Conducere fără permis. Art.335 NCP. Sentința nr. 23/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 23/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 12-01-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
PENAL
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR. 23/2015
Ședința publică din data de 12 IANUARIE 2015
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR – A. D. M.
Grefier – E. C. B.
Ministerul Public reprezentat prin A. L. procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii penale privind pe inculpatul B. S., trimis în judecată prin rechizitoriul nr._/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, în formă continuată (2 acte materiale) prev. de art. 335 alin.1, cu aplic. art. 35 alin.1 și art. 41 alin. 1 C.pen., în condițiile art. 5 alin. 1 C.pen.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul B. S. –aflat în stare de detenție - asistat de avocat ales dl. F. A. Patric și apărătorul desemnat din oficiu av. B. Boroka.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, depune la dosar referatul pentru plata onorariului din Fondul Ministerului de Justiție și solicită acordarea onorariului parțial. Arată că i-a încetat mandatul de reprezentare din oficiu, ca urmare a angajării unui apărător ales de către inculpat.
S-a procedat la identificarea inculpatului B. S., fiul lui S. și R., născut la data de 05.08.1979, în mun. Cluj-N., jud. Cluj, dom. în mun. Cluj-N., lipsă spațiu, fără forme legale în mun. Cluj-N. ., cetățean român, studii-6 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, necăsătorit, recidivist, CNP_.
În continuare, s-au adus la cunoștință inculpatului B. S. drepturile procesuale prev. de art. 83 C.p.p. și obligațiile prev. de art. 108 al. 2 C.p.p., respectiv învinuirea adusă prin actul de sesizare.
Inculpatul arată că știe despre ce fapte este vorba în cauză, a înțeles învinuirea adusă și dorește soluționarea cauzei potrivit procedurii recunoașterii vinovăției.
In continuare, s-a procedat la audierea inculpatului B. S., declarația acestuia fiind consemnata în procesul verbal atașat la dosar.
Reprezentanta Ministerului Public și apărătorul inculpatului, solicita admiterea cererii privind judecarea cauzei potrivit procedurii recunoașterii vinovăției, prev. de art. 374 al. 4 C.p.p și 375 c.p.p.
Instanța, verificând condițiile judecării cauzei potrivit procedurii simplificate, conform recunoașterii vinovăției prevăzută de art. 375 C.p.p., constată că acestea sunt îndeplinite, motiv pentru care admite cererea formulata de către inculpat.
Potrivit disp. art. 387 al. 1 CPP, președintele completului întreabă părțile dacă mai au cereri de formulat pentru completarea cercetării judecătorești sau explicații de dat.
Reprezentanta Parchetului și apărătorul inculpatului, arată că nu au alte cereri în probațiune.
Apărătorul inculpatului depune la dosar două înscrisuri în circumstanțiere, fiind vorba de două caracterizări și o adresă de la Primărie, probă încuviințată de către instanță.
Instanța –în temeiul disp. art. 397 al. 2 CPP – declară finalizată faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul pe fond cu respectarea disp. art. 388 al. 1 CPP.
Reprezentanta Ministerului Public, pe fond, arata ca având în vedere probele administrate în faza de urmărire penala și raportat la declarațiile de recunoaștere a vinovăției date de către inculpat și de acceptare a încadrării juridice astfel cum a fost reținuta prin rechizitoriu, ținând seama și de noile reglementări ale C.p., privind aplicarea legii penale mai favorabile, apreciază că legea penală mai favorabilă este reprezentată de dispozițiile speciale ale OUG 195/2002, motiv pentru care solicită recalificarea faptei, în sensul reținerii disp. art. 86 al. 1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 vechiul C.p., formă continuată două acte materiale și art. 37 lit. „b”vechiul cod penal, întrucât și tratamentul sancționator al recidivei postexecutorii este mai favorabil sub imperiul vechii legi.
