Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată (art.340 NCPP). Încheierea nr. 427/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 427/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 02-04-2015 în dosarul nr. 2086/211/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
ÎNCHEIERE PENALĂ NR. 427/2015
Ședința publică din data de 02 aprilie 2015
Completul constituit din:
Judecător de cameră preliminară: M. G. M.
Grefier: R. E. P.
Ministerul Public reprezentat prin d-na A. L., procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N.
Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe contestatoarea M. V. și pe intimații S. F. C. și M. O. K. având ca obiect plângere împotriva ordonanței din 15.01.2015 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N., dată în dosarul nr. 1887/II/2/2014.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,
Nefiind alte cereri, instanța acordă cuvântul în dezbateri judiciare.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea plângerii ca inadmisibilă având în vedere că aceasta nu a fost formulată împotriva soluției procurorului de caz, ci doar împotriva soluției prim-procurorului, prin urmare nu s-a urmat procedura prevăzută de dispozițiile legale.
Instanța reține cauza spre soluționare.
JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. la data de 09.02.2015, contestatoarea M. V. a atacat Ordonanța nr.1887/II/2/2014 din 15.01.2015 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. prin care s-a respins plângerea formulată de către contestatoare împotriva soluției procurorului din Rezoluția nr.350/P/2013 din 05.11.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de S. F. C. și M. O. K., pentru infracțiunea de amenințare prevăzută de art.193, alin.1 din Codul penal.
În motivarea plângerii, contestatoarea a susținut în esență că între părți s-a încheiat un antecontract de vânzare cumpărare privind o casă situată în Cluj-N., că deși mai avea de achitat o diferență de preț pentru a deveni proprietară tabulară, intimata a înstrăinat casa și a făcut presiuni asupra contestatoarei cu intenția de a o convinge să recunoască plata integrală a prețului și să întocmească formalitățile pentru întabularea imobilului pe numele intimatei. Contestatoarea a susținut că în cadrul acestor presiuni, intimații s-au deplasat într-o zi la sediul firmei pe care o administrează contestatoarea unde s-au enervat, au strigat la ea, i-au adresat injurii, i-au solicitat pe un ton ridicat, agresiv și insistent să recunoască achitarea integrală a prețului, astfel încât prin tonul ridicat folosit și prin poziția corpului, cu o mână în permanență în buzunar, cei doi au manifestat o stare permanentă de nervozitate și violență verbală. A mai susținut că în momentul în care a intrat în încăperea în care se aflau și fiica contestatoarei, intimatul le-a amenințat „o să vedeți și dumneavoastră și fiica dumneavoastră ce o să pățiți”, context în care contestatoarea a perceput teama pentru sine și pentru fiica sa ca venind din partea ambilor intimați, teama intensificându-se din cauză că cei doi intimați nu dădeau semne de plecare în ciuda solicitărilor contestatoarei și avertismentului că va chema poliția. Contestatoarea a susținut că tocmai expresiile utilizate de făptuitoare per ansamblul discuției purtate i-au provocat o stare puternică de teamă în contextul în care a venit însoțită de intimat, amândoi având o atitudine agresivă pe tot parcursul discuției, că s-a temut că atât contestatoarea cât și fiica acesteia sunt în pericol sub aspectul vieții și integrității fizice.
Judecătorul de cameră preliminară a solicitat din oficiu și a fost atașat dosarul penal nr.350/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. și Ordonanța nr.1887/II/2/2014 din 15.01.2015 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. prin care s-a respins plângerea formulată de către contestatoare împotriva soluției procurorului.
În dosarul penal nr.350/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N., finalizând cercetările efectuate, procurorul a dispus prin Rezoluția din data de 05.11.2013, neînceperea urmăririi penale față de numiții S. F. C. și M. O. K. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de amenințare prevăzută de art.193, alin.1 din Codul penal.
Împotriva acestei rezoluții, contestatoarea a formulat plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. care a fost respinsă prin Ordonanța nr.1887/II/2/2014 din 15.01.2015.
Împotriva Ordonanței nr.1887/II/2/2014 din 15.01.2015 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N., contestatoarea a formulat în termenul legal, plângere la Judecătoria Cluj-N. care a fost înregistrată sub nr.de mai sus.
