Sustragerea de sub sechestru. Art. 244 C.p.. Sentința nr. 138/2015. Judecătoria ORADEA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 138/2015 pronunțată de Judecătoria ORADEA la data de 05-02-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA ORADEA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._
Operator date cu caracter personal 3161
SENTINȚA PENALĂ NR. 138/2015
Ședința publică din 05.02.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I.-M. R.
GREFIER: I.-N. C.
MINISTERUL PUBLIC este reprezentat de procuror MIRIAM M., din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.
Înregistrarea dezbaterii cauzei s-a făcut în conformitate cu dispozițiile art. 369 Cod de procedură penală.
Pe rol, pronunțarea hotărârii în cauza penală privind pe inculpatul L. I., trimis în judecată sub acuzația comiterii infracțiunii de sustragere de sub sechestru, prev. de art. 244 al. 2 Cod penal din 1969.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă nimeni.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că fondul cauzei s-a dezbătut în ședința publică din 29.01.2015 când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, în vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru 05.02.2015, dată la care s-a pronunțat hotărârea.
JUDECĂTORIA
DELIBERÂND:
Constată că prin încheierea din 26.11.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalul Bihor, în baza art. 2781 al. 8 lit. c C.p.p. din 1968 s-a admis în parte plângerea petentei S. DE MICROFINANȚARE IFN ROMCOM SA cu sediul în Oradea .. 49/A jud. Bihor, împotriva rezoluției de scoatere de sub urmărire penală dispusă la data de 29.03.2013 în dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor nr. 73/P/2012, menținută prin rezoluția din 08.05.2013, dată în dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor nr. 265/II.2/2013, numai cu privire la dispoziția referitoare la infracțiunea de sustragere de sub sechestru, prev. de art. 244 al. 2 C.pen. din 1969.
În baza art. 2781 al. 8 lit. c C.p.p. din 1968 s-a desființat rezoluția atacată și rezoluția primului procuror în ce privește comiterea infracțiunii de sustragere de sub sechestru, prev. de art. 244 al. 2 C.pen. din 1969.
S-au menținut dispozițiile rezoluției din 29.03.2013 privind neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 al. 1 și 3 C.pen. din 1969, și art. 143 lit. c din Legea nr. 85/2006.
În baza art. 2781 al. 8 lit. c și art. 2781 al. 9 C.p.p. din 1968 - ținând seamă de actul de sesizare existent la dosar și de Decizia nr. XV din 22.05.2006 a ÎCCJ – recurs in interesul legii, s-a reținut cauza spre judecare.
S-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpatul L. I. pentru comiterea infracțiunii de sustragere de sub sechestru, prev. de art. 244 al. 2 C.pen. din 1969.
Întrucât la data intrării în vigoare a Noului Cod de procedură penală nu începuse în cauză cercetarea judecătorească, prin sentința penală nr. 68/P/2014 din 11.02.2014 pronunțată de Tribunalul Bihor, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe inculpatul L. I., judecat pentru comiterea infracțiunii de sustragere de sub sechestru, prev. de art. 244 al. 2 din Codul penal din 1969 în favoarea Judecătoriei Oradea.
S-a avut în vedere că potrivit art.35 al. 1 Cod procedură penală, judecătoria judecă în primă instanță toate infracțiunile cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe și că, în cauză nu s-a început cercetarea judecătorească fiind aplicabile prevederile art.6 al. 1 din Legea nr. 255/2013, cu referire la art.35 al. 1 Cod procedură penală.
Astfel, la data de 26.02.2014 a fost înregistrată la Judecătoria Oradea cauza privindu-l pe inculpatul L. I., față de care s-a pus în mișcare acțiunea penală prin încheierea din 26.11.2013 emisă în dosarul nr._ al Tribunalului Bihor.
Prin încheierea nr. 49/C.P./01.04.2015 judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346 alin. 2 Cod procedură penală, a constatat legalitatea încheierii din 26.11.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bihor, prin care în baza art. 2781 al. 8 lit. c C.p.p. s-a admis în parte plângerea petentei S. DE MICROFINANȚARE IFN ROMCOM SA, împotriva rezoluției de scoatere de sub urmărire penală dispusă la data de 29.03.2013 în dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor nr. 73/P/2012, menținută prin rezoluția din 08.05.2013, dată în dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor nr. 265/II.2/2013, respectiv a constatat legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. 73/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor și a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul L. I..