D-na procuror, arată că, raportat la aceste dispoziții legale, solicită a se dispune condamnarea inculpatului pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, la pedeapsa închisorii, în condițiile art. 396 al. 10 C.p.p., executarea în regim de detenție a acestei pedepse, raportat la starea de recidivă posteexecutoerie în care a fost săvârșită fapta. La individualizarea pedepsei, să se țină seama de faptul că inculpatul a perseverat în săvârșirea acestui gen de infracțiuni, dovada fiind și condamnarea anterioară, din 2014, SP 59/2014 a Judecătoriei T., când a fost condamnat tot la pedeapsa închisorii pentru același gen de fapte. Obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Apărătorul inculpatului, pe fond, apreciază că legea penală mai favorabilă este într-adevăr legea veche. Astfel, solicită aplicarea unei pedepse cât mai reduse, îndreptate spre minim, având în vedere faptul că inculpatul a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, a recunoscut fapta și regretă cele întâmplate. Mai arată dl. avocat că inculpatul are o familie numeroasă, patru copii minori, doi aparținând concubinei, astfel că apreciază că o pedeapsă mai scurtă ar însemna o situație mai ușoară pentru inculpat, care dispune de mijloace modeste de trai și se descurcă greu. Arată dl. avocat că până și deplasările inculpatului cu autoturismul au fost realizate în sensul obținerii unor venituri pentru familie, în acea perioadă inculpatul fiind angajat. De asemenea, să se aibă în vedere atitudinea inculpatului, a recunoscut și regreta.
În ultimul cuvânt, inculpatul B. S., arată că regretă foarte mult fapta comisă. Își însușește concluziile dl. avocat.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin rechizitoriul emis la data de 24.02.2014, în dosarul nr._/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N., inculpatul B. S., cercetat în stare de libertate, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, în formă continuată (2 acte materiale) prev. de art. 335 alin.1, cu aplic. art. 35 alin.1 și art. 41 alin. 1 C.pen., în condițiile art. 5 alin. 1 C.pen.
Potrivit rechizitoriului, în fapt, la data de 13.11.2013, în jurul orelor 00:20, inculpatul a condus autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare_, pe . Cluj-N. fără a poseda permis de conducere, iar la data de 15.11.2013, în jurul orei 12:35 a condus din nou autovehiculul marca BMW cu nr. de înmatriculare_ în Cluj-N. pe . a poseda permis de conducere.
Pentru dovedirea situației de fapt reținută prin rechizitoriu au fost menționate următoarele mijloace de probă: procese-verbale de constatare a infracțiunii flagrante (f. 6-7, 8); adrese S.P.C.R.P.C.I.V. Cluj (f. 10, 11); declarații inculpat B. S. (f. 12, 14, 16-17); declarații martor asistent B. A. (f. 22, 23-24); declarații martor asistent Kissdenes S. (f. 25, 26-27); înscrisuri: fișa de cazier judiciar (f. 18-21), alte înscrisuri (f. 31-35).
Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Cluj-N., pronunțată la data de 22.04.2014, definitivă, s-a constatat legalitatea sesizării instanței, legalitatea actelor de urmărire penală și legalitatea probelor administrate în cursul urmăririi penale, dispunându-se începerea judecății.
La primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii actului de sesizare, instanța a adus la cunoștința inculpatului dispozițiile art. 374 al. (4) C. proc. pen. raportat la art. 396 al. (10) C. proc. pen. privind judecata în procedură simplificată ca urmare a recunoașterii vinovăției, precum și soluțiile posibile ca urmare a acestei proceduri.
Inculpatul a arătat că solicită ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate, prevăzută de art. 374 al. (4) C. proc. pen.
