Conducere fără permis. Art.335 NCP. Sentința nr. 185/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 185/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 06-03-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI- SECȚIA PENALĂ
Instanța constituită din:
Președinte – A. I. C.
Grefier – M. S.
SENTINȚA PENALĂ NR.185
Ședința publică de la 06.03.2015
Pe rol soluționarea cauzei penale de față, privind pe inculpatul Ș. NICUȘOR, trimis în judecată în stare de libertate, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București cu nr.5191/P/2011 din 11.06.2014, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis, faptă prev. de art.335 al.1 C.p.cu aplic.art.5 C.p.
Dezbaterile au avut loc la data 17.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrala din prezenta Sentinta, când Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27.02.2015, 05.03.2015, respectiv 06.03.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:
La data de 13.06.2014 pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București a fost înregistrată sub nr._ cauza penală privind pe inculpatul Ș. NICUȘOR, trimis în judecată în stare de libertate, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București cu nr.5191/P/2011 din 11.06.2014, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis, faptă prev. de art.335 al.1 C.p.cu aplic.art.5 C.p.
In fapt, în cuprinsul actului de sesizare a instanței de judecată, s-a reținut:
La data de 21.10.2010, în jurul orelor 19,50, inculpatul Ș. Nicușor a condus autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare_ pe . 3, dinspre . S. și a fost oprit de agenți din cadrul DGPMB- Brigada de Poliție Rutieră, iar din verificările efectuate s-a constatat că acesta nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.
Fiind audiat olograf, inculpatul a recunoscut că a condus autoturismul sus-menționat pe drumurile publice și că nu posedă permis de conducere, declarând că a trebuit să conducă de la serviciu spre domiciliu deoarece nu avea alt mijloc de trasport.
Din cercetările efectuate s-a stabilit că inculpatul nu posedă permis de conducere.
Declarația de recunoaștere a faptei de către inculpat se coroborează cu procesul verbal de depistare semnat de inculpat, de declarația martorului de la fața locului, G. A. Suraj și de verificările efectuate în cauză, astfel încât față de inculpatul Ș. Nicușor urmează a se dispune punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată pentru fapta mai sus menționată, deoarece fapta există, a fost comisă cu vinovăția cerută de lege și fiind imputabilă acestuia prin aspectul că inculpatul nu avea cunoștințe atestate de conducere a unui autovehicul pe drumul public.
Mijloace de probă: proces verbal de constatare a faptei, verificare permis, declarație inculpat, declarație martor, cazier judiciar.
În drept, fapta inculpatului Ș. Nicușor de a conduce la data de 21.10.2010, în jurul orelor 19,50, autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare_ pe . 3, dinspre . S., fără a poseda permis de conducere întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis, faptă prev. de art.335 al.1 C.p.cu aplic.art.5 C.p.
Analizând actele și lucrările dosarului,
Instanța va reține din ansamblul probelor următoarele:
Judecata cauzei s-a desfasurat in lipsa inculpatului
- Situatia de fapt
La data de 21.10.2010, în jurul orelor 19,50, inculpatul Ș. Nicușor a condus autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare_ pe . 3, dinspre . S. și a fost oprit de agenți din cadrul DGPMB- Brigada de Poliție Rutieră, iar din verificările efectuate s-a constatat că acesta nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.
Fiind audiat olograf, inculpatul a recunoscut că a condus autoturismul sus-menționat pe drumurile publice și că nu posedă permis de conducere, declarând că a trebuit să conducă de la serviciu spre domiciliu deoarece nu avea alt mijloc de trasport.
Din cercetările efectuate s-a stabilit că inculpatul nu posedă permis de conducere.
Declarația de recunoaștere a faptei de către inculpat se coroborează cu procesul verbal de depistare semnat de inculpat, de declarația martorului de la fața locului, G. A. Suraj și de verificările efectuate în cauză, astfel încât față de inculpatul Ș. Nicușor urmează a se dispune punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată pentru fapta mai sus menționată, deoarece fapta există, a fost comisă cu vinovăția cerută de lege și fiind imputabilă acestuia prin aspectul că inculpatul nu avea cunoștințe atestate de conducere a unui autovehicul pe drumul public.
