Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice. Art.337 NCP. Sentința nr. 279/2015. Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 279/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 3 BUCUREŞTI la data de 03-04-2015
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI - SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 279
Ședința publică din data de 03.04.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. E. C.
GREFIER: M. M. C.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București - a fost reprezentat de procuror C. M. M..
Pe rol soluționarea cauzei penale de față, privind pe inculpatul C. D. - G., trimis în judecată, în stare de libertate, prin rechizitoriul nr. 7333/P/2013 din data de 23.12.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prevăzută și pedepsită de art. 337 C.p. cu aplicarea art. 5 C.p..
Dezbaterile și cuvântul părților asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 19.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, conform art. 391 C.p.p. a amâna pronunțarea cauzei la data de astăzi, 03.04.2015, când în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 7333/P/2013 din data de 23.12.2014, P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București a dispus trimiterea in judecată, în stare de libertate, a inculpatului C. D. - G., pentru săvârșirea infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prevăzută și pedepsită de art. 337 C.p. cu aplicarea art. 5 C.p., constând în aceea că în data de 19.05.2013, în jurul orelor 03.00, a condus autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare_ pe ., București și, fiind oprit pentru control de un echipaj al poliției rutiere, a refuzat la Institutul Național de Medicină Legală „M. Minovici” recoltarea probelor de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Organele de urmărire penală au reținut situația de fapt în actul de sesizare în urma administrării următoarelor mijloace de probă: declarațiile inculpatului C. D. – G., declarațiile martorului N. D., buletinul de examinare clinică, rezultatul etilotest ARZF-5009 NR_, cerere de analiză, proces-verbal de acte premergătoare, proces-verbal de sesizare și acte în circumstanțiere.
Cauza a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 23.12.2014, sub număr de dosar_ .
Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 19.02.2015 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 7333/P/2013 din data de 23.12.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București și a dispus începerea judecății cauzei în ceea ce-l privește pe inculpatul C. D. – G..
Urmare a solicitării instanței, la data de 09.03.2015, la dosarul cauzei a fost depusă fișa de cazier judiciar a inculpatului (fila 15 di).
La primul termen de judecată, după parcurgerea procedurii de camera preliminara, respectiv la termenul din data de 19.03.2015, instanța a adus la cunoștință inculpatului dispozițiile art. 396 alin. 10 C.p.p., precizându-i acestuia ca poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți (procedura recunoașterii vinovăției) dacă recunoaște în totalitate fapta reținută în sarcina sa, sens în care, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul amenzii penale, cu o pătrime. Inculpatul a învederat instanței că solicită aplicarea procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii prevăzută de art. 374 alin.4 C.p.p., arătând că recunoaște în totalitate fapta reținută în actul de sesizare al instanței și că solicită administrarea probei cu înscrisurile în circumstanțiere aflate la dosarul de urmărire penală, instanța procedând la ascultarea inculpatului sub acest aspect, potrivit art. 375 alin. 1 C.p.p. (declarația de la fila 18 di).
Instanța, văzând poziția procesuală manifestată de inculpat la termenul de judecată din data de 19.03.2015, inculpatul recunoscând în totalitate săvârșirea faptei reținută în sarcina sa în cuprinsul rechizitoriului, în modalitatea descrisă de procuror în cuprinsul rechizitoriului, a admis cererea formulată de inculpat privind judecarea cauzei conform procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii, stabilind ca judecata cauzei să aibă loc în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, conform art. 374 alin.4 C.p.p..
La termenul de judecată din data de 19.03.2015, potrivit art. 375 alin. 4 C.p.p. raportat la art. 396 alin. 10 C.p.p. instanța a încuviințat inculpatului proba cu înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosarul de urmărire penală, respectiv copii ale certificatelor de naștere ale copiilor minori și a certificatului de căsătorie (filele 24-26 dup).