În faza de judecată, ca urmare a admiterii cererii formulate de inculpat, cauza a fost soluționată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Analizând actele si lucrările dosarului, probatoriul administrat în cursul urmăririi penale precum și proba cu inscrisuri administrată în cursul judecății, instanța reține următoarele:
În fapt, în data de 13.11.2013, în jurul orelor 00.20, inculpatul a condus autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare_ pe . municipiul Cluj-N. fără a fi posesorulul unui permis de conducere, iar în data de 15.11.2013, în jurul orelor 12.35, a condus din nou, același autoturism în municipiul Cluj-N., pe . a fi posesorul unui permis de conducere. Săvârșirea faptei rezultă din procesele verbale de constatare a infracțiunii flagrante (f. 6-8 d.u.p.). Conținutul acestor procese verbale se coroborează și cu declarațiile martorilor asistenți B. A. și Kissdenes S. (f. 23-24 și respectiv 26-27 d.u.p.), precum și cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului (f.16-17 d.u.p.). De asemenea, în fața instanței inculpatul a recunoscut acuzațiile care i se aduc, declarând că nu a făcut școala de șoferi însă conduce de foarte mult timp fără permis.
Din întreg probatoriul administrat rezultă că inculpatul, atât în data de 13.11.2013 cât și în data de 15.11.2013 a condus autoturismul proprietate personală pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, în baza aceleiași rezoluții infracționale.
În drept, instanța reține faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere în cursul anului 2013, în data de 13.11.2013 și 15.11.2014, iar la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal.
La data comiterii infracțiunii, aceasta era prevăzută și sancționată de art. 86 al. (1) din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. În prezent, aceeași infracțiune este prevăzută și sancționată de art. 335 al. (1) C. pen.
În conformitate cu art. 5 C. pen, în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea penală mai favorabilă.
Instanța constată că limitele de pedeapsă prevăzute de cele două legi sunt identice, infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere fiind sancționată atât în reglementarea anterioară cât și în prezent cu pedeapsa închisorii de la unu la 5 ani.
Pentru a stabili care dintre cele două legi este mai favorabilă, instanța se va raporta la incidența în cauză a dispozițiilor referitoare la forma continuată a infracțiunii, la sancționarea recidivei post executorii și la sancționarea concursului de infracțiuni, astfel cum urmează să constate.
În ceea ce privește tratamentul sancționator al infracțiunii continuate, constată că legea actuală, art. 36 al. (1) C. pen. prevede posibilitatea majorării maximului pedepsei închisorii cu un spor de 3 ani, în timp ce Codul penal anterior, art. 42 raportat la art. 34, prevedea posibilitatea majorării maximului pedepsei închisorii cu un spor de 5 ani.
Raportat la starea de recidivă post executorie, legea actuală, art. 43 al. (5) C. pen., prevede obligativitatea majorării limitelor de pedeapsă cu jumătate, în timp ce Codul penal anterior, art. 39 al. (4) prevedea facultatea majorării maximului special cu un spor de până la 10 ani.
Sancționarea concursului de infracțiuni se realizează în actuala reglementare, conform art. 39 al. (1) lit. b) C. pen., prin aplicarea celei mai grele pedepse stabilite la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, în timp ce Codul penal anterior prevedea, conform art. 34 al. (1) lit. b), aplicarea celei mai grele pedepse stabilite, cu aplicarea unui spor facultativ de până la 5 ani.
Față de dispozițiile legale analizate, având în vedere că în conformitate cu dispozițiile Codului penal anterior majorarea maximului pedepsei cu închisoarea reprezintă atât în cazul sancționării recidivei cât și a concursului de infracțiuni o operațiune facultativă, lăsată la aprecierea instanței, aceasta apreciază că legea penală mai favorabilă în prezenta cauză este legea în vigoare la data săvârșirii faptei, și anume dispozițiile art. 86 al. (1) din OUG nr. 195/2002, respectiv Codul penal din 1969.
În drept, fapta inculpatului B. S. care în data de 13.11.2013, în jurul orelor 00.20, a condus autoturismul marca BMW cu numărul de înmatriculare_ pe . municipiul Cluj-N. fără a fi posesorulul unui permis de conducere, iar în data de 15.11.2013, în jurul orelor 12.35, a condus din nou, același autoturism în municipiul Cluj-N., pe . a fi posesorul unui permis de conducere întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută și pedepsită de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 42 C.pen. anterior.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al faptei săvârșite de inculpatul s-a concretizat în acțiunea de conducere pe drumurile publice a autovehicului marca BMW cu numărul de înmatriculare_ fără a deține permis de conducere.