Mijloace de probă:
Situația de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpatului sunt pe deplin dovedite de mijloacele de probă administrate în cauză: proces verbal de constatare a faptei, verificare permis, declarație inculpat, declarație martor, cazier judiciar care se cooroboreaza cu declarațiile inculpatului de recunoaștere a săvârșirii faptei, date la data constatarii faptei coroborându-se cu mențiunile procesului-verbal de constatare flagranta a infractiunii (fila 5 dup), din cuprinsul căruia rezultă indubitabil că la data de 21.10.2010, în jurul orelor 19,50, inculpatul Ș. Nicușor a condus autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare_ pe . 3, dinspre . S. și a fost oprit de agenți din cadrul DGPMB- Brigada de Poliție Rutieră, iar din verificările efectuate s-a constatat că acesta nu poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.
Probatoriul administrat în faza de urmărire penală dovedește astfel existența faptei dar și vinovăția inculpatului în săvârșirea acesteia.
II .În drept, fapta inculpatului asa cum a fost retinuta mai sus, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fara a avea permis de conducere valabil pentru nici o categorie de autovehicule.
Elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 87 al. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 este realizat prin acțiunea de conducere pe drumurile publice a autoturismului, în condițiile în care inculpatul nu avea permis de conducere valabil.
Urmarea imediată, în cazul acestei infracțiuni, o reprezintă atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la siguranța circulației pe drumurile publice și crearea unei stări de pericol pentru circulația pe drumurile publice, iar legătura de cauzalitate între acțiunea inculpatului și această urmare rezultă din însăși săvârșirea faptei (ex re). Locul comiterii infracțiunilor „pe drumurile publice” ca element constitutiv cerut de norma de incriminare este întrunit, inculpatul desfășurând activitatea infracțională pe . 3 Bucuresti.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit fapta reținuta în sarcina sa cu intenție indirectă, prevăzând rezultatul faptei sale, și urmărindu-l, în sensul art. 19 alin. (1) lit. a) C.pen. Acest aspect rezultă din faptul că inculpatul a condus autoturismul pe drumurile publice stiind ca nu avea dreptul prevazand si acceptand insa periclitarea sigurantei circulatiei rutiere.
Continutul juridic al infractiunii este prevazut identic prin dispozitiiile art. 335 al. 1 din Codul penal in vigoare, fapta nefiind dezincriminata
In consecinta, fiind in afara de orice indoiala ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita cu vinovatie de inculpat, Instanta in temeiul art 396 al.2 CPP il va condamna la o pedeapsa dupa cum urmeaza,
Apreciind in aplicarea obligatorie a principiului legii penale mai favorabile reglementat de art 5 Cod Penal, Instanta,
In ce priveste dispozitiile de principiu ale art 5 Cod penal si anume aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile, Instanta apreciaza ca acest principiu fundamental presupune, cu exceptiile prevazute doar de lege, aplicarea in intregime si in totalitate a unei singure legi privita in ansamblu ca sistem complex organizat, coerent, de norme ce reglementeaza un intreg domeniu al vietii sociale ,interdependente si in nici un caz autonome -cu atat mai mult cu cat este vorba de un nou Cod Penal si nu de o lege care prevede noi dispozitii penale -, de orice natura ar fi acestea. Aplicarea legii penale mai favorabile nu poate fi facuta prin aplicarea dispozitiilor penale mai favorabile din cele doua Coduri penale, fiind vorba de legea mai favorabila si nu de dispozitii penale mai favorabile din legi diferite aceasta fiind si intentia legiuitorului in aplicarea aceluiasi principiu din vechiul Cod penal ce a fost consacrat si confirmat de practica social juridical . Dealtfel, daca legiuitorul ar fi dorit confirmarea altui principiu in ce priveste legea mai favorabila ar fi vorbit de dispozitii de lege penala mai favorabila si ar fi putut sa enumere cu caracter limitativ sau exemplificativ criterii legale si /sau ordinea aplicarii acestor criterii prin raportare la institutiile fundamentale ale materiei dreptului penal ce ar fi fost totodata simplu sub aspect tehnic- juridic . Aplicarea dipozitiilor penale in baza asa zisei autonomii a institutiilor de drept penal este lipsita de continut legic si logic juridic putand constitui doar baza unor discutii doctrinare despre notiuni terminologice ., putand duce si la rezultate absurde sau indirect la neaplicarea legii noi. In consecinta fiind interzis de principiu general de drept a crea o alta lege din cele aflate in vigoare de la data savarsirii faptei pana la data judecatii definitive a acesteia, adica lex tertia, urmeaza a se stabili care din legile penale este mai favorabila in angajarea si stabilirea consecintelor raspundarii penale.
