Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Sentința nr. 40/2015. Judecătoria MARGHITA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 40/2015 pronunțată de Judecătoria MARGHITA la data de 24-03-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA MARGHITA
Dosar nr._
Operator date cu caracter personal nr. 9935
SENTINȚA PENALĂ NR. 40/2015
Ședința publică de la data de 24 martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. B.
GREFIER D. B.
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul V. D. aflat în Penitenciarul Oradea trimis in judecata pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută și pedepsită de art. 193 aliniatul 2 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă inculpatul V. D., apărătorul ales al inculpatului av L. S., partea civilă B. A., partea civilă D. I..
Procedura legal îndeplinită.
Constată că, fondul cauzei s-a dezbătut în ședința publică din data de 10 martie 2015 când părțile prezente au pus concluzii consemnate în încheierea din aceea dată, încheiere ce face parte integrant din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea pentru data de azi 24 martie 2015.
JUDECATORIA
DELIBERÂND
Prin rechizitoriul nr. 410/P/2014 din 18.11.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Marghita, înregistrat la instanță la 20.11.2014 sub dosar nr._, inculpatul V. D. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 193 alin. 2 Cod penal fapta constând în aceea că inculpatul în data 27.02.2014 în jurul orelor 17:30, l-a lovit cu capul în față, iar apoi cu pumnii și picioarele pe persoana vătămată D. I., cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 25 de zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații. De asemenea, prin rechizitoriul nr. 1751/P/2013 din 27.11.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Marghita, înregistrat la instanță la 03.12.2014 sub dosar nr._, același inculpat, V. D., a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal 1969 (art. 193 alin. 2 Cod penal), fapta constând în aceea că inculpatul în data 07.10.2013 în jurul orelor 10:00, l-a lovit cu pumnii în față pe persoana vătămată B. A., cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 9 de zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații.
Prin încheierea din data de 10.02.2015 (f. 45), instanța a dispus reunirea celor două cauze în baza art. 43 alin. 2 lit. c Cod procedură penală, judecata desfășurându-se cu privire la ambele infracțiuni cu care a fost sesizată instanța, în dosarul nr._ .
Inculpatul V. D. a participat la judecată în stare de arest preventiv, fiind arestat preventiv la data de 01.04.2014 în dosarul nr._ al Tribunalului Bihor pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, după cum rezultă din fișa de cazier judiciar (f. 50 verso).
Examinând actele dosarelor de urmărire penală, instanța reține în fapt următoarele:
I. În data de 07.10.2013 în jurul orelor 10:00, persoana vătămată B. A. se afla în piața agroalimentară din localitatea Popești. Inculpatul V. D., prezent și el în Piața agroalimentară l-a acostat pe B. A., căruia i-a reproșat că discută prin . legătură cu furturi de lemne din pădurea satului Ciutelec, după care l-a lovit de mai multe ori cu pumnii peste față, lovituri în urma cărora persoana vătămată a căzut jos. Această faptă a fost comisă în prezența prezența martorilor S. I. C., B. A. A., Malinceac R. G. și Malinceac A..
Persoana vătămată căzută la pământ, a fost ajutată să se ridice de către martora Malinceac A., la picioarele căreia a căzut.
Persoana vătămată, B. A. a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 9 de zile de îngrijiri medicale conform certificatului medico-legal nr. 2904/Ia/1147 din data de 08.10.2013 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală Bihor.
Din declarația persoanei vătămate, B. A. a rezultat că inculpatul V. D. a lovit-o cu pumnii în față, lovituri în urma cărora a căzut jos. Declarația persoanei vătămate este susținută de declarațiile martorilor S. I. C., B. A. A., Malinceac R. G. și Malinceac A. și se coroborează cu concluziile certificatului medico-legal nr. 2904/Ia/1147 din data de 08.10.2013 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală Bihor, conform cărora persoana vătămată B. A. prezenta leziuni posttraumatice în zona capului și a mâinii drepte, care s-au putut produce prin lovire cu corp contondent dur, urmată de cădere.
Fiind audiat, inculpatul a recunoscut că a lovit-o cu palma peste cap pe persoana vătămată, întrucât s-a enervat că aceasta nu ar fi recunoscut că vorbește urât prin . soția lui.