Urmarea imediată constă în punerea în pericol a siguranței participanților la traficul rutier care a luat naștere la momentul la care inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului și a circulat pe un drum public.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă din materialitatea faptei, infracțiunea de conducere pe drumurile publice fără a deține permis de conducere fiind o infracțiune de pericol abstract.
Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea a fost săvârșită cu intenție indirectă întrucât inculpatul, cunoscând faptul că nu deține permis de conducere, a prevăzut producerea rezultatului vătămător și, cu toate că nu a urmărit producerea acestuia, a acceptat faptul că creează o stare de pericol pentru siguranța participanților la trafic.
Instanța reține incidența art. 42 C. pen. anterior, constatând că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 41 al. (2) C. pen. anterior, infracțiunea fiind săvârșită în formă continuată Astfel, inculpatul a săvârșit, la diferite intervale de timp, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, acțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. În acest sens, inculpatul a declarat în fața instanței că nu a urmat cursurile unei școli de șoferi și că de foarte mult timp conduce fără permis.
Față de cele expuse, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 al. (2) C. proc. pen., întrucât fapta există, a fost săvârșită de către inculpat, constituie infracțiune și a fost comisă cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța va dispune condamnarea inculpatului B. S..
La stabilirea pedepsei, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 din Codul penal 1969, respectiv: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în legea specială OUG 195/2002, modificate prin aplicarea prevederilor art. 396alin. 10 din Codul de procedură penală, gradul de pericol social al faptei raportat evident și la numărul actelor materiale, la distanța parcursă, la persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Instanța reține că inculpatul a condus pe drumurile publice autoturismul proprietate personală fără a deține un permis de conducere, faptă sancționată cu pedeapsa închisorii de la unu la 5 ani care prezintă o periculozitate abstractă medie. Inculpatul a condus fără a avea permis de conducere pe drumurile publice din municipiul Cluj-N., un oraș cu trafic intens, punând în pericol atât siguranța sa, cât și pe aceea a celorlalți participanți la traficul rutier.
Prezintă periculozitate de asemenea faptul că inculpatul are antecedente penale, având numeroase condamnări pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni, aspect care sugerează faptul că acesta nu a înțeles consecințele faptelor sale și nu și-a revizuit comportamentul.
Aceste aspecte vor fi avute în vedere pentru a hotărî că pedeapsa urmează a fi executată în regim de detenție.
Pentru a condamna inculpatul la pedeapsa închisorii îndreptată spre minimul special, instanța are în vedere faptul că inculpatul a fost surprins de către organele de poliție în urma unui control, fără a fi cauzat vreun incident rutier. Acesta și-a recunoscut fapta, având o conduită sinceră și a declarat că o regretă.
În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatului, acesta este cetățean român, născut la data de 05.08.1979, are studii de 6 clase, este necăsătorit și nu are loc de muncă. Acesta locuiește împreună cu concubina sa, având în întreținere patru copii minori. De asemenea, acesta a declarat că la data săvârșirii faptei era angajat iar deplasările s-au făcut în scopul asigurării traiului familiei sale.
Constată că infracțiunea pentru care B. S. a fost condamnat prin prezenta sentință penală a fost săvârșită în condițiile stării de recidivă post-executorie față de condamnarea la pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 869/2012 a Judecătoriei G..
Astfel, în temeiul art. 396 alin. 2 din Codul de procedură penală raportat la art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal 1969 (2 acte materiale) și a art. 37 lit. b din Codul penal 1969, totul cu reținerea art. 5 din Codul penal și a art. 396 alin. 10 Codul de procedură penală condamnă pe inculpatul B. S. la o pedeapsă de 1 an 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.
Constată că infracțiunea pentru care B. S. a fost condamnat prin prezenta sentință penală a fost săvârșită în condițiile concursului de infracțiuni față de infracțiunea pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 59/2014 a Judecătoriei T..