Tot la termenul de judecată din data de 19.03.2015, instanța, din oficiu, având în vedere Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. 1 C.p., văzând că fapta reținută în sarcina inculpatului a fost săvârșită la data de 19.05.2013, a pus în discuție schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, din infracțiunea de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prevăzută și pedepsită de art. 337 C.p., cu aplicarea art. 5 C.p., în infracțiunea de refuz de recoltare probe biologice, prevăzută de art. 87 alin. 5 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.p...
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 19.05.2013, ora 03.00, inculpatul C. D. – G. a condus autoturismul marca Ford Focus cu nr. de înmatriculare_ pe ., București, din direcția ., fiind depistat de către polițiștii Biroului de Ordine Publică din cadrul Secției 11 Poliție, a fost condus la biroul accidente ușoare sector 3, unde s-a constatat că inculpatul prezenta o valoare de 1,15 mg/l alcool pur în aerul expirat la ora 03.29. Fiind condus la Institutul Național de Medicină Legală „M. Minovici”, inculpatul a refuzat recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Situația de fapt mai sus reținută rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă după cum urmează:
Potrivit procesului verbal de sesizare din data de 19.05.2013 (filele 8-9 d.u.p.) reiese că, la data de 19.05.2013, inculpatul C. D. – G. a condus autoturismul marca Ford Focus cu nr. de înmatriculare_ pe ., București, din direcția .-un mod haotic, riscând să producă un accident rutier, astfel că organele de poliție au procedat la urmărire acestora, inculpatul ignorând semnalele acustice și luminoase. Ulterior, s-a reușit blocarea acestuia și identificarea sa, moment în care s-a constatat că mirosea puternic a alcool, motiv pentru care a fost condus la Biroul de Accidente Ușoare sector 3, unde a fost testat cu aparatul etilotest, reieșind că avea o alcoolemie de 1,15 mg/l alcool pur în aerul expirat (fila 10 dup). Față de rezultatul testării cu aparatul etilotest, inculpatul a fost condus la Institutul Național de Medicină Legală „M. Minovici”, unde a refuzat recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, inculpatul refuzând, de asemenea, să semneze chiar și procesul-verbal de prelevare probe, aflat la fila 11 dup.
Fiind audiat la urmărirea penală, inculpatul C. D. – G. a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, în declarațiile sale succesive arătând că a condus autoturismul la data faptei pentru a-și cumpăra o shaorma, faptul că înainte de a se urca la volan consumase bere, dar și faptul că a refuzat recoltarea probelor de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei întrucât îi este frică de înțepături.
În cauză s-a procedat și la audierea martorului N. D., agent principal de poliție, care a declarat că a făcut parte din echipatul de poliție care l-a oprit în trafic pe inculpat la data de 19.05.2013 și care l-a testat cu etilotestul, fiind de față când inculpatul, la sediul Institutului Național de Medicină Legală „M. Minovici”, în fața medicului de gardă, a refuzat recoltarea de probe biologice în vedere stabilirii alcoolemiei.
În faza de judecată, inculpatul s-a prevalat de dispozițiile art. 375 alin.1 rap. la art. 396 alin.10 C.p.p., recunoscând săvârșirea faptei așa cum este descrisă în actul de sesizare.
În drept, fapta inculpatului C. D. - G., constând în aceea că în data de 19.05.2013, în jurul orelor 03.00, a condus autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare_ pe ., București și, fiind oprit pentru control de un echipaj al poliției rutiere, a refuzat la Institutul Național de Medicină Legală „M. Minovici” recoltarea probelor de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, întrunește în fapt și drept elementele constitutive ale infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prevăzută de art. 337 alin. 1 C.p.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii, urmarea imediată a acesteia și legătura de cauzalitate rezultă cu claritate din situația de fapt reținută, iar sub aspectul laturii subiective inculpatul a acționat cu vinovăție sub forma intenției directe.
Analizând dispozițiile Codului penal în vigoare din 01.02.2014, instanța constată că fapta inculpatului pentru care s-a și dispus trimiterea în judecată este incriminată la art. 337 C.p. care prevede:” Refuzul ori sustragerea conducătorului unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire sau a examinatorului autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentur obținerea permisului de conducere, de a se supune prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenței unor substanțe psihoactive se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani”. La momentul săvârșirii faptei, aceasta era incriminată la art. 87 alin. 5 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, care prevede că „Refuzul, împotrivirea ori sustragerea conducătorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezentei de produse sau substanțe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.”