Starea de fapt descrisă mai sus, este pe deplin dovedită cu probele administrate respectiv: declarațiile martorilor S. I. C., B. A. A., Malinceac R. G. și Malinceac A. (f. 13 -19 d.u.p. 1751/P/2013), certificatul medico legal nr. 2904/Ia/1147 din data de 08.10.2013 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală Bihor (f. 12 d.u.p. 1751/P/2013, declarațiile persoanei vătămate B. A. (f. 9-11 d.u.p 1751/P/2013) și declarațiile inculpatului V. D. (f. 30-32, 38-40 d.u.p. 1751/P/2013).
II. În data de 27.02.2014 în jurul orelor 17:30 persoana vătămată D. I. s-a deplasat în pădurea satului Ciutelec împreună cu martorul C. I. M., pentru a-l ajuta pe acesta să transporte niște lemne cu căruța, socrii martorului deținând o suprafață de pădure.
Martorul C. I. M., auzind zgomot de ferăstrău mecanic în pădurea socrilor săi s-a îndreptat în direcția din cadre se auzea zgomotul, întâlnindu-i pe inculpatul V. D., pe fratele acestuia V. F. A. și pe numitul M. G.. Martorul le-a solicitat acestora să părăsească pădurea, dar a fost lovit cu pumnul de către V. F. A..
Persoana vătămată D. I., observând că martorul costa I. M. este agresat a strigat către V. F. A., cerându-i acestuia să nu-l mai lovească și s-a îndreptat spre ei, moment în care din tufișuri a apărut inculpatul V. D. care l-a lovit pe D. I. cu capul în față, iar apoi cu pumnul, în urma loviturilor acesta căzând la pământ unde inculpatul a continuat să-l lovească cu picioarele până la intervenția martorului C. I. M..
În urma leziunilor suferite, persoana vătămată D. I. a fost internată în Spitalul Municipal Marghita în data de 28.02.2014 și în Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea în perioada 01-02 martie și 05-12 martie 2014 cu diagnosticul:fractură oase nazale prin agresiune, epistaxis posttraumatic, contuzie regiune submandibulară stg, epricriză.
Persoana vătămată, D. I. a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 25 de zile de îngrijiri medicale conform certificatului medico-legal nr. 626/Ia/242 din data de 14.03.2014 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală Bihor.
Din declarația persoanei vătămate, D. I. a rezultat că inculpatul V. D. a lovit-o cu capul în nas, lovitură în urma căreia a căzut jos unde inculpatul a continuat să-l lovească cu picioarele. Declarația persoanei vătămate este susținută de declarațiile martorului C. I. M., și de declarațiile numiților V. F. A. și M. G., doar că aceștia afirmă că persoana vătămată l-ar fi lovit primul pe inculpat, iar acesta, ripostând l-a lovit cu capul în față și cu pumnii pe D. I.. De asemenea, declarația persoanei vătămate se mai coroborează cu concluziile certificatului medico-legal nr. 626/Ia/242 din data de 14.03.2014 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală Bihor, conform cărora persoana vătămată D. I. prezenta leziuni posttraumatice în zona capului, respectiv zona nazală și oculară, care s-au produs prin lovire cu corp contondent dur.
Fiind audiat, inculpatul a recunoscut că l-a cu pumnul în față pe D. I., dar afirmă că acesta l-a lovit inițial pe el cu un par în abdomen și peste cap.
Inculpatul nu a făcut dovada faptului că ar fi suferit vreo leziune ca urmare a pretinselor lovituri aplicate de către persoana vătămată cu parul.
Starea de fapt descrisă mai sus, este pe deplin dovedită cu probele administrate respectiv: declarațiile martorului C. I. M. (f. 23 d.u.p. 410/P/2014), 626/Ia/242 din data de 14.03.2014 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală Bihor (f. 15 d.u.p. 410/P/2014), declarațiile numiților M. G. și V. F. A. (f. 27,28 d.up. 410/P/2014), declarațiile persoanei vătămate D. I. (f. 13-14 d.u.p 410/P/2014) și declarațiile inculpatului V. D. (f. 29, 35-37, 41-43 d.u.p. 410/P/2014).
În cursul cercetării judecătorești, inculpatul V. D. a recunoscut comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată astfel cum au fost reținute în sarcina sa, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale (f. 56).