În consecință, în temeiul art. 36 al. (2) din C. pen. anterior raportat la art. 33 lit. a) și la art. 34 al. (1) lit. b) C. pen. anterior contopește:
- pedeapsa de 1 an 9 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 59/2014 a Judecătoriei T.;
- pedeapsa de 1 an 10 luni închisoare aplicată prin prezenta sentință penală;
urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an 10 luni închisoare, fără aplicarea unui spor, în regim de detenție.
În temeiul articolului 71 al. (2) C. pen. anterior interzice inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64 litera a teza a II-a C. pen. anterior, apreciind că prin săvârșirea infracțiunii deduse judecății inculpatul a dovedit o atitudine de sfidare a legii, devenind astfel nedemn de a fi ales în autoritățile publice, în alte funcții publice precum și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat.
Constată că inculpatul a început la data de 05.05.2014 executarea pedepsei de 1 an 9 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 59/2014 a Judecătoriei T., motiv pentru care în temeiul art. 88 alin. (1) din C. pen. anterior scade din pedeapsa rezultantă finală de 1 an 10 luni închisoare aplicată prin prezenta sentință penală perioada executată începând cu data de 05.05.2014, la zi.
În temeiul articolului 274 al. (1) din C. proc. pen. obligă inculpatul B. S. la plata sumei de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare în favoarea statului.
În temeiul art. 274 al. (1) C. proc. pen. onorariul apărătorului din oficiu av. B. Boroka în cuantum de 200 lei se avansează din Fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În temeiul art. 396 alin. 2 din Codul de procedură penală raportat la art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Codul penal 1969 (2 acte materiale) și a art. 37 lit. b din Codul penal 1969, totul cu reținerea art. 5 din Codul penal și a art. 396 alin. 10 Codul de procedură penală condamnă pe inculpatul B. S., fiul lui S. și R., născut la data de 05.08.1979, în mun. Cluj-N., jud. Cluj, dom. în mun. Cluj-N., lipsă spațiu, fără forme legale în mun. Cluj-N. ., cetățean român, studii - 6 clase, fără ocupație, fără loc de muncă, necăsătorit, recidivist, CNP_ la o pedeapsă de 1 an 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.
Constată că infracțiunea pentru care B. S. a fost condamnat prin prezenta sentință penală a fost săvârșită în condițiile stării de recidivă post-executorie față de condamnarea la pedeapsa de 1 an 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 869/2012 a Judecătoriei G. și în condițiile concursului de infracțiuni față de infracțiunea pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 59/2014 a Judecătoriei T..
În temeiul art. 36 alin. 2 din Codul penal 1969 raportat la art. 33 lit. a și la art. 34 alin. 1 lit. b din Codul penal 1969 contopește:
- pedeapsa de 1 an 9 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 59/2014 a Judecătoriei T.;
- pedeapsa de 1 an 10 luni închisoare aplicată prin prezenta sentință penală;
dintre care alege pedeapsa cea mai grea de 1 an 10 luni închisoare, fără spor, cu executare în regim de detenție.
În temeiul articolului 71 aliniatul 2 din Codul penal 1969 interzice inculpatului dreptul prevăzut la articolul 64 litera a teza a II-a din Codul penal 1969.
Constată că inculpatul a început la data de 05.05.2014 executarea pedepsei de 1 an 9 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 59/2014 a Judecătoriei T., motiv pentru care în temeiul art. 88 alin. 1 din Codul penal 1969 scade din pedeapsa rezultantă finală de 1 an 10 luni închisoare aplicată prin prezenta sentință penală perioada executată începând cu data de 05.05.2014 la zi.
În temeiul articolului 274 aliniatul 1 din Codul de procedură penală obligă inculpatul B. S. la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură penală onorariul apărătorului din oficiu av. B. Boroka în sumă de 200 lei se avansează din FMJ.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. D. A. B. C. E.
Red. MDA./Tech. R.
28.01.2015
| ← Conducere fără permis. Art.335 NCP. Sentința nr. 47/2015.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
