Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 1814/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1814/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 16-09-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREȘTI
SECTIA I PENALA
Dosar nr._
Sentința penală nr. 1814
Ședința publică de la 16 septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – D. I. G.
GREFIER- C. C. A.
Ministerul Public - P. de pe lângă Judecătoria sectorului 5 este reprezentat de procuror P. C..
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe petentul S. R. G., având ca obiect liberarea condiționată (art. 587 C.p.p.).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul, aflat în stare de detenție, personal și asistat de apărător desemnat din oficiu B. V. care depune delegație de asistență judiciară obligatorie la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că au fost înaintate procesul-verbal nr. 35/31.08.2015 al comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Rahova, fișa de cazier judiciar a petentului și caracterizarea comportamentului petentului în perioada executării pedepsei.
Instanța permite apărătorului să ia legătura cu petentul, în vederea pregătirii apărării.
Apărătorul petentului depune la dosarul cauzei un memoriu al petentului.
Instanța califică memoriul depus de petent ca fiind concluzii scrise.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acorda cuvântul în dezbateri.
Apărătorul petentului, având cuvântul solicită admiterea cererii de liberare condiționată, așa cum a fost formulată, având în vedere că petentul a executat mai mult decât fracția prevăzută de lege, a participat la activități educative și lucrative, a executat aproape în întregime pedeapsa, având în vedere și concluziile comisiei din penitenciar.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul solicită respingerea cererii de liberare condiționată, având în vedere că petentul se află în executarea unei pedepse de 8 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, a fost sancționat de 6 ori chiar dacă 5 dintre sancțiuni au fost ridicate, se află în regim închis și față de antecedența penală, fiind condamna anterior pentru numeroase infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social.
Petentul S. R. G., având ultimul cuvânt arată că lasă la aprecierea instanței, a executat 7 ani și 2 luni dintr-o pedeapsă de 8 ani vrea o șansă are familia în C.-S..
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 03.09.2015, sub nr._, a fost înaintată propunerea de liberare condiționată a Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarul București – Rahova privind pe petentul S. R. G..
Cererea a fost însoțită de procesul-verbal nr. 35/31.08.2015, fișa de cazier judiciar a petentului și caracterizarea comportamentului petentului în perioada executării pedepsei.
Analizând actele și lucrările dosarului, Instanța reține următoarele:
Cu privire la legea aplicabilă prezentei cauze instanța urmează a avea în vedere că prin decizia nr. 214 din 16 iunie 1997 a Curții Constituționale, s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor Legii nr. 140/1996 care înăspreau condițiile privind acordarea liberării condiționate și care totodată urmau a se aplica și pentru condamnările aplicate anterior intrării în vigoare a legii.
Astfel, în considerentele deciziei se arată că aceste prevederi referitoare la incidența legii penale în raport cu faptele săvârșite anterior intrării în vigoare sunt însă în vădită contradicție cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, precum și cu prevederile art. 13 din Codul penal, care consacra principiul legii mai favorabile în cazul situațiilor tranzitorii în succesiunea legilor penale. Incidența dispozițiilor Legii nr. 140/1996 pentru modificarea și completarea Codului penal, în raport cu faptele și cu persoanele, este guvernata de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, care, consfințind regula că legea dispune numai pentru viitor, admit ca unica excepție legea penală mai favorabilă. Aceste reguli referitoare la succesiunea legilor penale privesc atât legea în ansamblul sau, cat și fiecare dintre normele și instituțiile sale în parte, cum este cazul liberării condiționate.
Situația tranzitorie în succesiunea legilor penale se ivește, dacă de la data săvârșirii infracțiunii, când ia naștere raportul juridic penal de conflict, și până la încetarea sau stingerea acestui raport prin executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, iar uneori până la înlăturarea consecințelor condamnării prin reabilitare, au intervenit una sau mai multe legi penale. Legea aplicabilă este totdeauna legea cea mai favorabilă. În cazul instituției liberării condiționate, situația tranzitorie se creează, de asemenea, la data săvârșirii infracțiunii și durează până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei detențiunii pe viața sau a pedepsei închisorii. Intervenția, în acest interval, a unei legi penale care modifica instituția liberării condiționat, face ca determinarea legii aplicabile să se efectueze potrivit regulilor înscrise în art. 15 alin. (2) din Constituție și art. 13 alin. 1 din Codul penal, independent de data la care sentința de condamnare a rămas definitivă.
