în sarcina statului..
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de cameră preliminară și de judecată pentru inculpat- av. Agoșton V. în cuantum de 300 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și va rămâne în sarcina statului..
În ceea ce-l privește pe inculpatul B. C., instanța reține că acesta a fost trimis în judecată sub aspectul comiterii infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 art. 209 alin. 1 lit. a și g C.penal anterior cu aplic art. 37 lit a C.penal anterior.
În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii, elementul material este reprezentat de acțiunea de sustragere a unei sume de bani de la persoana vătămată în modalitatea faptică descrisă mai sus.
Instanța reține că urmarea imediată a infracțiunii săvârșite constă în afectarea patrimoniului persoanei vătămate prin producerea unor prejudicii material.
Legătura de cauzalitate între fapta inculpatului și urmările imediate este evidentă întrucât atingerea valorii ocrotite de legea penală (patrimoniul persoanei) este o consecință directă a acțiunii de sustragere ce constituie elementul material al infracțiunii săvârșite.
Sub aspectul laturii subiective, fapta a fost săvârșită cu intenție directă calificată prin scop, deoarece din ansamblul probator administrat în cauză rezultă că inculpatul nu doar a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptei, dar a și urmărit producerea acestuia. În cazul infracțiunii de furt, latura subiectivă include și cerința unui scop special prevăzut de lege, concretizat în speță prin aceea că inculpatul a urmărit sustragerea bunului mobil pentru a și-l însuși pe nedrept.
Prin urmare, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală, respectiv că fapta dedusă judecății există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege, urmează a fi declanșată răspunderea penală a acestuia pentru infracțiunea dedusă judecății.
De la data comiterii faptei reținute în sarcina inculpatului și până în prezent a intervenit o succesiune de legi penale în timp, astfel că instanța apreciază că se impune aplicarea legii penale mai favorabile inculpatului.
La alegerea acesteia, instanța va pleca în analiză nu doar de la limitele de pedeapsă prevăzute de lege, dar și de la toate aspectele pe care le implică stabilirea tratamentului sancționator și ținând cont și de Decizia Curții Constituționale nr. 265/06.05.2014 prin care s-a arătat că dispozițiile art. 5 din Noul cod penal privind legea penală mai favorabilă se aplică în mod global, neputându-se combina dispoziții din legi penale succesive, plecând și de la situația personală a inculpatului.
În acest context, instanța reține criteriile în baza cărora se stabilește legea penală mai favorabilă și care vor fi apreciate în concret: conținutul infracțiunii (urmând a fi avute în vedere elementul material al infracțiunii în forma de bază,, variantele agravante, elementele circumstanțiale agravante, existența unor condiții suplimentare de incriminare, etc.), existența unor impedimente la punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale ori a unor cauze de nepedepsire, pedeapsa și prescripția.
Având în vedere instituțiile privind modalitățile de executare a pedepsei din Codul penal anterior și Noul cod penal, reținând antecedentele penale ale inculpatului, dar și faptul că raportat de acestea tehnica de contopire este mai favorabilă conform vechiului cod penal, spre deosebire de noul cod penal care presupune aplicarea obligatorie a unui spor de pedeapsa de 1/3 din totalul celorlalte pedepse –altele decât cea aleasă ca fiind cea mai grea, instanța apreciază ca fiind mai favorabilă inculpatului legislația penală anterioară (Codul penal anterior) cu încadrarea juridică a faptei prevăzută de aceasta și toate dispozițiile legale ce urmează a se aplica în cauză, privite în ansamblul lor, astfel că va reține aplicarea dispozițiilor art. 5 din Noul C.pen., ca și unul dintre temeiurile de drept ale soluției ce urmează a se pronunța în cauză.
La stabilirea și individualizarea pedepsei, în ceea ce-l privește pe inculpatul B. C., instanța, potrivit art. 72 C.pen., va avea în vedere limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal, pericolul social concret al faptei săvârșite, determinat atât de modul de producere, cât și de importanța valorilor sociale încălcate, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Limitele de pedeapsă prevăzute de art. 209 alin. 1 lit. a și g C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a C.pen. pentru infracțiunea de furt calificat săvârșită de inculpat sunt între 3 și 15 ani închisoare.