Analizând dosarul cauzei, judecătorul de cameră preliminară reține că plângerea înregistrată pe rolul instanței de către contestatoare, a fost îndreptată împotriva Ordonanței prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N., dar verificarea legalității si temeiniciei acestui act excede limitelor prevăzute de art.340, alin.1 din Codul de procedură penală, text de lege ce a instituit posibilitatea verificării legalității si temeiniciei soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, respectiv de clasare sau renunțare la urmărirea penală, dispuse prin ordonanță sau rechizitoriu.
În speță, Ordonanța dată de prim-procuror, prin care s-a respins doar plângerea formulată de contestatoare în temeiul art.339 din Codul de procedură penală nu se încadrează în nici una din ipotezele avute în vedere de art. 340 din Codul de procedură penală care vizează strict soluțiile de neurmărire sau netrimitere în judecată.
Judecătorul de cameră preliminară are în vedere și decizia nr.57/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial nr.283 din 11.04.2008, pronunțată într-un recurs în interesul legii, decizie prin care s-a stabilit în mod obligatoriu că „plângerea îndreptată împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori în baza dispozițiilor date de acesta, altele decât rezoluțiile sau ordonanțele procurorului de netrimitere în judecată, reglementate de art. 2781 alin. 1 din vechiul Cod de procedură penală, este inadmisibilă.
Prin urmare, se impune respingerea plângerii formulate de către contestatoare împotriva Ordonanței nr.1887/II/2/2014 din 15.01.2015 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N., ca inadmisibilă.
În consecință, în temeiul articolului 341, aliniatul 6, litera a din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară va respinge plângerea formulată de către contestatoarea M. V. și va menține Ordonanța nr.1887/II/2/2014 din 15.01.2015 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. prin care s-a respins plângerea formulată de către contestatoare împotriva soluției procurorului din Rezoluția nr.350/P/2013 din 05.11.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de S. F. C. și M. O. K. pentru infracțiunea de amenințare prevăzută de art.193, alin.1 din Codul penal.
Dar chiar dacă plângerea contestatoarei ar fi fost admisibilă, judecătorul de cameră preliminară constată că soluția procurorului de neîncepere a urmăririi penale față de numiții S. F. C. și M. O. K. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de amenințare prevăzută de art.193, alin.1 din Codul penal este temeinică și legală, reținând că în mod corect a aplicat procurorul dispozițiile art.10, alin.1, lit.d din Codul de procedură penală în vigoare la acea dată.
În acest sens, judecătorul de cameră preliminară reține că potrivit art.193, alin.1 din Codul penal, constituie infracțiunea de amenințare fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva ei, a soțului ori a unei rude apropiate, dacă este de natură sa o alarmeze și că, așa cum în mod corect a reținut procurorul de caz, pentru existența infracțiunii de amenințare prevăzută de art.193 alin.1 din Codul penal, fapta cu săvârșirea căreia este amenințată persoana vătămată trebuie să fie determinată sau cel puțin determinabilă, adică făptuitorul să precizeze sau măcar să sugereze infracțiunea sau fapta păgubitoare cu care amenință, or în speță, „o să vedeți (…) ce o să pățiți” este o exprimare insuficientă pentru a putea fi echivalată cu amenințarea persoanei vătămate cu o infracțiune sau cu o fapta păgubitoare.
În temeiul articolului 275, aliniatul 5 raportat la aliniatul 2 din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară va obliga contestatoarea să plătească suma de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul articolului 341, aliniatul 6, litera a din Codul de procedură penală, respinge plângerea formulată de către contestatoarea M. V., cu domiciliul în Cluj-N., ..122F, jud.Cluj.
Menține Ordonanța nr.1887/II/2/2014 din 15.01.2015 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. prin care s-a respins plângerea formulată de către contestatoare împotriva soluției procurorului din Rezoluția nr.350/P/2013 din 05.11.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N. prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de S. F. C. și M. O. K., ambii cu domiciliul în Satu M., ..16/A, jud.Satu M. pentru infracțiunea de amenințare prevăzută de art.193, alin.1 din Codul penal.
În temeiul articolului 275, aliniatul 5 raportat la aliniatul 2 din Codul de procedură penală, obligă contestatoarea să plătească suma de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 2 aprilie 2015.
JUDECĂTOR GREFIER
M. M. G. P. R. E.
Red/Dact MMG
31.07.2015
| ← Anulare/reducere amendă (art.284 NCPP). Sentința nr. 548/2015.... | Desfiinţare înscrisuri (art.315 lit. d NCPP). Încheierea nr.... → |
|---|