Din compararea celor două texte de lege rezultă că legea mai favorabilă în ceea ce privește liberarea condiționată este reprezentată de Codul Penal din 1969, noul Cod Penal introducând o . condiții suplimentare cum sunt de exemplu cele privind acoperirea prejudiciului, regimul în executarea căruia se află condamnatul.
Având în vedere aceste considerente, Instanța va examina prezenta cerere prin raportare la dispozițiile art.60 din Codul Penal din 1969.
Probe:
Din conținutul procesului verbal nr. 35/31.08.2015 al Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Rahova, instanța reține că, deținutul se află în executarea unei pedepse de 8 ani închisoare, aplicată în baza sentinței penale nr. 170/2010 a Curții de Apel București Secția a-I-a Penală – pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie.
Din relațiile comunicate de penitenciar aflate la dosar mai reiese că executarea pedepsei a început la data de 28.01.2011 și urmează să expire la 11.08.2016, petentul a executat efectiv 2637 zile, din care 61 de zile câștig ca urmare a muncii prestate, pentru a fi liberat condiționat petentul trebuie să execute 2/3 din pedeapsă, reprezentând 1948 zile.
Din caracterizarea întocmită de Penitenciarul Rahova rezultă că petentul a manifestat un comportament corespunzător față de personalul unității și față de normele instituționale, a participat la activități și programe educative. În plus, s-a mai învederat că petentul a fost sancționat disciplinar de 6 ori și a fost recompensat de 8 ori.
Sub aspectul profilului psihologic, nu a identificat elemente cu semnificație patologică în evoluție, nivel de dezvoltare intelectuală conform vârstei și instrucției școlare, echilibrat emoțional la momentul evaluării, agresivitate reprimată, în prezent face eforturi pentru a se adapta rigorilor inerente mediului carceral.
În consecință, Instanța reține ca deși petentul se afla la a patra analiza, in ultima perioada acesta a fost sancționat disciplinar pentru comiterea unei abateri foarte grave constând în lovirea unui deținut, executa pedeapsa în regim închis, a fost liberat condiționat în repetate rânduri ceea ce denota o lipsa totală de autocenzura și lipsa implicării în formarea unei conduite morale si in acord cu ordinea de drept.
Instanța apreciază că perioada executată nu este suficientă pentru reeducarea condamnatului și că scopul educativ, preventiv, sancționator al pedepsei nu a fost atins in condițiile in care petentul este recidivist, a fost liberat condiționat de mai multe ori și ultima data a fost sancționat disciplinar.
Pentru considerentele expuse, va respinge ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul S. R. G..
Va Fixa termen de reînnoire a cererii la data de 20.02.2016
În baza art.275 alin.2 C.pr.pen, obligă pe condamnat să plătească suma de 150 ron către stat cu titlu de cheltuieli judiciare.
Onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 130 ron va fi avansat din fondurile MJ .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art.587 C.pr pen cu aplicarea art.6 C.pen și art.59 si următoarele din vechiul Cod penal, respinge ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul S. R. G. (fiul lui A. și M., născut la 01.01.1975, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul Rahova).
Fixează termen de reînnoire a cererii la data de 20.02.2016
În baza art.275 alin.2 C.pr.pen, obligă pe condamnat să plătească suma de 150 ron către stat cu titlu de cheltuieli judiciare. (se vor achita la oficiile poștale în contul RO16TREZ7035032XXX005227, cod fiscal_, deschis la Trezoreria Sectorului 3).
Onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 130 ron va fi avansat din fondurile MJ .
Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.06.2015
Președinte,Grefier,
Red. D.I.G./tehnored. A.C.C.
5 ex./07.10.2015
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 1812/2015.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