Reținând, astfel, că în mod corect procurorul a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, acesta apreciind că încadrarea juridică din noua lege este mai favorabilă acestuia, instanța constată, cu prioritate, că odată cu . data de 01.02.2014, a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, devin aplicabile dispozițiile art.5 alin. 1 C.p., potrivit cărora, în cazul în care, de la data săvârșirii faptei și până la soluționarea definitivă a cauzei, se succed în timp cel puțin două legi penale, se aplică legea penală mai favorabilă. În ceea ce privește noțiunea de lege penală mai favorabilă, la stabilirea acesteia în prezenta cauză, instanța va avea în vedere și Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale privind înțelesul constituțional al art.5 alin.1 C.p., publicată în Monitorul Oficial al României pe data de 20.05.2014, conform căreia “ Dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile”. De altfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a achiesat la concluzia Curții Constituționale printr-o Decizie ulterioară dată cu titlu prealabil pentru dezlegarea unor probleme de drept.
Astfel, pentru identificarea legii penale mai favorabile, văzând și Decizia Curții Constituționale mai sus menționată, instanța va avea în vedere toate particularitățile cauzei deduse judecății, efectuând o analiză comparativă a normelor existente în cele două legi succesive, relevante pentru situația inculpatului - respectiv cele referitoare la condițiile de incriminare, la condițiile de tragere la răspundere penală, la criteriul sancțiunii principale, la situațiile ce pot constitui circumstanțe atenuante, la cauzele de agravare sau de atenuare. Pe cale de consecință, analizând fapta reținută în sarcina inculpatului C. D. - G., respectiv infracțiunea prev. de art. 337 C.p cu aplicarea art. 5 alin.1 C.p., instanța constată că aceasta se regăsește și în legea veche, fiind încriminată la art. 87 alin. 5 din O.U.G. nr.195/2002, republicată, incriminare avută în vedere la momentul începerii urmăririi penale. Raportat la condițiile de tragere la răspundere penală și tratament sancționator, instanța constată că fapta inculpatului prezintă aceleași condiții de tragere la răspundere penală, însă tratamentul sancționator prevăzut de legea nouă este mai blând. Totuși, raportat la toate criteriile ce trebuie analizate pentru stabilirea legii penale mai favorabile, văzând și modalitățile de individualizare a pedepsei și de executare a acesteia în ambele legi, instanța apreciază că legea favorabilă inculpatului în prezenta cauză este legea veche.
Astfel, în baza art. 386 alin. 1 C.p.p., instanța va schimba încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului C. D. - G. prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București nr. 7333/P/2013 din data de 23.12.2014, din infracțiunea prev. de art. 337 C.p., cu aplicarea art. 5 alin.1 C.p. în infracțiunea prev. de art. 87 alin. 5 din O.U.G. nr.195/2002, rep., cu aplicarea art. 5 alin.1 C.p.
Pe cale de consecință, având în vedere art. 52 din Codul penal din 1969, potrivit căruia pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei îl constituie prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, instanța va proceda la stabilirea și aplicarea unei pedepse pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, cu observarea criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 din Codul penal din 1969, respectiv: dispozițiile părții generale a Codului penal din 1968, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol al faptei comise, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Cu privire la pericolul social concret al faptei comise, acesta va fi apreciat în baza art. 18 indice 1 alin. 2 din Codul penal din 1969, urmând să țină cont de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita inculpatului.
Astfel, la individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de dispozițiile art. 52 și 72 din Codul penal din 1969. Se vor avea în vedere limitele de pedeapsă fixate de art. 87 alin. 1 din O.U.G nr. 195/2002, rep. (închisoare de la 2 la 7 ani), reduse cu o treime ca urmare a reținerii dispozițiilor art. 396 alin.10 C.p.p., precum și gradul de pericol social concret al faptei, dedus din împrejurările comiterii acesteia, în acest sens instanța reținând că inculpatul a condus pe drumurile publice un autoturism sub influența băuturilor alcoolice, creând o stare de pericol pentru siguranța circulației pe drumurile publice în condițiile în care nu a oprit la solicitarea organelor de poliție, fiind necesară urmărirea acestuia în trafic, și a refuzat recoltarea probelor biologic în vederea stabilirii alcoolemiei.