În ceea ce privește pericolul social concret al infracțiunii, instanța reține că față de împrejurările comiterii faptei și față de atingerea adusă valorilor sociale apărate de lege prin conținutul ei concret, prejudiciul cauzat persoanei vătămate nefiind unul exagerat de mare, acest pericol nu este foarte ridicat.
Totodată, instanța va ține cont de persoana inculpatului, acesta fiind la o vârstă matură, cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat în trecut pentru mai multe infracțiuni de același gen..
Pentru aceste considerente, în baza disp. art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit.a și g Cp anterior, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal anterior și cu aplic. art.396 alin. 2 C.p.p și art. 5 N C pen, va condamna pe inculpatul B. C., la pedeapsa de 3 ani închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.
Din examinarea fișei de cazier judiciar a inculpatului, reiese că acesta a comis infracțiunea în termenul liberării condiționate din pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința nr. 9HV176/2005 din 15.11.2005 a Tribunalului Graz-Austria recunoscută prin sentința penală nr. 110/04.07.2007 a Curții de Apel București definitivă prin nerecurare la data de 12.08.2007 cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 819 zile, fapta fiind comisă în stare de recidivă în raport de condamnarea anterior menționată, astfel că în baza art. 61 alin. 1 teza a II-a C.penal anterior cu aplicarea art. 5 din Noul cod penal, va revoca liberarea condiționată a inculpatului din executarea pedepsei de 7 (șapte) ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința nr. 9HV176/2005 din 15.11.2005 a Tribunalului Graz-Austria recunoscută prin sentința penală nr. 110/04.07.2007 a Curții de Apel București definitivă prin nerecurare la data de 12.08.2007.
În baza art. 61 alin. 1 teza a III-a C.penal anterior cu aplicarea art. 5 din Noul cod penal va contopi pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită în prezenta cauză cu restul de pedeapsă rămas neexecutat de 819 zile, în pedeapsa cea mai grea, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa finală de 3 (trei ) ani închisoare.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 71 alin. 2 C.penal anterior și art. 5 Noul Cod penal va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. penal anterior, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța reține că persoana vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 4300 lei
Art. 1357 C civ. prevede că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, iar conform art. 1381 C civ, orice prejudiciu dă dreptul la reparație, din ziua cauzării prejudiciului Totodată, în conformitate cu disp. art. 19 din C pr pen, acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile . În acest context, reținând că în cauză sunt întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a inculpatului, respectiv există prejudiciul – de natură patrimonială, constituit de suma de bani sustrasă de la partea civilă fără consimțământul acesteia, fapta prejudiciabilă – sub aspect civil se înțelege și infracțiunea ca faptă prejudiciabilă, în speță, infracțiunea săvârșită de inculpat ; raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu – prin fapta inculpatului a produs părții civile prejudicii patrimoniale ; culpa inculpatului - în speță, acesta a acționat cu vinovăție sub forma intenției directe în privința prejudicierii părților civile, instanța, în conformitate cu disp. art. 397 al. 1 Cpp rap. la art. 19 al. 1, 2, 4, 5 Cpp, art. 20 Cpp, art. 23, art. 25 al. 1 Cpp coroborate cu art. 1349, 1357, 1381 N Cod civil, va admite acțiunea civilă formulată de partea civilă M. F. și va obliga inculpatul la plata sumei de 4300 lei cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune materiale .