In acest sens trebuie a fi analizate dispozitiile ambelor Coduri penale in ce priveste dispozitiile privitoare la definitia infractiunii, conditiile de existenta ale acesteia- dezincriminarea, cauzele de inlaturare a caracterului penal al faptei sau de neimputabilitate sau asa zis justificative, unitatea si pluralitatea de infractiuni, categoriile pedepselor si natura acestora, criteriile generale si dispozitile speciale de individualizare ale aplicarii acestora, cauzele care inlatura raspunderea penala si executarea sau modificarea pedepsei si consecintele condamnarii Aplicarea legii penale mai favorabile are un caracter judiciar accentuat si un continut concret determinat in principal fiecarei spete .
In speta in cauza Instanta apreciaza ca dispozitiile Codului penal din 1969 sunt mai favorabile inculpatului pentru urmatoarele motive
Prin raportare la prevederea din art 335 al. 1 care prevede aceeasi limita a pedepsei, pedeapsa inchisorii fiind prevazuta in aceleasi limite de la 1 la 5 ani atat in legea penala veche . codul rutier –art. 87 al. 1 din OUG 195/2002 cat si in Codul Penal,
Regimul pedepsei accesorii fiind mai restrictiv si presupunand aplicarea in prealabil a unei pedepse complementare, dispozitiile art65 rap. la art 66 al. 1 Cod Penal in analiza comparata cu disp. 71 rap. la art 64 al. 1 lit a si b Cod Penal din 1969
Apreciind ca nu exista circumstante atenuante dar nici agravante,
Avand in vedere dipozitiile art. 74 al a lit 1 si 2 din Codul Penal privitoare a la individualizarea judiciara a pedepsei si dispozitiile art 72 din Codul Penal de la 1969, precum si dispozitiile art 396 al. 10 CPP
Gravitatea concreta faptei apreciata si ca urmare circumstantelor personale ale inculpatului care nu a mai fost condamnat . .
Din perspective circumstantelor personale si a criteriilor de individualizare atenuante apreciate deopotriva atat legii vechi cat si legii noi penale asa cum au fost retinute mai inainte, Instanta apreciaza ca
Legea penala mai favorabila in conditiile art. 5 Cod Penal este Codul penal din 1969 care permite in toate conditiile analizate alegerea, adecvata legal si temeinic a pedepsei inchisorii cu suspendarea executarii si a pedepsei accesorii prevazute de legea penala veche .
La individualizarea judiciară a pedepsei la care va fi condamnat inculpatul pentru infracțiunea reținută prin prezenta în sarcina sa, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C.pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru fapta săvârșita, limite reduse cu o treime potrivit disp. art. 396 al. 10 C.p.p., gradul de pericol social concret al faptei și modul de săvârșire al acesteia, circumstanțele personale ale inculpatului asa cum au fost analizate in contextul criteriilor de apreciere a legii penale mai favorabile
Având în vedere acestea, reținând în privința inculpatului lipsa circumstanțele atenuante si agravante legale ori judiciare prevazute deopotriva atat de legea noua cat si de legea veche,
Instanța va dispune condamnarea acestuia pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, la pedeapsa închisorii in cuantum minim special prevăzut de lege, respectiv la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fara a avea permis de conducere valabil pentru nici o categorie de autovehicul,
Instanța va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen, pe durata executării pedepsei principale.