Se vor avea în vedere, totodată, și circumstanțele personale ale inculpatului, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, declarații și fișă de cazier judiciar. Astfel, instanța reține că inculpatul, în vârstă de 36 de ani, este căsătorit, are doi copii minori în întreținere, are studii – 8 clase și este zidar, dar și faptul că până la acest moment nu a mai fost condamnat, în fișa de cazier a acestuia figurând o amendă administrativă pentru o faptă prevăzută de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, rep..
Toate aceste aspecte determină concluzia că fapta reținută în sarcina inculpatului în data de 19.05.2013 nu caracterizează conduita inculpatului în mod obișnuit, dar care prezintă o anumită gravitate prin natura consecințelor pe care le-ar fi putut produce ce determină pronunțarea unei soluții de condamnare la pedeapsa închisorii.
În raport de toate aceste elemente de individualizare, văzând și dispozițiile art. 396 alin.10 C.p.p., i se va aplica inculpatului o pedeapsă aptă să asigure atingerea scopului prevăzut de art. 52 din Codul penal din 1969, de constrângere, reeducare și prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, respectiv 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 71 alin. 1 din Codul penal din 1968, va interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b din Codul penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale, reținând că pedeapsa accesorie astfel individualizată corespunde naturii și gravității faptei comise.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, în raport de criteriile de individualizare a pedepsei anterior menționate, în special față de natura faptei și circumstanțele personale ale inculpatului, instanța reține că scopul pedepsei va putea fi atins chiar fără privarea de libertate a acestuia, astfel încât va dispune, în temeiul art. 81 din Codul penal din 1969, suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 4 luni, stabilit în condițiile art. 82 din Codul penal din 1969.
În baza art. 71 al. 5 din Codul penal din 1969 va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În baza art.15 alin. 2 din Legea nr.187/2012 instanța va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din Codul penal din 1969, care reglementează cazurile în care intervine revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.
Văzând și dispozițiile art. 274 alin.1 C.p.p., va obliga inculpatul să plătească statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 386 alin. 1 C.p.p. schimbă încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului C. D.-G. prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București nr. 7333/P/2013, din infracțiunea prev. de art. 337 C.p. cu aplicarea art. 5 C.p. în infracțiunea prev. de art. 87 alin. 5 din O.U.G. nr.195/2002 rep., cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.p..
Conform art. 5 alin.1 C.p.:
În baza art. 87 alin. 5 din O.U.G. nr.195/2002 rep. cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.p. și cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.p.p. condamnă pe inculpatul C. D.-G. ( fiul lui F. și L., născut la data de 20.08.1978 în B.-V., jud. G., domiciliat în București, ., ., ., sector 3, cetățean român, stare civilă –căsătorit, doi copii minori, studii -8 clase, stagiul militar satisfăcut, ocupație –zidar, CNP_) la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de refuz recoltare probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
În baza art. 71 din Codul penal din 1969 interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza a II-a și b din Codul penal din 1969 pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 81 din Codul penal din 1969 suspendă condiționat executarea pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 4 luni, stabilit conform art. 82 din Codul penal din 1969.
În temeiul art. 71 alin. ultim din Codul penal din 1969, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale se suspendă și executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din Codul penal din 1969, care reglementează cazurile în care intervine revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 274 alin. 1 C.p.p. obligă pe inculpat să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de comunicare pentru inculpat și procuror.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.04.2015.
Președinte, Grefier,
A. E. C. M. M. C.
Red.: A.E.C.
Tehnored.: M.M.C.
2 ex./05.05.2015
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Acord de recunoaştere a vinovăţiei. Art.483 NCPP. Sentința... → |
|---|
