Ameninţare. Art.206 NCP. Sentința nr. 375/2015. Judecătoria BÂRLAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 375/2015 pronunțată de Judecătoria BÂRLAD la data de 17-12-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BÂRLAD
JUDB
SENTINȚA PENALĂ Nr. 375/2015
Ședința publică de la 17 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. R.
Grefier L. N.
Ministerul Public P. de pe lângă Judecătoria Bârlad
Este reprezentat de procuror V. M.
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul H. F. și pe parte civilă I. I.- prin reprezentanți legali I. I. și I. L. având ca obiect amenințarea (art.206 NCP).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul H. F. asistat de av. P. R., apărător ales partea civilă - persoană vătămată - I. I., asistat de avocat S. B., apărător ales, se prezintă I. I. reprezentantul părții civile .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței stadiul procesual al cauzei care se află la al șaptelea termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită la dosar a fost depusă fișa de cazier judiciar a inculpatului. S-au verificat actele și lucrările de la dosar de către președintele completului de judecată, după care:
Instanța constată sosite la dosar relațiile solicitate care sunt identice cu cele anterioare și acordă cuvântul părților asupra acestui aspect.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că dacă instanța aprciază că se impune poat emite o adresă către Tribunalul V. pentru a confirma faptul că pe rolul tribunalului se află dosar penal privind p icnulpatul H. F. având ca obiect tentativă de omor.
Avocat S. B., apărătorul părții ciivle, arată că la dosar sunt depuse înscrisuri din care să rezulte aspectele arătate.
Avocat P. R., având cuvântul lasă la aprciera instanței.
Intanța aprciază că nu st neecsar să se emită adresă către Tribunalul V. pentru a comunica dacă pe rolul tribunalului ste înrgistrat dosar, având ca obict tntativă de omor, întrucît acest lucru se poat verifica în sistemul ECRIS, iar existența unui dosar în curs de soluționare nu ar influnța situația juridică a inculpatului cu ocazia soluționării prezentului dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulta, instanța constată termeinată cerectarea judecătoreascî și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe fondul cauzei, preciezzaă că inculpatul H. F. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad sub aspectul comiterii infracțiunii de amenințare, prev. de art. 206 alin 1 Cod penal. În fapt s-a reținut în sarcina inculpatului faptul că a proferat amenințări la adresa persoanei vătămate I. I. provocându-i acestuia o temere reală că va fi expus unui8 rău considerabil. Precizezază că între familia inculpatului și familia persoanei vătămate este o stare conflictuală de mai multă vreme, stare conflictuală care a culminat în anul 2013 printr-un conflict violent între inculpatul H. F. și tatăl persoanei vătămate, conflic în care inculpatul l-a lovit pe acesta din urmă cu o secure în zona capului. In acea cauză s-au efectuat cerecetări față de inculpatului H. F., de către P. de pe lângă Tribunalul V., sub aspectul comiterii infracțiunii de tentativă la omor.
Față de toate aspectele menționate apreciază că actele de amenințare pe care inculpatul le-a exercitat asupra persoanei vătămate, urmărind-o, alrgând-o pe aceasta pe drumul sătesc din . topor, aprciază că au insuflat persoanei văătmate o temere reală .
În raport de probatoriul care a fost adminsitrat în cursul urmăririi penale dar și în cursul cercetării judecătorești, consideră că fapta există constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpatul H. F..
Pentru toate aceste motive, conform art. 396 alin 1,2 Cod procedură penală solicită condamnarea inculpatului H. F., urmând ca în latura civilă a cauzei, instanța de judecată, conf. art. 397 Cod procedură pnală, raportat la art. 19 să dispună admitera acțiunii civile promovată de partea civilă minoră, prin reprezentant legal în măsura în care a fost dovdită, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciar către stat conform art. 274 alin 1 Cod procedură penală.
Avocat S. B., apărătorul ales al părții civil, având cuvântul solicită, în latură penalăpune concluzii de condamnare a inculpatului. Face referire la situația tensionată din prezenta cauză, așa cum rezultă din dovezile existente la dosarul cauzei ei sunt rude dar nu se înțeleg foarte bine, de altfel inculpatul din prezenta cauză are dosar penal pentru tentativă de omor împotriva tatălui persoanei vătămate din prezenta cauză.Ulterior acestora, inculpatul este cercetat în dosarul nr.1725/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad.Ceea ce dorește să arate în fața instanței este faptul că acesta nu este un incident izolat, inculpatul are tendințe violente cu toat că organeșe de poliție i-au adus la cunoștință să se liniștească, așa cum rezultă din dovezile existente la dosar, însă acesta nu a înțeles acest lucru.
