Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340 NCPP. Încheierea nr. 205/2015. Judecătoria ODORHEIUL SECUIESC
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 205/2015 pronunțată de Judecătoria ODORHEIUL SECUIESC la data de 14-10-2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ODORHEIUL S.
JUDEȚUL HARGHITA
ÎNCHEIERE PENALĂ NR. 205/2015
Camera de consiliu din 14 octombrie 2015
Completul compus din:
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ A.-M. C.
Grefier S. H.
Pe rol pronunțarea în plângerea formulată de petenta D. M. M. I. prin mandatar BARTALIS L., domiciliat în O. S. .. 60, județul Harghita, în contradictoriu cu intimatul B. L. în calitate de primar al Municipiului O. S., cu sediul în O. S. P-ța Primăriei nr. 5, județul Harghita, împotriva Ordonanței de clasare din 20.04.2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita dată în dosarul nr. 117/P/2015, și Ordonanței prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita nr. 52/II/2 din data de 26.05.2015.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că dezbaterea cauzei pe fond a avut loc în ședința din camera de consiliu din data de 30 septembrie 2015, mersul dezbaterilor fiind consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta; pronunțarea fiind amânată pentru data de azi, 14 octombrie 2015.
INSTANȚA
Deliberând constată
Prin plângerea înregistrată la această instanță la data de 15 iunie 2015, sub nr._, petenta D. M. M. I., prin mandatar Bartalis L. în contradictoriu cu intimatul B. L. a solicitat trimiterea cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale.
În motivarea plângerii petenta arată că plângerea nu a fost formulată doar împotriva făptuitorului B. L., ci și împotriva membrilor Comisiei locale de fond funciar, respectiv Comisiei județene de fond funciar. D. urmare, emiterea unei soluții de clasare doar față de făptuitorul B. L. este nelegală.
Pe de altă parte petenta arată că dispoziția instanței de judecată prin care s-a dispus redeschiderea prezentului dosar a fost dusă la îndeplinire doar parțial. Astfel, în referat se menționează că au fost identificați și audiați membrii Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din O. S., respectiv numiții B. A. C., B. L., F. G., Cseke Arkosi K. și B. I.. Ori, prin prisma conținutului plângerii trebuiau identificați toți membrii comisiei susmenționate de la momentul consumării infracțiunilor reclamate în plângerea penală (momentul rămânerii definitive a sentinței civile nr. 2002/09.12.2003 fapt ce s-a petrecut la data de 18.01.2007 când s-a pronunțat decizia civilă nr. 30/R de către Curtea de Apel Târgu M.) până la momentul epuizării lor, adică până în prezent, deoarece și în prezent continuă abuzurilor reclamate.
Petenta arată în continuare că împrejurarea că în anul 2010, respectiv în luna mai 2014 i s-au oferit terenuri de către Comisia locală de fond funciar nu exclude existența infracțiunii și vinovăția persoanelor care au comis infracțiunea deoarece prin sentința civilă mai sus menționată s-a dispus celor două comisii să i se elibereze titlu de proprietate asupra unui teren de aceeași suprafață, de aceeași categorie de folosință și de aceeași valoare cu terenul de 2,55 ha cu care figurează în tabelul nominal.
Petenta arată că nici una dintre cele două oferte nu îndeplinește toate cerințele stabilite prin hotărârea judecătorească.
Petenta susține că se afirmă în mod fals că atât terenul avut anterior de către familia D., cât și terenurile ce au făcut obiectul celor două propuneri pentru eliberarea titlului de proprietate fac parte din aceeași categorie de folosință, fâneață.
În opinia petentei organele de urmărire penală trebuiau să administreze probe, înscrisuri, martori, declarațiile făptuitorilor, declarațiile ei și ale reprezentanților ei legali, expertiză în specialitate evaluări imobiliare, care să verifice îndeplinirea cerințelor de către ofertele susmenționate. Pe de altă parte, pentru a verifica vinovăția făptuitorilor cu privire la comiterea faptelor descrise în plângere, organele de urmărire penală trebuiau să verifice dacă comisia locală de fond funciar a avut la dispoziție, de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la data înregistrării plângerii penale, terenuri care să îndeplinească cele trei cerințe.