În drept, fapta inculpatului V. D. care în data 07.10.2013 în jurul orelor 10:00, l-a lovit cu pumnii peste față pe B. A., cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 9 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal 1969.
Analizând latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 180 alin. 2 Cod penal 1969, instanța reține că elementul material constă în orice acțiune ce are drept rezultat o vătămare a sănătății victimei care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile. Acțiunea inculpatului, care aplicând lovituri cu pumnii în zona capului persoanei vătămate B. A. în data de 07.10.2013, în urma cărora aceasta a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 9 zile de îngrijiri medicale realizează elementul material al infracțiunii de lovire sau alte violențe.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. a) Cod penal 1969, întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei.
De asemenea, fapta inculpatului V. D. care în data 27.02.2014 în jurul orelor 17:30, l-a lovit cu capul în față iar apoi cu pumnii și cu picioarele pe D. I., cauzându-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 25 de zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. 2 Cod penal.
Analizând latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 193 alin. 2 Cod penal, instanța reține că elementul material constă în orice acțiune ce are drept rezultat o vătămare a sănătății victimei care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile. Acțiunea inculpatului, care aplicând lovituri cu capul, cu pumnii și asupra părții vătămate D. I. în data de 27.02.2014, în urma cărora aceasta a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 25 zile de îngrijiri medicale realizează elementul material al infracțiunii de lovire sau alte violențe.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției directe, conform dispozițiilor art. 16 alin. (3) lit. a) Cod penal, întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea faptei.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin. 2 C.pr.pen. întrucât rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de către inculpat, instanța va dispune condamnarea inculpatului V. D..
De la momentul săvârșirii uneia dintre cele două fapte, respectiv cea din data de 07.10.2013, și până în prezent a intervenit o nouă lege penală, respectiv noul Cod penal (Lg. nr.286/2009) care a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014, care reglementează în mod diferit limitele de pedeapsă cu închisoarea pentru această infracțiune.
Văzând fișa cazierului judiciar al inculpatului instanța constată că acesta a fost condamnat la o pedeapsă de un an și 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 341/20.09.2002 în dosarul penal nr. 1659/2002 al judecătoriei Carei pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și ultraj contra bunelor moravuri prev,. de art. 192 alin. 2 Cod penal și art. 321 alin. 1 Cod penal. Inculpatul a fost rejudecat pentru aceleași fapte în dosarul nr._ al Judecătoriei Carei, care prin sentința penală nr. 214/02.10.2009 l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 1 an și 2 luni închisoare, inculpatul fiind eliberat la data de 10.01.2010 conform sentinței penale nr. 2/2010 a Judecătoriei Satu M., rămânându-i de executat un rest de 132 de zile.
Având în vedere această condamnare, instanța apreciază că în privința faptei comise de către inculpat la data de 07.10.2013, legea penală mai favorabilă o constituie legea penală nouă, chiar și în condițiile în care limitele de pedeapsă prevăzute de legea nouă sunt mai ridicate decât cele prevăzute de legea veche. Instanța are în vedere faptul că potrivit legii vechi, raportat la dispozițiile art. 135 alin. 1 lit. a Cod penal 1969, termenul de reabilitare pentru condamnarea la pedeapsa de 1 an și 2 luni aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 214/02.10.2009 a Judecătoriei Carei, nu s-a împlinit, astfel că inculpatul s-ar afla în stare de recidivă postexecutorie conform art. 37 lit. b Cod penal 1969.
Raportat la dispozițiile art. 165 din actualul Cod penal, reabilitarea are loc de drept în cazul condamnării la pedeapsa amenzii, la pedeapsa închisorii care nu depășește 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârșit o altă infracțiune. Conform acestor dispoziții, inculpatul V. D. ar fi reabilitat de drept, astfel că acesta nu ar fi săvârșit fapta din data de 07.10.2013, în stare de recidivă, motiv pentru care, așa cum s-a arătat mai sus, instanța va aplica în cauză dispozițiile legii penale noi cu privire la ambele fapte reținute în sarcina inculpatului, cu atât mai mult cu cât și dispozițiile art. 10 din Legea nr. 187/2012 obligă instanța să aplice tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni potrivit legii noi, atunci când cel puțin una din infracțiunile din structura pluralității a fost comisă sub legea nouă.