Pe latură civilă solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, 500 lei cheltuieli de judecată și 5000 lei daune morale, care ar putea să compenseze prejudiciul moral suferit de persoana vătămată urmar a agresiunilor care se repetă în mod continuu și la distanțe foarte mici în timp. Martorii audiați au declarată că persoanei vătămate i-a fost teamă să mai iasă să se întâlnească cu prietenii . Consideră că această sumă este suficientă să compenseze acest prejudiciu moral pe care inculpatul a reușit să o insufle în dauna părții vătămate I. I..
În concluzie solicită admiterea laturii civile în totaliate, iar pe latură penală condamanrea inculpatului la o pedeapsă orientată spre maxim.
Avocat Pacaru R., apărătorul ales al inculaptului, având cuvântul, arată că apărarea care se face de persoana vătămată și chiar rechizitoriu se fundamentează pe acea faptă de tentativă de omor .Precizezaă că în acea faptă nu s-a dat o hotărâre definitivă, instanța va trebui să aprecieze că operează prezumția de nevinovăție, astfel că nu se poate spune despre acest om că este un criminal astfel, pentru acuratețe solicită să se aibă ăn vdere că relațiile dinte părți sunt tnsionate, inculpatul din prezenta cauză, împreună cu tastăl său au sărit labătaie la inculpat, incupatul nu ste un criminal, nu este un om violent, a fost plecat în stăinătate pentru a scăpa de vătămat și familia sa. La dosar este dovada că vătămatul din prezenta cauză l-a bătut pe inculpat și este și condamant în prezent, pentru acea faltă. Solicită instanței să pună în balanță toate acete aspecte. Personal crede că acest om nu este vinovat și nu a săvârșit această faptă. Inculpatul, în urma conflictului avut cu tatăl părții văătmat i s-a declanșat o stare de teamă și el este înfricoșaat, la dosar există acte medicale, din care rezultă acestă situație.
Totodată a depus la dosar acte din care rezultă că inculpatul a făcut numeroase plângeri împotriva ivătămatului și a matrtorilor Nistori care îl hărțuiesc, iar inculpatul își pierde controlul mai ușor, așa cum s-a întâmplat și atunci la bar, când inculpatul a declarat că a fost la bar i-a văzut și a plecat, iar aceștia au strigat după el, nu inculpatul este cel care întreține situația tensionată.Apreciază că la dosar nu sunt suficiente dovezi care să conducă, fără echivoc la ideea că inculpatul a comis fapta și dacă există un dubiu cree că instanța ar trebui să dea eficință prezumției de nevinovăție.Martorii audiați au fost subiectivi, sunt interesați pentur că la rândul lor au avut plângeri. Conideră că inculpatul H. F. nu a săvârțit infracțiunea de amenințare și solicită achitarea acestuia, potrivit art. 16 lit. a Cod procedură penală .In subsidiar dacă instanța apreciază întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de amenințare, solicită aplicarea unei pedepse cu aplicarea art. 80 renunțara la aplicara pedepsei, inculpatul poat benefiaica de această renunțare la aplicarea pedepsei emaifiind condamnat pentru o altă faptă penală.
Pe latură civilă solicită respingerea daunelor morale, nu s-a dovedit dituația de temere, de frustare așa cum s-a menționat de către partea civilă, atâta timp cât din actele dosarului rezultă că văătmsatul l-a bătut pe inculpat, la câteva luni după acel connflict, iar inculpatul are certificat medico legal și atunci se pune întrebarea care era stara de temere. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul în replică, precizezază că P. de pe lângă Judecătoria Bârlad a dispus trimiterea în judecată a inculaptului H. F. însă nu și-a întemeiat acuzația pe acea tentativă la omor care obiectul unui alt dosar aflat pe rolul Tribunalului V. . S-a făcut vormire despre acea infracțiune pntru a potența starea de temere pe care prsoana vătămată a simțit-o la acel moment și apreciază că doar simpla împrejurare ca o persoană să alerge după cineva cu un topor insuflă o temere reală că acea persoană ar putea comite o faptă mai gravă. De asemenea și împrejurarea că peroana vătămată din prezenta cauză are calitata de inculpat în alt dosar și a si fost condamant, nu ar nici o relevață în prezenta cauză pentru că ceea ce interesează la aces moment eset caracterul amenințărilor de a insufla o temere reală la acel moment, adică la data faptei, respectiv în februarie 2014.Mai mult decât atât s-a fundamentat trimitrea în judecată a inculaptului pe o . probe martori înscrisuri, martorii fiind audiați în în faza cerectării judecătorești.
