Arestare preventivă. Art.223 NCPP. Încheierea nr. 1251/2015. Judecătoria MIERCUREA CIUC
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 1251/2015 pronunțată de Judecătoria MIERCUREA CIUC la data de 24-12-2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA MIERCUREA C.
ÎNCHEIERE PENALĂ Nr. 1251/2015
Ședința publică de la 24 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. L. P.
Grefier A. P.
Cu participarea domnul procuror T. L., din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea C.
Pe rol judecarea cauzei penal privind pe inculpat K. Z. - reținut în Centru de arest preventiv, inculpat K. A. - reținut în centrul de arest preventiv, având ca obiect luarea măsurii arestării preventive (art.223 NCPP).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpații personal asistați de apărător de oficiu, av. Sukos Imola.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Având în vedere că inculpații nu se pot exprima în limba română instanța în baza art. 12 alin. 3 și 4 coroborat cu art. 105 C.pr.pen. va desemna în calitate de interpret pentru a asigura traducerea acestuia pe d-na interpret Ambrus K..
Conform art. 12 alin. 3 și 4 C.pr.pen. se procedează la traducerea dezbaterilor de către d-na interpret Ambrus K. începând cu ora 16,47 și până la ora 17,15, respectiv de la ora 17,30 până la 17,40.
Inculpatul K. Z. se legitimează în fața instanței cu buletinul CNP_.
Inculpatul K. A. se legitimează în fața instanței cu carte de identitatea provizorie CNP_.
În conformitate cu dispozițiile art. 225 alin. 8 C.pr.pen., judecătorul de drepturi și libertăți le aduce la cunoștință inculpaților infracțiunea de care sunt acuzați și dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-le atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lor.
Potrivit art. 225 alin. 7 C.pr.pen., inculpații arată că nu doresc să dea declarație în fața judecătorului de drepturi și libertăți.
Nemaifiind alte cereri de formulat, se acordă cuvântul în dezbaterea propunerii de arestare preventivă a inculpaților K. Z. și K. A..
Reprezentantul Parchetului arată că în cauză au fost administrate probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă în sensul art. 5 pct.1 lit c al Convenției Europeane a Drepturilor Omului că cei doi au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor. În acest sens solicită ca instanța să aibă în vedere că în această fază faptele care ar putea să dea naștere unei bănuieli legitime nu trebuie să fie de același nivel cu cele necesare pentru a justifica o condamnare potrivit jurisprudenței CEDO (O”H. c. Regatului Unit, Murray c. Regatului Unit).
De asemenea arăt că luarea măsurii arestării preventive este necesară în vederea asigurării bunei desfășurări a procesului penal și al prevenirii săvârșirii unei altei infracțiuni de inculpat.
Cu privire la îndeplinirea condițiilor prev. de lege arată că infracțiunile reținute în sarcina inculpaților sunt pedepsite cu închisoarea de la 3 la 10 ani, iar privarea de libertate a inculpaților este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică ce ar rezulta din lăsarea în libertate a inculpatului. Pericolul pentru ordinea publică reprezentat de către inculpați rezultă din gravitatea faptei reținute în sarcina lor prin raportare la valorile sociale lezate, modalitatea și împrejurările concrete ale săvârșirii faptei ( de trei persoane; în timpul nopții; cunoscând faptul că persoana vătămată se află într-o situație expusă într-un loc ferit, în loc public).
Reprezentantul Parchetului arată faptul că inculpații nu au o ocupație licită nici o sursă constantă de venituri, au înțeles să recurgă la fapte penale pentru a-și asigura veniturile, și prezintă în continuare riscul iminent de a comite noi infracțiuni similare, în vederea asigurării mijloacelor de existență, antecedentele penale ale inculpatului K. Z., dar și atitudinea de nerecunoaștere a infracțiunilor reținute în sarcina celor doi inculpați.
Se subliniază că inculpații l-au atras în activitatea infracțională și pe fratele lor minor K. I. zis C., în vârstă de 13 ani.
Referitor la inculpatul K. A. rețin faptul că măsura arestării preventive nu ar avea efecte negative deosebite asupra personalității și dezvoltării inculpatului având în vedere că a împlinit vârsta de 17 ani și că măsura nu este disproporționată față de scopul urmărit prin luarea măsurii.
De asemenea consider că luarea măsurii este proporțională cu gravitatea acuzației și necesară în vederea realizării scopului urmărit având în vedere rezonanța puternică în cadrul societății.