În cuprinsul plângerii petenta a mai învederat că, în raport cu data formulării plângerii penale, precum și cu împrejurarea că se află în prezența unui refuz continuu din partea făptuitorilor de a da curs obligațiilor lor legale privind eliberarea în favoarea petentei al titlului de proprietate și punerea în posesie conform dispozițiilor instanțelor de judecată și a executorului judecătoresc după . noului cod penal, sunt incidente în cauză și prevederile art. 287 alin. 1 lit. b Cod penal.
În privința infracțiunii de abuz în serviciu petenta susține că soluția se bazează pe o interpretare greșită deoarece acțiunea și inacțiunea, ca modalități ale elementului material, nu se confundă cu infracțiunile comisive și infracțiunile omisive, deoarece infracțiunile comisive se caracterizează prin aceea că făptuitorul încalcă o prohibiție impusă de lege, pe când la infracțiunile omisive făptuitorul nu îndeplinește un act pe care legea îl ordonă.
Infracțiunea nu poate fi redusă la simpla pasivitate a subiectului, ci trebuie să fie privită ca o conduită a persoanei, ca o manifestare a conștiinței și voinței acesteia și din aceste considerente numai o anumită categorie de persoane, cărora legea le impune obligație de a săvârși acțiuni determinate, pot răspunde pentru faptele lor omisive.
Petenta consideră că în speță toate condițiile susmenționate sunt îndeplinite pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu. Faptul că i s-au făcut mai multe oferte nu are nici o relevanță atâta timp cât făptuitorii sunt conștienți de împrejurarea că ofertele lor nu sunt corespunzătoare cu hotărârile judecătorești menționate mai sus.
Împrejurarea că ea a vândut terenul mandatarului Bartalis L. în opinia petentei nu are nici o relevanță pentru existența faptelor penale descrise în plângere, deoarece perfectarea contractului de vânzare-cumpărare a terenurilor nu se poate realiza în lipsa titlului de proprietate și punerea ei în posesie asupra terenului.
În drept au fost invocate prevederile art. 340 Cod procedură penală.
La dosarul cauzei s-a atașat, la solicitarea instanței, dosarul nr. 359/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria O. S..
Din actele și lucrările dosarului judecătorul de cameră preliminară reține următoarele:
Prin Ordonanța de clasare din data de 20 aprilie 2015 dată în dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita nr. 117/P/2015, s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect infracțiunile de abuz în serviciu, prev. de art. 87 ind. 1 din Legea nr. 18/1991 – modificată și completată prin Legea nr. 169/1997 și nerespectarea hotărârii judecătorești, prev. de art. 287 alin. 1 lit. b Cod penal, întrucât faptele nu există.
Împotriva soluției pronunțate de procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita din data de 20 aprilie 2015 petenta a formulat plângere, care a fost soluționată prin Ordonanța P.-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita nr. 52/II/2 din 26 mai 2015.
Prin această ordonanță s-a dispus respingerea plângerii formulate de petentă împotriva ordonanței de clasare nr. 117/P/2015 din 20 aprilie 2015 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita.
În cuprinsul Ordonanței P.-procurorului s-a reținut că infracțiunea de nerespectarea hotărârilor judecătorești nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de lege, lipsind intenția, deoarece din actele întreprinse de făptuitori, respectiv efectuarea unor oferte de terenuri situate pe alte amplasamente, la datele de 20.08.2010 și 09.05.2014, având aceeași destinație și valoare ca terenurile inițiale, rezultă că aceștia nu au urmărit să refuze punerea în executare a sentinței civile nr. 695 din 27 aprilie 2009 a Judecătoriei O. S..
Pentru aceleași considerente se apreciază că sunt incidente prevederile art. 16 alin. 1 lit. a în cazul infracțiunii prevăzute de art. 87 ind. 1 din Legea 18/1991, modificată și completată, deoarece s-au făcut demersuri în vederea reconstituirii dreptului de proprietate. Din declarația persoanei vătămate rezultă că nu-și poate motiva refuzul de semnare a fișei de punere în posesie cu terenuri pe alte amplasamente, nu a fost prejudiciată în nici un mod, că ea personal nu a solicitat punerea în executare a hotărârilor judecătorești, acest lucrul fiind făcut de titularul de fapt al terenurilor, respectiv de numitul Bartalis L., care achiziționase aceste terenuri în cursul anului 1992 de la antecesorii persoanei vătămate.