Avocat Statica B., apăărtorul părții văătmate, având cuvântul în replică arată că actul medical depus la dosar nu are niivc o relevanță, nu există nici o legătură de cauzalitate între bolile de care suferă inculpatul și prezenta cauză.Aprciază că rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată inculaptul est susținut de probe și prin probele administrate în cauză rezultă că H. F. este vinovat de săvârșirea faptei și pe fondul tuturor dosareloe care există, și apreciază că nu trebuie să fie ignorate și solicită orientarea pedepsei către maximul prevăzut de lege.
Avocat P. R., pentru inculpat, având cuvântul în replică arată că nu inculpatul trebuie să facă probe în dosar ci partea vătămată trebuie să dovedească vinovăția inculpatului și pentru a depăși orice îndoailă trebuia să propună alți martori,
Inculpatul H. F., având personal ultimul cuvânt arată că nu este vinovat, ei l-au amenințat, iar martorii au fost plătiți al fiecare termen.
S- au declarat dezbaterile închise, după care:
INSTANȚA
P. rechizitoriul nr. 684/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad a fost trimis în judecată, în stare de libertate inculpatul H. F. pentru a fi cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de amenințare, prevăzută și pedepsită de art. 206 alin 1 Cod penal.
În fapt, în actul de sesizare s-a reținut, în esență, că la data de 19.02.2014 persoana vătămată I. I. I. se deplasa pe drumul sătesc din comuna I. ., fiind însoțit de martorii N. A. și N. Ș. . La un moment dat când persoana vătămată a ajuns în dreptul locunței inculpatului, acesta a ieșit din curtea locuinței, fiind înarmat cu un topor.
Pe fondul stării conflictuale preexistente, inculpatul înarmat cu toporul a început să alerge după persoana vătămată, urmărind-o pe aceasta până în dreptul magazinului aparținând numitului V. I..
Fiind audiat inculpatul H. F. nu recunoaște săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.
P. Încheierea din data de 12 martie 2015, s-a constatat în temeiul art. 346 alin. (2) C. proc. pen. legalitatea rechizitoriului cu nr. 684/P/2014 emis de P. de pe lângă Judecătoria Bârlad, fiind respectate dispozițiile art. 328 C. proc. pen., a administrării probelor, cu respectarea dispozițiilor art. 114-123 din același cod, precum și actelor de urmărire penală, respectiv: declarații inculpat; declarații persoană văătmată; declarații martori N. A., N. Ș., M. I., N. C.-E., alte înscrisuri.
La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către grefierul de ședință în baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus începerea judecății, instanța l-a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen. iar, în urma răspunsului negativ al acestuia, a procedat la audierea inculpatului, în conformitate cu dispozițiile art. 378 C.p.p..
Având în vedere prevederile art. 374, alin.8, NCPP, instanța, pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei, din oficiu a dispus readministrarea probelor din faza de urmărire penală, respectiv reaudierea părților și a martorilor.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele: între părțile prezentei cauze există o relație de dușmănie care durează de mai mult timp, acestea precum și familiile lor fiind implicate în numeroase scandaluri care au necesitat intervenție organelor de poliție, în acest sens având procesele verbale de aplicare a avertismentului nr._/14.07.2014 și_/05.02.2014.
Aceeași situație conflictuală se constată și între inculpatul din prezenta cauză și familia martorilor N., singurii martori care confirmă declarația persoanei vătămate.
Instanța reține că declarațiile persoanei vătămate sunt contrazise de declarațiile martorului M. I. care arată că în ziua incidentului s-a întâlnit cu inculpatul și au mers la barul din localitate unde se aflau și persoana vătămată I. I. și martorul N. Ș.. Arată martorul că inculpatul nu a adresat nici un cuvânt persoanei vătămate. Mai arată martorul că a rămas în incinta barului până în jurul orelor 20: 00 - 21: 00, iar când a plecat martorul, inculpatul H. „a rămas în ușa localului” (declarație fila 62, d.i.).
Aceste aspecte nu se coroborează cu declarația persoanei vătămate care declară că în jurul orelor 19:00 ar fi fost alergat și amenințat de către inculpat.