În drept, reprezentantul Parchetului în temeiul art.224 din C. proc. pen., 223 alin. (2) din C. proc. pen. rap. la art. 202 alin. (1) și (3) din C. proc. pen. solicită luarea măsurii arestării preventive a inculpaților K. Z. și K. A..
Apărătorul inculpaților în baza art. 227 al. 1 C.pr.p. solicită ca judecătorul de drepturi și libertăți prin încheierea o va pronunța să dispună respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de P. de pe lângă Judecătoria Miercurea C., iar în subsidiar, în baza aceluiași articol al. 2 solicită luarea unei măsuri preventive mai blânde prev. de art. 211 C.pr.p. și anume controlul judiciar.
În opinia apărătorului inculpaților în cauză nu sunt întrunite prevederile art. 223 al. 2 C.pr.p. pentru următoarele motive:
În momentul de față dosarul de față cuprind cel mult indicii cu privire la faptul că inculpații au fost prezenți în apropierea locului săvârșirii faptei. Această suspiciune din acest motiv care se răsfrânge asupra inculpaților nu este una rezonabilă atâta timp cât nici banii și nici telefonul nu au fost localizați.
Nici persoana vătămată nu este sigură în ce context și-a pierdut bunurile, acesta afirmându-se la completarea declarației că nu este singur dacă I s-a sustras mai devreme sau atunci când a fost lovită. Persoana vătămată nu a identificat autorii faptei în persoana inculpaților și alți martori oculari nu au fost prezenți în afară de numita T. Vandana care pe de o parte este în relații de dușmănie cu inculpatul K. Z. și este singura persoană care avea acces direct la buzunarele părții vătămate în timpul relației sexuale pe care a întreținut-o în pasajul subteran de lângă gară, astfel, aceasta are tot interesul să transfere toate suspiciunile asupra altor persoane, iar declarația acesteia trebuie tratată cu multă circumspecție.
Apărătorul învederează că organele de urmărire penală construiesc acuzația pe ideea că inculpații au părăsit incinta barului respectiv la scurt timp după ce a plecat persoana vătămată, concluzionând că ei sunt infractorii. Acest aspect trebuie tratat cu multă circumspecție deoarece este de notorietate că zona gării CFR din Miercurea C. este frecventată de diverse persoane dubioase și nu este exclusă ipoteza ca cineva să fi profitat de starea de ebrietate a persoanei vătămate.
Apărătorul arată că din fișa de solicitare rezultă că persoana vătămată are leziuni la nivelul genunchilor care nu confirmă afirmația că ar fi fost lovită din spate, căderea în genunchi poate fi provocată de simpla cădere a persoanei aflate în stare de ebrietate dintr-o cădere sau în urma relațiilor sexuale cu T. Vandana.
În concluzie, se arată că în baza acestor elemente propunerea Parchetului este prematură pentru că nu există suficiente probe care să conducă la această suspiciune rezonabilă despre care vorbește codul și inculpații susțin că nu au nicio legătură cu această tâlhărie.
În măsură în care în ciuda acestor împrejurări neclare judecătorul de drepturi și libertăți va considera că este nevoie de luarea unei măsuri preventive, apărătorul solicită luarea măsurii celei mai blânde și anume a controlului judiciar, scopul pentru care legiuitorul a prevăzut aceste măsuri poate fi atins și prin aceasta, mai ales în cazul d-I K. A. care este minor și se află la primul contact cu legea penală.
În replică, reprezentantul Parchetului arată că într-adevăr, inițial declarația persoanei vătămate a fost ambiguă cu privire la locul săvârșirii faptei, dar ulterior și-a revenit și prin declarația martorilor A. I. Ș. și Oratovsky Jozsef rezultă că acesta i-a arătat clar locul săvârșirii faptei.
În schimb, declarațiile inculpaților pot fi înlăturate, fiind contrazise de înregistrările din local.
Se arată că nu se poate susține că inculpații în momentul săvârșirii faptei inculpații să fi avut interese contrare cu martora T. Vandana, unul dintre inculpați fiind chiar persoana care trimis-o acolo să întrețină actul sexual.
Instanța acordă ultimul cuvânt inculpaților.
Inculpatul K. Z. a spus că vrea să meargă acasă, iar inculpatul K. A. arată că nu dorește să declare nimic.