În raport de persoana inculpatului, care a recunoscut fapta săvârșită, nu are antecedente penale și a fost judecat după procedura recunoașterii învinuirii, dar care nu este la primul contact cu legea penală, instanța va aprecia că aplicarea unor pedepse cu închisoarea și condamnarea inculpatului este necesară pentru sancționarea și reeducarea inculpatului.
Reținând că în cauză legea penală mai favorabilă o constituie legea penală nouă, în baza art. 193 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 396 alin. 10 Cod procedură îl va condamna pe inculpatul V. D. la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de lovirea sau alte violențe, infracțiune comisă la data de 07.10.2013 asupra persoaneivătămate B. A..
De asemenea, în baza art. 193 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, îl va condamna pe inculpatul V. D. la o pedeapsă de 1 (unu) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de lovirea sau alte violențe, infracțiune comisă la data de 27.02.2014 asupra persoanei vătămate D. I..
Conform dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012, în baza art. 38 alin. 1 raportat la art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal instanța va aplica inculpatului V. D. pedeapsa principala cea mai grea, respectiv 1 an inchisoare, la care va adăuga un spor de o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, respectiv 2 luni închisoare, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa rezultantă de 1 (unu) an si 2 (două) luni inchisoare.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului V. D. instanța a avut în vedere modul și împrejurările comiterii infracțiunilor, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii, precum si celelalte criterii prevăzute la art. 74 alin. 1 Cod penal.
Astfel, instanța reține că inculpatul nu este la primul contact cu legea penală, fiind condamnat în anii anterior pentru săvârșirea de infracțiuni cu violență. De asemenea, instanța reține perseverența manifestată de inculpat în săvârșirea de infracțiuni cu violență, rezultatele faptelor sale fiind mai grave, de la o infracțiune la alta și culminând cu trimiterea sa în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea unei infracțiuni de tentativă de omor.
În ceea ce privește individualizarea modului de executare a pedepsei, instanța constatând că ne aflăm în prezența a două infracțiuni contra integrității corporale ale persoanei, săvârșite cu intenție și care au avut urmări grave pentru sănătatea persoanelor vătămate, apreciază că se impune executarea pedepsei in regim de detenție, fiind necesară formarea unei atitudini corecte a inculpatului față de ordinea de drept, și față de regulile de conviețuire socială, pentru ca in viitor sa aibă o atitudine diferită față de cea manifestată până în prezent.
Sub aspectul laturii civile, instanța reține că părțile vătămate B. A. și D. I. s-au constituit părți civile în timpul judecății.
Astfel, partea civilă B. A. a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 10.000 lei, din care 5.000 lei cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuieli de spitalizare și contravaloarea telefonului mobil pe care i l-a distrus inculpatul când l-a agresat, iar suma de 5.000 lei cu titlu de daune morale.
Partea civilă D. I. a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 20.000 lei, din care 10.000 lei cu titlu de daune materiale reprezentând taxa certificatului medico-legal, cheltuieli de spitalizare în cuantum de 256,16 lei și alte cheltuieli materiale, iar suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale (f. 45 verso).
În dovedirea daunelor materiale solicitate, partea civilă B. A. a depus chitanța nr. SJO_ din 08.10.2013 emisă de Serviciul Județean de medicină legală Bihor pentru suma de 39 lei, reprezentând taxa certificatului medico legal, precizând că nu are alte înscrisuri în dovedirea daunelor materiale solicitate (f. 53-54). Din certificatul medico legal nr. 2904/Ia/1147 din data de 08.10.2013 rezultă că B. A. nu a fost internat în spital.
Partea civilă D. I., în dovedirea daunelor materiale solicitate a depus la dosar chitanța nr._ din 14.03.2014 pentru suma de 39 lei reprezentând contravaloarea certificatului medico legal și chitanța nr. SJO_ din 17.03.2014 pentru suma de 256,16 reprezentând cheltuieli de spitalizare (f. 20-21 d.u.p. 410/P/2014), iar pentru celelalte daune materiale solicitate, acesta a arătat că nu deține înscrisuri.