Inculpatul L. I., prin apărătorul ales, a solicitat acordarea mai multor termene de judecată pentru a se putea prezenta în fața instanței, întrucât a arătat că dorește să fie judecat pe baza procedurii recunoașterii învinuirii, prev. de art.375 Cod procedură penală.
Cu toate acestea, inculpatul nu s-a prezentat în fața instanței, iar apărătorul său a motivat că acesta nu se poate prezenta din cauza faptului că și-ar pierde locul de muncă din Belgia.
În consecință, inculpatul a fost judecat potrivit procedurii de drept comun.
Analizând actele de la dosar, instanța reține următoarele:
La data de 20.05.2008 inculpatul L. I., în calitate de administrator al ., a încheiat cu S. DE MICROFINANȚARE IFN ROMCOM SA contractul de împrumut nr. 234 pentru suma de 50.000 lei,pe termen de 12 luni, împrumut garantat, potrivit contractului de garanție reală mobiliară din 20.05.2008, cu „1 buc. cap tractor marca DAF, tip FT95XF380, nr. de identificare XLRTE47XS0E514593, nr. de înmatriculare_, an fabricație 1999, data dobândirii ianuarie 2008, în valoare de 92.500 RON” (filele 17-22 dos. up.).
Deoarece inculpatul nu a respectat clauzele contractuale privind rambursarea creditului, prin procesul-verbal nr. 156/E/2009 din 16.06.2009, întocmit de executorul judecătoresc P. B., semnat de inculpat în calitate de custode și anexa la acest proces-verbal, asupra bunului mai sus identificat a fost instituit sechestrul asigurator (filele 15-16 dos. up.).
Pe formularul anexei se specifică „bunurile sechestrate rămân în custodia administratorului debitoarei, dl. L. I., care răspunde pentru existența și starea de funcționare a bunurilor sechestrate”-fila 16 dosar up., obligații de care inculpatul a luat la cunoștință întrucât și anexa a fost semnată de acesta în calitate de custode.
Cu toate acestea, la data de 20.10.2009, cu factura nr. 248 N., deși nu avea acest drept, inculpatul, cu bună-știință a înstrăinat bunul sechestrat, lăsat în custodia sa, conform facturii de la fila 59 dos. up.
Potrivit art. 244 al. 2 Cod penal din 1969, sustragerea de către custode a unui bun care este legal sechestrat constituie infracțiune.
Audiat fiind în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut că a înstrăinat bunul sechestrat lăsat în custodia sa (fila 54 verso dos. up).
În cursul judecății apărătorul inculpatului a depus la dosar duplicatul declarației dată de inculpat la Ambasada României din Belgia, în sensul că inculpatul recunoaște în totalitate fapta reținută în sarcina sa, solicită să fie judecat pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, că regretă mult cele întâmplate, dar că nu este de acord cu plata prejudiciului.
Cu privire la aplicabilitatea legii penale mai favorabile în cauză, instanța constată că sunt mai favorabile dispozițiile legii penale vechi, întrucât minimul special al pedepsei închisorii este de 6 luni în legea nouă, pe când în legea veche este de 3 luni. În plus, dacă ne raportăm la pedeapsa alternativă a amenzii, prevăzută în ambele legi penale, minimul special al pedepsei amenzii, potrivit legii vechi este de 500 lei, conform art. 63 al. 3 teza II Cod penal din 1969, pe când legea nouă impune o pedeapsă pecuniară minimă de 180 zile-amendă, astfel că, chiar dacă s-ar reține suma minimă de 10 lei pentru o zi-amendă, ar rezulta o amendă minimă de 1800 lei.
În drept, fapta inculpatului L. I. care la data de 20.10.2009, în calitate de custode, a înstrăinat un bun care era legal sechestrat, lăsat în custodia sa, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de sustragere de sub sechestru, prev. și ped. de art. 244 alin. 2 Cod Penal din 1969.
Constatând vinovăția inculpatului L. I., întrucât din probele administrate în cauză rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta pentru care a fost trimis în judecată există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, instanța, în baza art. 244 alin. 2 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 63 al. 3 teza II Cod penal din 1969 și cu aplic. art. 5 Cod penal, îl va condamna, pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere de sub sechestru, la pedeapsa de 1.500 lei amendă penală.