JUDECĂTORUL DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI
Prin propunerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.12.2015 sub nr._, P. de pe lângă Judecătoria Miercurea C. a solicitat să se dispună arestarea preventivă a inculpaților:
-K. Z., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prev. de art. 233 alin.1 – 234 alin.1 lit.d C.pen. cu aplicarea art. 77 lit. a și d C.pen. și art. 41 rap. la art. 43 alin.2 C.pen. și
-K. A., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prev. de art. 233 alin.1 – 234 alin.1 lit.d C.pen. cu aplicarea art. 77 lit. a C.pen. și art. 113 alin.3 C.pen.
În motivare, s-a arătat că în data de 21.12.2015, organele de cercetare penală au fost sesizate prin plângerea formulată de persoana vătămată Andrășoae D., cu privire la faptul că în data de 21.12.2015, în jurul orelor 21:00, în timp ce se afla în barul Hajnod de pe .. Miercurea C., după o discuție purtată cu o persoană de sex feminin, de etnie rromă, a părăsit barul și ajuns la mijlocul . o lovitură din spate în urma căruia a căzut pe genunchi, iar când a ajuns înapoi în bar a constatat că îi lipseau banii și un telefon mobil marca Samsung Galaxy S3.
Prin ordonanța din data de 21 decembrie 2015 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, faptă prev. de art. 233 alin.1 – 234 alin.1 lit.d C.pen.
Prin ordonanța din data de 23 decembrie 2015, s-a dispus continuarea urmăririi penale față de K. Z., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prev. de art. 233 alin.1 – 234 alin.1 lit.d C.pen. cu aplicarea art. 77 lit. a și d C.pen. și art. 41 rap. la art. 43 alin.2 C.pen. și K. A., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prev. de art. 233 alin.1 – 234 alin.1 lit.d C.pen. cu aplicarea art. 77 lit. a C.pen. și art. 113 alin.3 C.pen
În fapt, s-a reținut că persoana vătămată Andrășoae D. s-a întors din Cehia în seara zilei de 20.12.2015, împreună cu martorii A. I. Ș. și Oratovszki Jozsef. În dimineața zilei de 21.12.2015, în jurul orelor 11:00 au venit toți trei la Miercurea C., la casa de schimb valutar din magazinul Kaufland unde persoana vătămată a schimbat_ coroane cehe, pe care a primit suma de aproximativ 2300 lei. Ulterior, în jurul orelor 17,30 s-au deplasat la barul „Hajnod” situat pe . consumat mai multe sticle de bere.
În barul „Hajnod” se afla un grup de persoane format din K. Z., K. A., K. I., K. Dezső, R. L. și T. Vandana, grup cu care persoana vătămată și însoțitorii lor a intrat în conversație.
În urma unor negocieri purtate cu martora T. Vandana, persoana vătămată s-a înțeles cu aceasta să poarte relații sexuale pentru suma de 50 de lei, motiv pentru care la ora 19.19, cei doi au părăsit localul împreună.
La scurt timp, respectiv la ora 19.26, numiții K. Z. și K. I. au părăsit și ei localul, iar la ora 1928 au fost urmați de numiții K. A., K. Dezső și R. L..
Persoana vătămată Andrășoae D., împreună cu martora T. Vandana s-au deplasat la tunelul de trecere pe sub cale ferată unde au întreținut relații sexuale, după care persoana vătămată a fost acostat de numiții K. Z., K. A. și minorul în vârstă de 13 ani, K. I., care l-au agresat pe persoana vătămată și i-au luat portofelul cu bani și telefonul mobil.
Din fișa UPU rezultă că la Spitalul Județean de Urgențe Miercurea C. persoana vătămată a primit diagnosticul de contuzie coloană cervicală prin heteroagresiune.
Cu privire la măsura preventivă propusă, P. apreciază că inculpații se află în situația prevăzută de art. 223 alin. 2 C.proc.pen., iar comiterea faptei rezultă din următoarele probe: proces-verbal de vizionare a înregistrărilor video din barul „Hajnod”, fișa UPU, declarația martorei T. Vandana, declarația martorului R. L., declarația persoanei vătămate, declarația martorului A. I. Ș., declarația martorului Oratovsky Jozsef.
S-a arătat că din coroborarea mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, în cauză rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații K. Z. și K. A. au săvârșit infracțiunea de tâlhărie calificată, prev. de art. 233 alin.1 – 234 alin.1 lit. d și f C.pen., pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani.