Având în vedere natura leziunilor descrise în certificatele medico-legale prezentate de părțile vătămate, precum și numărul de zile de îngrijiri medicale necesar pentru vindecare, împrejurarea că acordarea daunelor morale are ca scop repararea suferinței fizice cauzate părților vătămate B. A. și D. I., fără să poată constitui o modalitate de îmbogățire fără just temei, instanța în baza art. 19 și 397 Cod procedură penală raportat la art. 1357 Cod civil, va admite în parte acțiunile civile formulate de aceștia și va obliga pe inculpatul V. D. să plătească părții civile B. A. suma de 4.500leicu titlu de daune morale, iar părții civile D. I. suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale.
De asemenea, în baza acelorași texte de lege, instanța va admite în parte și cererile de obligare a inculpatului varga D. la plata daunelor materiale, în măsura în care acestea au fost dovedite de către părțile civile cu înscrisuri, respectiv la plata către partea civilă B. A. a sumei de 39 lei, contravaloarea certificatului medico-legal și la plata către partea civilă D. I. a sumei de 295,16 lei, contravaloarea certificatului medico-legal și a cheltuielilor de spitalizare.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, va obliga inculpatul V. D. la plata sumei de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, în care sunt cuprinse și cheltuielile aferente urmăririi penale, din care, în baza art. 272 Cod procedură penală, va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Bihor a sumei de 400 lei, cu titlu de onorariu pentru apărătorul din oficiu în faza de urmărire penală, avocat Rengle B., conform delegațiilor pentru asistență judiciară obligatorie nr. 3404/11.08.2014 și 3405/11.08.2014, a sumei de 200 lei, cu titlu de onorariu pentru apărătorul din oficiu, avocat P. T., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 359/23.01.2015 și a sumei de 200 lei, cu titlu de onorariu pentru apărătorul din oficiu, avocat M. M., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 352/13.01.2015.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 5 Cod penal reține că, în mod global, legea penală mai favorabilă în cauză este legea penală nouă.
In baza art. 193 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală condamnă pe inculpatul V. D. – CNP_, fiul lui D. și C., născut la 16.04.1976 în Marghita, județul Bihor, cu domiciliul în Bogei, nr. 146/E, județul Bihor, cetățenia română, studii 8 clase, fără ocupație, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, cu antecedente penale, la pedeapsa de:
- 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de lovirea sau alte violențe (persoanavătămată B. A.);
In baza art. 193 alin. 2 Cod penal cu aplic. art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul V. D. la pedeapsa de:
- 1 (unu) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de lovirea sau alte violențe (persoanavătămată D. I.).
În baza art. 38 alin. 1 raportat la art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal aplică inculpatului V. D. pedeapsa principala cea mai grea, respectiv 1 an inchisoare, la care adauga un spor de o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, respectiv 2 luni inchisoare, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa rezultantă de 1 (unu) an si 2 (două) luni inchisoare, în detenție.
Constată că inculpatul V. D. este arestat preventiv în altă cauză.
În baza art. 19 și 397 Cod procedură penală raportat la art. 1357 Cod civil, admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă B. A., domiciliat în Ciutelec nr. 7, județul Bihor și obligă pe inculpatul V. D. să plătească părții civile B. Alexandu, suma de 39 lei cu titlu de daune materiale și suma de 4.500leicu titlu de daune morale.
În baza art. 19 și 397 Cod procedură penală raportat la art. 1357 Cod civil, admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă D. I., domiciliat în Ciutelec nr. 21, județul Bihor și obligă pe inculpatul V. D. să plătească părții civile D. I., suma de 295,16 lei cu titlu de daune materiale și suma de 10.000leicu titlu de daune morale.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, în care sunt cuprinse și cheltuielile aferente urmăririi penale, din care, în baza art. 272 Cod procedură penală, dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Bihor a sumei de 400 lei, cu titlu de onorariu pentru apărătorul din oficiu în faza de urmărire penală, avocat Rengle B., conform delegațiilor pentru asistență judiciară obligatorie nr. 3404/11.08.2014 și 3405/11.08.2014, a sumei de 200 lei, cu titlu de onorariu pentru apărătorul din oficiu, avocat P. T., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 359/23.01.2015 și a sumei de 200 lei, cu titlu de onorariu pentru apărătorul din oficiu, avocat M. M., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr. 352/13.01.2015.
Cu drept de apel, in 10 zile de la comunicarea copiei minutei.
Pronunțată în ședință publică din data de 24 martie 2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
B. M. B. D.
Red jud B.M.
Dact gref ./20.04.2015
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Sentința nr. 39/2015.... → |
|---|