În baza disp. art. 272, art. 274 al. 1 C pr pen va obliga inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de judecată pentru inculpat- av. B. A. în cuantum de 300 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
I. . Stabilește că dispozițiile Noului Cod Penal reprezintă legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului N. T. și în aplicarea disp. art. 5 al. 1 din Codul Penal constată că infracțiunea de furt calificat dedusă judecății în prezentul dosar și reținută în sarcina acestui inculpat se încadrează în disp. art. 228 al. 1, art. 229 al. 1 lit. b NCp cu aplic. art. 41 al. 1 N Cp
În baza art. 396 alin. 6, art. 17 alin. 2 C.pr.pen. raportat la art. 16 alin. 1 lit. g) C.pr.pen., art. 159 Noul cod penal, încetează procesul penal față de inculpatul N. T., fiul lui Vilomș și M., născut la data de 22.05.1974, în Cugir, jud. A., domiciliat în Cugir, ., nr. 147, jud. A., CNP_, cetățean român, necăsătorit, studii 11 clase,, fără ocupație, fără loc de muncă, stagiul militar nesatisfăcut, recidivist pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 228 al. 1, art. 229 al. 1 lit. b NCp cu aplic. art. 41 al. 1 N Cp, cu referire la art. 5 din Noul Cod Penal, ca urmare a împăcării părților.
În baza disp. art. 159 al. 2 C penal, stinge acțiunea civilă exercitată de partea civilă M. F..
În baza art.19 și 397 din Codul de procedură penală, constată recuperat prejudiciul cauzat părții civile M. F...
În baza art. 272, 275 alin. 1 pct. 2 lit. d) C.pr.pen. obligă inculpatul și persoana vătămată M. F. (CNP_) la plata cheltuielilor judiciare către stat, fiecare câte 150 lei.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de urmărire penală pentru inculpat- av. J. R. în cuantum de 300 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și rămâne în sarcina statului..
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de cameră preliminară și de judecată pentru inculpat- av. Agoșton V. în cuantum de 300 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și rămâne în sarcina statului..
II. Stabilește că dispozițiile Vechiului Cod Penal reprezintă legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului B. C. și în aplicarea disp. art. 5 al. 1 din Codul Penal constată că infracțiunea de furt calificat dedusă judecății în prezentul dosar și reținută în sarcina acestui inculpat se încadrează în disp. art.. 208 al. 1, art. 209 al.1, lit. a și g V Cp, cu aplic. art. 37 lit. a VCp
În baza disp. art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit.a și g Cp anterior, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal anterior și cu aplic. art.396 alin. 2 C.p.p și art. 5 N C pen, condamnă pe inculpatul B. C., fiul lui I. și A., născut la 08.08.1962, în Hunedoara, jud Hunedoara, CNP_, domiciliat în Cugir, .. 9, ., ., cetățean român, stagiul militar satisfăcut, studii profesionale, fără loc de muncă, la pedeapsa de 3 ani închisoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 61 alin. 1 teza a II-a C.penal anterior cu aplicarea art. 5 din Noul cod penal, revocă liberarea condiționată a inculpatului din executarea pedepsei de 7 (șapte) ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința nr. 9HV176/2005 din 15.11.2005 a Tribunalului Graz-Austria recunoscută prin sentința penală nr. 110/04.07.2007 a Curții de Apel București definitivă prin nerecurare la data de 12.08.2007.
În baza art. 61 alin. 1 teza a III-a C.penal anterior cu aplicarea art. 5 din Noul cod penal contopește pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită în prezenta cauză cu restul de pedeapsă rămas neexecutat de 819 zile, în pedeapsa cea mai grea, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa finală de 3 (trei ) ani închisoare.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind codul penal, art. 71 alin. 2 C.penal anterior și art. 5 Noul Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. penal anterior, respectiv: dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În temeiul disp. art. 397 al. 1 Cpp rap. la art. 19 al. 1, 2, 4, 5 Cpp, art. 20 Cpp, art. 23, art. 25 al. 1 Cpp coroborate cu art. 1349, 1357, 1381 N Cod civil, admite acțiunea civilă formulată de partea civilă M. F. și obligă inculpatul la plata sumei de 4300 lei cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune materiale .
În baza disp. art. 272, art. 274 al. 1 C pr pen obligă inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în faza de judecată pentru inculpat- av. B. A. în cuantum de 300 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și rămân în sarcina statului.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.02.2015.
Președinte, Grefier,
P. D. E. V. I.
Red. D.E.P.
Tehnored V.I./5ex/04.03.2015
| ← Înlocuirea pedepsei amenzii. Art.560 NCPP. Sentința nr.... | Modificări la măsuri educative neprivative. Art.513-517 NCPP.... → |
|---|