Raportat la condiția privind necesitatea privării de libertate a inculpaților în vederea înlăturării unei stări de pericol pentru ordinea publică, se constată în primul rând că infracțiunile reținute în sarcina acestora sunt de o gravitate ridicată, conferită nu numai de limitele de pedeapsă stabilite de lege, dar și de valorile sociale cărora li se aduce atingere (patrimoniul persoanei privit prin prisma asigurării siguranței bunurilor și integritatea corporală ale persoanei) și modalitatea și împrejurările concrete de comitere a faptei respectiv cunoscând faptul că persoana vătămată se află într-o situație expusă într-un loc ferit; de trei persoane; în timpul nopții (sporind in acest mod șansele atingerii scopului rezoluției infracționale, și fiind de natură să releve periculozitatea faptei, inculpații profitând de susținerea reciprocă și apanajul întunericului pentru a-și pune în practică planul infracțional), într-un loc public ceea ce denotă o puternică stăpânire de sine, cât și dezinhibiția sa în ceea ce privește săvârșirea unei fapte de acest tip.
S-a arătat că la stabilirea pericolului pentru ordinea publică pot fi avute în vedere nu numai date cu privire la faptă, ci și circumstanțele personale ale inculpaților, aspect sub care se are în vedere că inculpații nu au o ocupație licită și nici o sursă constantă de venituri, au înțeles să recurgă la fapte penale pentru a-și asigura veniturile, și prezintă în continuare riscul iminent de a comite noi infracțiuni similare, în vederea asigurării mijloacelor de existență.
Se arată că inculpații nu au avut o atitudine sinceră nici în fața organelor de urmărire penală, încercând să ofere o versiune a faptelor sale care să îi protejeze de rigorile legii penale.
În defavoarea inculpatului K. Z. se invocă și faptul că acesta este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire prin Sentința penală nr. 944/03.07.2013, 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat prin Sentința penală nr. 232/2013, iar ultima condamnare fiind la închisoarea de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prin Sentința penală nr. 484 din 05.05.2015 ocazie cu care, prin modificarea pedepselor anterioare, pedepsele aplicate au fost suspendate pe o perioadă de 5 ani.
V. în defavoarea inculpaților implicarea în activitatea infracțională a fratelui lor minor K. I. zis C., în vârstă de 13 ani.
Analizând actele și lucrările dosarului, raportat la dispozițiile legale incidente, judecătorul de drepturi și libertăți constată, în conformitate cu dispozițiile art. 226 alin. (1) C. proc. pen., că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive a inculpaților.
Prin ordonanța din data de 21 decembrie 2015 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, faptă prev. de art. 233 alin.1 – 234 alin.1 lit.d C.pen.
Prin ordonanța din data de 23 decembrie 2015, s-a dispus continuarea urmăririi penale față de K. Z., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prev. de art. 233 alin.1 – 234 alin.1 lit.d C.pen. cu aplicarea art. 77 lit. a și d C.pen. și art. 41 rap. la art. 43 alin.2 C.pen.; și K. A., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prev. de art. 233 alin.1 – 234 alin.1 lit.d C.pen. cu aplicarea art. 77 lit. a C.pen. și art. 113 alin.3 C.pen
Organele de cercetare penală au înaintat dosarul cauzei împreună cu referatul cu propunerea de punere în mișcare a acțiunii penale față de suspecții din data de 24 decembrie 2015.
Prin ordonanța organelor de cercetare penală din data de 23 decembrie 2015 s-a dispus reținerea suspecților K. Z. și K. ATIILA pentru o perioadă de 24 de ore începând cu 23.12.2015 ora 17.40, până la 24.12.2015 ora 17.40.
Prin ordonanța procurorului de la P. de pe lângă Judecătoria Miercurea C. din data de 24.12.2015 s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpaților K. Z. ,pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, faptă prev. de art. 233 alin.1 – 234 alin.1 lit. d C.pen. cu aplicarea art. 77 lit. a și d C.pen. și art. 41 rap. la art. 43 alin.2 C.pen. și K. ATIILA, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată, faptă prev. de art. 233 alin.1 – 234 alin.1 lit.d și f C.pen. cu aplicarea art. 77 lit.a și art. 113 alin. 3 C.pen.
Analizând actele dosarului, judecătorul de drepturi și libertăți reține că starea de fapt a fost în mod corect reținută de organele de urmărire penală.
În drept, potrivit art. 202 alin. (1) C.proc. pen., măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.
Potrivit alin. (3) al art. 202 C. proc. pen., orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
Conform art. 223 alin.(2) C. proc. pen., măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Astfel, din cuprinsul articolelor 202 alin. 1, 2, 3 și 223 alin. 2 Cod procedură penală, rezultă că pentru a putea fi luată măsura arestării preventive este necesar să fie îndeplinite următoarele codiții:
a) din probe să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare;
b) pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni;
c) măsura arestării preventive să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată;
d) să nu existe o cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale.