Se mai menționează în ordonanța prim-procurorului că susținerile petentei cu privire la omisiunea pronunțării unei soluții față de toți făptuitorii nu sunt întemeiate. Soluția de clasare s-a pronunțat față de faptele menționate în plângerea inițială și nu față de persoane, întrucât în cauză nu s-a dispus continuarea urmăririi penale față de suspecți.
Judecătorul de cameră preliminară, analizând probele administrate de organele de urmărire penală, apreciază că acestea sunt incomplete.
Astfel, se constată că, în cauză nu au fost audiate persoanele care au formulat plângerea prealabilă, respectiv, numiții B. A. C., B. L., F. G., Cseke Arkosi K. și B. I..
Judecătorul de cameră preliminară apreciază că, pentru o justă soluționare a cauzei penale, în vederea clarificării legalității activităților de retrocedare și reconstituire a dreptului de proprietate, este necesar a se efectua o expertiză tehnică de specialitate pentru a stabili terenurile aflate la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar în perioada 2007-2014 care au îndeplinit cele trei condiții prevăzute de lege: aceeași suprafață, aceeași categorie de folosință și aceeași valoare cu terenul de 2,55 ha cu care reclamanta figura în tabelul nominal precum și a stabili diferența de valoare între terenurile oferite cu terenul deținut de petentă.
De asemenea judecătorul de cameră preliminară găsește necesar a se pune la dispoziția organelor de urmărire penală o listă cu terenurile restituite de Comisia Locală de Fond Funciar în perioada 2007-2013, terenuri ce se vor avea în vedere la întocmirea expertizei sus-arătate.
Judecătorul de cameră preliminară reține că s-a dispus clasarea cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu prevăzută de art. 87 in.1 Lg 18/1991 și nerespectarea hotărârilor judecătorești prevăzută de art. 287/1/b Cod penal, dar s-au semnalat totodată indici cu privire la săvârșirea altor infracțiuni în legătură cu serviciul de către funcționari ai Primăriei, Consiliului Local sau alte instituții abilitate în vederea retrocedării de terenuri.
În orice caz, procurorul nu este ținut de o anumită încadrare juridică dată faptelor, având însă îndatorirea să stăruie în aflarea adevărului astfel încă orice faptă penală să nu rămână nesancționată.
Pentru toate aceste considerente și în vederea completării urmăririi penale cu probele arătate mai sus, precum și alte probe care ar rezulta din investigații, instanța, în baza art. 341 al.6 lit. b) Cod procedură penală, va admite plângerea formulată de petenți, va desființa Ordonanța de clasare din 20.04.2015 dată de P. de pe lângă Tribunalul Harghita, în dosarul nr. 117/P/2015.
Va desființa Ordonanța prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita nr. 52/II/2 din data de 26.05.2015 și va trimite cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În baza art. 341 al.6 lit. b) Cod procedură penală,
Admite plângerea formulată de petenta D. M. M. I. prin mandatar BARTALIS L., domiciliat în O. S. .. 60, județul Harghita, în contradictoriu cu intimatul B. L. în calitate de primar al Municipiului O. S., cu sediul în O. S. P-ța Primăriei nr. 5, județul Harghita și, în consecință:
Desființează Ordonanța de clasare din 20.04.2015 dată de P. de pe lângă Tribunalul Harghita, în dosarul nr. 117/P/2015.
Desființează Ordonanța prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita nr. 52/II/2 din data de 26.05.2015.
Trimite cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 14 octombrie 2015.
Judecător de cameră preliminară,Grefier,
A.-M. CiobanuSzékely H.
Red. C.A.M.
Tehnored. C.A.M./Sz.H. 6 ex.
Pr. 13.11.2015
Pr. 16.11.2015
| ← Ameninţare. Art.206 NCP. Sentința nr. 199/2015. Judecătoria... | Uz de fals. Art.323 NCP. Sentința nr. 193/2015. Judecătoria... → |
|---|