Instanța va atrage atenția inculpatului L. I. asupra prevederilor art. 63/1 din Codul penal din 1969, respectiv că în situația în care, cu rea-credință, nu execută pedeapsa amenzii, instanța poate înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii, iar pe de altă parte, va pune în vedere inculpatului că, potrivit art. 559 alin. 1 Cod procedură penală, are obligația să depună recipisa de plată integrală a amenzii la judecătorul delegat cu executarea din cadrul Judecătoriei Oradea, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului L. I. instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 Cod penal din 1969, fapta comisă de inculpat și pericolul social al acesteia, fiind încălcat respectul datorat autorității învestite cu dreptul de a aplica o măsură asiguratorie, împrejurările în care a fost comisă, respectiv pe fondul imposibilității restituirii de către inculpat a unor sume de bani împrumutate.
Pe de altă parte s-a ținut seama de faptul că inculpatul este fără antecedente penale, a recunoscut și a regretat fapta, astfel că s-a aplicat o pedeapsă pecuniară, într-un cuantum corespunzător pericolului social al faptei.
Instanța a apreciat că nu se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea inculpatului L. I. întrucât acesta are posibilități de îndreptare și reintegrare socială și prin aplicarea unei alte sancțiuni, pedeapsa cu amenda în cuantumul stabilit fiind în măsură să conducă la realizarea scopului pedepsei.
Pe de altă parte s-a apreciat că nu se impune în speță suspendarea condiționată a executării pedepsei amenzii, cum a solicitat inculpatul, în cauză fiind vorba de o infracțiune de pericol, care prin natura sa prezintă un grad ridicat de pericol social, pericol prezumat de legiuitor.
Sub aspectul laturii civile, instanța reține că S. de Microfinanțare IFN ROMCOM SA s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 58.786 lei, reprezentând ,,prejudiciu suferit …ca urmare a săvârșirii infracțiunii de sustragere de sub sechestru, a bunurilor supuse executării,, -fila 26 dosar inst.
Întrucât sustragerea de sub sechestru este o infracțiune de pericol și nu de rezultat (fapt subliniat chiar de partea civilă în plângerea depusă la Tribunalul Bihor-fila 7 dosar tribunal dar și în concluziile scrise-fila 62 dosar tribunal), instanța va respinge ca inadmisibile pretențiile civile formulate de partea civilă S. de Microfinanțare IFN ROMCOM SA, cu sediul în Oradea, .. 49/A, jud. Bihor.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, instanța va obliga inculpatul aflat în culpă procesuală la plata către stat a sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 5 Cod penal reține că, în mod global, legea penală mai favorabilă în cauză este legea penală veche.
În baza art. 244 alin. 2 Cod penal din 1969, cu aplic. art. 63 al. 3 teza II Cod penal din 1969 și cu aplic. art. 5 Cod penal, condamnă inculpatul L. I., fiul lui I.-L. și F., născut la data de 24.07.1979 în Chișineu-Criș, jud. A., cetățean român, fără antecedente penale, CNP_, cu domiciliul în loc. A. I., .. 217, jud. Bihor, pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere de sub sechestru, la pedeapsa de:
1.500 lei amendă penală
Atrage atenția inculpatului L. I. asupra prevederilor art. 63/1 din Codul penal din 1969, respectiv că în situația în care, cu rea-credință, nu execută pedeapsa amenzii, instanța poate înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii.
Pune în vedere inculpatului L. I. că, potrivit art. 559 alin. 1 Cod procedură penală, are obligația să depună recipisa de plată integrală a amenzii la judecătorul delegat cu executarea din cadrul Judecătoriei Oradea, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
Respinge ca inadmisibile pretențiile civile formulate de partea civilă S. de Microfinanțare IFN ROMCOM SA, cu sediul în Oradea, .. 49/A, jud. Bihor.
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de apel la Curtea de Apel Oradea în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05.02.2015.
Președinte, Grefier,
I.-M. R. I.-N. C.
Red. jud. I.M.R.
Tehnored.gref. I.N.C.
6 ex. /13.02.2015
- emis 4 file comunicări, inculpat, p. civilă, P.J.O. și P.T.B.
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 152/2015.... | Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