Astfel, în lumina principiilor stabilite pe cale jurisprudențială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza S. și P. contra României) care nu sunt compatibile cu aplicarea automată, prin efectul legii, a pedepsei accesorii, față de gravitatea infracțiunii, instanța apreciază că inculpatul este nedemn de a exercita dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau funcțiile publice elective și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen. Prin raportare la hotărârea Hirst contra Marii Britanii prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o interdicție absolută de a vota impusă tuturor condamnaților nu intră în marja de apreciere a statului, fiind încălcat art. (3) din Protocolul nr. 1 al Convenției, instanța apreciază că, întrucât nu există o legătură între interzicerea dreptului de a vota și prevenirea infracțiunilor sau scopul reinserției sociale a inculpatului, nu se impune aplicarea inculpatului a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C.pen. De asemenea, având în vedere că infracțiunile în discuție nu are nicio legătură cu aspectele referitoare la exercitarea funcției ori profesiei sau cu cele legate de exercitarea autorității părintești, instanța apreciază că nu se impune nici interzicerea pentru inculpat a exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. c, d și e C.pen.
Tot in ce priveste individualizarea judiciara a pedepsei, apreciind ca executarea acesteia ar fi excesiva fata de toate circumstantele personale ale insulpatului, chiar daca acesta nu s-a prezentat la proces iar indreptarea inculpatului in sensul conformarii ordinii de drept foarte probabila, Instanta
În temeiul art. 5 Cod penal rap la 81-82 C. pend in 1969, va suspenda condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani .
În temeiul art. 359 C. proc. pen., va atrage atenția inculpatului asupra consecințelor comiterii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare prevăzute de art.83 C.pen, in sensul ca savarsirea unei noi infractiuni cu intentie in cursul termenului de incercare de 3 ani stabilit atrage revocarea beneficiului suspendarii conditionate, excutarea in intregime a pedepsei de 1 an aplicate prin prezenta Sentinta care se aduga la pedeapsa care se aplica pentru savarsirea noii infractiuni .
În baza art.71 C.pen de la 1969 va interzice drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și b C.pen de la ramanerea definitiva a prezentei Sentinte si pana la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale a inchisorii aplicate
În temeiul a art. 71 alin.5 C.p de la 1969 va constata suspendata de drept pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale executarea pedepsei accesorii.
Reținând culpa procesuală a inculpatului in temeiul art 272 raportat la art. 274 al. 1 C.proc.pen.,
Instanța îl va obliga pe acesta la plata sumei de 800 de lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 de lei cheltuieli stabilite prin Rechizitoriu urmand ca suma de 200 lei reprezintă onorariul cuvenit apărătorului din oficiu,, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției, sa ramana in sarcina Statului
F. de aceste considerente si pentru aceste motive
PENTRU ACESTE MOTIVE
în numele legii
HOTĂRĂȘTE :
Condamnă inculpatul Ș. NICUȘOR, fiul lui S. și M., născut la data de 10.06.1972 în București, domiciliat în București, ., nr.7, ., ., CNP_, cetățean român, cunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere in temeiul art 5 Cod Penal rap. la art.86 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplicarea .
În temeiul art. 71 C.pen interzice drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a, b C.pen
În temeiul art. 81-82 C. pen., suspendă condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani.
În temeiul a art. 71 alin.5 C.p. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei executarea pedepsei accesorii este suspendata de drept.
În temeiul art. 359 C. proc. pen., atrage atenția inculpatului asupra consecințelor comiterii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare prevăzute de art.83 C.pen, in sensul ca savarsirea unei noi infractiuni cu intentie in cursul termenului de incercare de 3 ani stabilit atrage revocarea beneficiului suspendarii conditionate, excutarea in intregime a pedepsei de 1 an aplicate prin prezenta Sentinta care se aduga la pedeapsa care se aplica pentru savarsirea noii infractiuni .
În temeiul art 274 CPP obligă inculpatul la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către Stat din care 300 lei cheltuieli stabilite prin Rechizitoriu la urmarirea penala.
Onorariul aparatorului din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justitiei ramane in sarcina Statului.
Cu drept de Apel în termen de 10 zile de la comunicare pentru procuror și inculpat.
Pronunțată în ședința publică din 06.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
2 ex./03.06.2015
Red.AIC/Tehnored. M.S
| ← Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Sentința... | Furt. Art.228 NCP. Sentința nr. 254/2015. Judecătoria SECTORUL... → |
|---|