Se reține că în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații au săvârșit fapta pentru care sunt cercetați, menționate în actul de sesizare și atașate la dosar (proces-verbal de vizionare a înregistrărilor video din barul „Hajnod”, fișa UPU, declarația martorei T. Vandana, declarația martorului R. L., declarația persoanei vătămate, declarația martorului A. I. Ș., declarația martorului Oratovsky Jozsef, declarația martorului R. V.).
Aceste probe nu trebuie să aibă aceeași putere de convingere ca probele pe care se bazează o hotărâre de condamnare, iar constatarea că există probe privind suspiciunea rezonabilă că inculpații au comis fapta de tâlhărie de care sunt acuzați nu încalcă prezumția de nevinovăție, vinovăția sau nevinovăția inculpaților urmând să se stabilească la soluționarea cauzei în fond.
În momentul de față din ansamblul probator rezultă această suspiciune rezonabilă privind săvârșirea infracțiunii de tâlhărie de către inculpați, în modalitatea reținută de P..
Pentru infracțiunea de tâlhărie calificată prev. de art. 233 alin.1 – 234 alin.1 lit. d C.pen. legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani.
Cu privire la starea de pericol pentru ordinea publică se reține că, în acest moment procesual, lăsarea în liberate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică.
Această concluzie se desprinde din circumstanțele în care se poate presupune în mod rezonabil că s-a petrecut fapta, din circumstanțele personale ale inculpaților, precum și din reacția publică față de faptele comise, având în vedere importanța relațiilor sociale cărora li s-a adus atingere (referitoare la posesia bunurilor mobile, iar pe de altă relațiilor sociale ce ocrotesc dreptul persoanelor la integritatea fizică).
Cu privire la persoana inculpaților se rețin următoarele: inculpatul K. Z. are antecedente penale, fiind condamnat la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire prin Sentința penală nr. 944/03.07.2013, 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat prin Sentința penală nr. 232/2013, iar ultima condamnare fiind la închisoarea de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prin Sentința penală nr. 484 din 05.05.2015 a Judecătoriei Miercurea C., ceea ce denotă o perseverență în a comite infracțiuni împotriva patrimoniului.
În ceea ce privește ambii inculpați, aceștia au avut o atitudine nesinceră în cursul urmăririi penale, nu au recunoscut fapta.
Toate aceste împrejurări sunt de natură a atrage indignarea membrilor comunității și introducerea stării de temere în rândul acestora că nu sunt în siguranță nici măcar în locurile accesibile publicului, iar lăsarea în libertate a inculpaților ar conduce la opinia membrilor comunității în sensul că autoritățile nu reacționează prompt și adecvat cu ocazia săvârșirii unor asemenea fapte grave.
În jurisprudența C.E.D.O. s-a statuat că privarea de libertate nu poate fi întemeiată exclusiv pe gradul de pericol social abstract al faptei și limitele de pedeapsă prevăzută de lege, însă, gravitatea concretă a faptei poate justifica, prin ea însăși, detenția preventivă.
Se reține că, deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social al infracțiunii, nu înseamnă că la aprecierea celui dintâi trebuie să se facă abstracție de gravitatea faptei.
În concret, judecătorul de drepturi și libertăți reține următoarele: suspiciunea rezonabilă privind comiterea de către inculpați a unei infracțiuni complexe, modul și circumstanțele de comitere a acesteia și anume cunoscând faptul că persoana vătămată se află într-o situație expusă într-un loc ferit;, scopul săvârșirii infracțiunii, respectiv dobândirea în mod facil, dar ilicit de bunuri, sfidând normele de conviețuire socială, prejudiciul cauzat părții vătămate, în care intră atât prejudiciul material dar și prejudiciul moral constând în durerile fizice suferite cu ocazia agresiunii, antecedentele penale ale inculpatului și celelalte împrejurări arătate cu privire la persoana acestuia.
În aprecierea stării de pericol pentru ordinea publică judecătorul are în vedere și jurisprudența C.E.D.O. care a definit noțiunea de pericol pentru ordinea publică ca „reacția față de infracțiunea săvârșită”, care, prin rezonanța ei, afectează echilibrul social firesc, creează o stare de indignare și dezaprobare, de temere și insecuritate socială, stimulează temerea că justiția nu acționează eficient de ferm împotriva unor manifestări infracționale, și poate încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare.