Martorul N. A. de asemenea declară că în data de 18 sau 19 februarie 2014 în jurul orelor 19:00 inculpatul H. F. l-a amenințat pe I. I..
Astfel cum s-a reținut anterior, între familia N. și inculpatul H. F. există relații conflictuale dovedite și de înscrisul existent la fila 84 d.i., motiv pentru care apreciază că declarațiile acestora sunt părtinitoare, neputând conduce la stabilirea unei stări de fapt conformă cu realitatea.
Declarația martorului este contrazisă de declarația marorului M. care arată că într-o noapte, în jurul orelor 22:00 a fost trezit de N. A. care arăta că inculpatul îl urmărește cu un topor. Arată martorul că a ieșit în stradă și cu toate că aceasta era luminată, nu a văzut nimic. Mai arată martorul că N. A. a sunat la 112.
Având în vedere contradicțiile dintre declarațiile persoanei vătămate și cele ale martorilor, precum și lipsa altor probe cu privire la presupusa faptă, instanța reține că exista un dubiu în ceea ce privește existenta faptei de amenințare a inculpatului H. F., care, de altfel, in mod constant a negat aceasta activitate, dubiu care-i profita acestui inculpat.
Potrivit disp. art. 103, Cod Procedură Penală, „(1)probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. (2) În luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.
Toate aceste elemente și date existente în cauză, creează într-adevăr dubii și nu pot să justifice, în mod rezonabil, concluzia că inculpatul a comis fapta reclamată.
Înfăptuirea justiției penale cere ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (faptele supuse judecății).
Numai așa se formează convingerea, izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că adevărul - infracțiunea dedusă spre soluționare instanței - este, fără echivoc, cel pe care îl înfățișează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor.
În conformitate cu dispozițiile art. 4, din Codul de procedură penală, precum și cu cele ale art.23 alin.11 din Constituția României, orice cetățean beneficiază de prezumția de nevinovăție, deschiderea unei proceduri judiciare penale - prin începerea urmăririi penale - nefiind posibilă decât în condițiile prevăzute de lege.
P. adoptarea prezumției de nevinovăție ca principiu de bază, distinct de celelalte drepturi care garantează și ele libertatea persoanei - dreptul la apărare, respectarea demnității umane - s-au produs o . restructurări ale procesului penal și a concepției organelor judiciare, care trebuie să răspundă următoarelor cerințe: vinovăția se stabilește în cadrul unui proces, cu respectarea garanțiilor procesuale, deoarece simpla învinuire nu înseamnă și stabilirea vinovăției; sarcina probei revine organelor judiciare, motiv pentru care interpretarea probelor se face în fiecare etapă a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii și definitive pentru următoarea fază a procesului; la adoptarea unei hotărâri de condamnare, până la rămânerea definitivă, inculpatul are statutul de persoană nevinovată; la pronunțarea unei decizii judecătorești de condamnare, prezumția de nevinovăție este răsturnată cu efecte „erga omnes”; soluția magistraților trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăție, iar în caz de îndoială, ce nu poate fi înlăturată prin probe, trebuie să se pronunțe o soluție de achitare.
Din analiza întregului material probator administrat în cauză, instanța constată că nu se poate stabili, fără urmă de îndoială, că în fapt a fost săvârșită o infracțiune, urmând a se pronunța achitarea inculpatului.
Pentru considerentele de fapt și de drept enunțate anterior, în baza art.396 rap. la art.16, alin.1, lit.a, NCPP va achita pe inculpatul H. F., pentru infracțiunea de amenințare prevăzută de art. 206, alin.1, Cod Penal.
În baza art 397, rap. la art. 25, alin. 5, NCPP, instanța va lăsa nesoluționată acțiunea civilă formulată de către partea civilă I. I..
În temeiul art. 398, rap. la art. 275, alin.3, NCPP, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
În baza art.396 rap. la art.16, alin.1, lit.c, NCPP achită pe inculpatul H. F. – fiul lui M. și T., născut la data de 08.10.1979, în mun. Bârlad, jud. V., domiciliat în comuna I., ., CNP_ pentru infracțiunea de amenințare prevăzută de art. 206, alin.1, Cod Penal.
În baza art 397, rap. la art. 25, alin. 5, NCPP, lasă nesoluționată acțiunea civilă formulată de către partea civilă I. I..
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.
Pronunțată în ședință publică din 17 Decembrie 2015.
Președinte, Grefier
C. R. L. N.
Red. C.R.
Tehnored. L.N.
5 ex./22.12.2015
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 377/2015.... → |
|---|