În ceea ce privește condiția a treia, a proporționalității măsurii, aceasta este îndeplinită în cazul inculpatului K. Z. în mod evident, acesta fiind condamnat de mai multe ori, luând în considerare gravitatea faptei și modul de operare.
Instanța cu privire la inculpatul K. A. va avea în vedere prevederile art. 243 al. (2) C.pr.pen. potrivit cărora reținerea și arestarea preventivă pot fi dispuse și față de un inculpat minor, în mod excepțional, numai dacă efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra personalității și dezvoltării acestuia nu sunt disproporționate față de scopul urmărit prin luarea măsurii.
Instanța consideră că prin această măsură efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra personalității și dezvoltării acestuia nu sunt disproporționate față de scopul urmărit prin luarea măsurii, dat fiind că inculpatul a împlinit 17 ani, mai are 6 luni până la împlinirea vârstei majoratului.
Chiar dacă acest inculpat nu are antecedente penale și este minor, nu se justifică luarea unei măsuri preventive mai puțin restrictive de libertate, având în vedere că a avut o atitudine necooperantă, iar gradul de pericol ridicat pentru ordinea publică rezultă din modul de săvârșire a faptei: s-a săvârșit o infracțiune de tâlhărie, în timpul nopții, de mai multe persoane împreună, într-un loc accesibil publicului, cunoscând faptul că persoana vătămată se află într-o situație expusă într-un loc ferit, iar persoana vătămată a suferit contuzie coloană cervicală prin heteroagresiune.
În plus, din declarația martorei T. Vandana a rezultat că aceasta a fost amenințată să nu declare la poliție cele întâmplate, astfel, există riscul ca unii martori să fie influențați de către inculpați.
În acest sens se reține că, în cauză, realizarea scopului prevăzut de art.202 alin.1, respectiv art. 223 alin.(2) C. proc. pen. - înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, respectiv prevenirea săvârșirii unei alte infracțiuni - nu poate fi asigurată doar prin luarea unei măsuri preventive mai ușoare dintre cele prevăzute de art. 202 alin. (4) lit.b-d C. proc. pen., ci tocmai prin înlăturarea temporară a inculpatului din comunitate.
În ceea ce privește ultima condiție și anume să nu existe o cauză care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale, această condiție este îndeplinită, în speță deocamdată nu există nici măcar indicii cu privire la existența unei cauze care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale.
Așadar, din împrejurările reale și circumstanțele personale, judecătorul de drepturi și libertăți concluzionează că lăsarea în libertate a inculpaților ar genera un sentiment de insecuritate la nivel local că împotriva unor persoane care săvârșesc fapte grave organele statului nu acționează suficient.
Față de aceste considerente, în baza art. 202 C. proc. pen., art. 223 alin. (2) C. proc. pen. și art. 226 C. proc. pen., va admite propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea C. și va dispune arestarea preventivă a inculpaților pe o durată de 30 de zile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea C..
Dispune arestarea preventivă a inculpaților:
K. Z., poreclit: Zolika, fiul lui F. și al I., născut la data de 26.12.1990, în mun. Miercurea C., jud. Harghita, domiciliat în com. Ciucsângeorgiu, ./A, jud. Harghita, fără forme legale în mun. Miercurea C., ., cetățenia: română, profesia: fără, ocupația: fără, locul de muncă: fără, studii: fără, cunoscut cu antecedente penale, posesor a CI ., nr.:_, având C.N.P.:_
K. A., poreclit: Kola, fiul lui F. și al I., născut la data de 20.06.1998, în mun. Miercurea C., jud. Harghita, domiciliat în com. Ciucsângeorgiu ./A, jud. Harghita, fără forme legale: mun. Miercurea C., .. Harghita, necăsătorit, cetățenia: română, profesia: fără, ocupația: fără, locul de muncă: fără, studii: primare, fără antecedente penale, posesor a PC ., nr.:_, având C.N.P.:_
pe o durată de 30 zile, de la 24 decembrie 2015 și până la 22 ianuarie 2016 inclusiv.
Cu drept de contestație în 48 de ore de la pronunțare pentru cei prezenți, și de la comunicare pentru cei lipsă.
Pronunțată în camera de consiliu, azi, 24.12.2015, ora 17.30.
Președinte,
A. L. P.
Grefier,
A. P.
Red.: A.L.P/A.P
Primit: 24.12.2015
Dact.: 24.12.2015
Ex.: 6
| ← Plângere conform art. 104 din Legea 254/2013. Sentința nr.... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
