Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 2426/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2426/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 25-11-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREȘTI
SECTIA I PENALA
Dosar nr._
Sentința penală nr. 2426
Ședința publică de la 25 noiembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – D. I. G.
GREFIER- C. C. A.
Ministerul Public - P. de pe lângă Judecătoria sectorului 5 este reprezentat de procuror I. G..
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe petentul N. A. I., având ca obiect liberarea condiționată (art. 587 C.p.p.).
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul, personal aflat în stare de detenție și asistat de apărător ales P. C., care depune împuternicire avocațială la dosarul cauzei și de apărător desemnat din oficiu Osinceanu N. E., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că au fost înaintate procesul-verbal nr. 46/18.11.2015 al comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Rahova, fișa de cazier judiciar a petentului și caracterizarea petentului.
Instanța constată că a încetat delegația apărătorului desemnat din oficiu Osinceanu N. E. și dispune plata unui onorariu parțial de 65 de lei.
Instanța permite apărătorului să ia legătura cu petentul, în vederea pregătirii apărării.
Apărătorul petentului solicită audierea petentului potrivit art. 100 lit. d C.p.
Reprezentantul Ministerului Public arată că îndeplinirea condițiilor prev. de art. 59 v C.p., legea aplicabilă în cauză nu se realizează prin declarație petentului, ci prin înscrisuri, caracterizări, procese-verbale ale comisiei din penitenciar și se opune audierii petentului.
Deliberând, Instanța respingerea cererea formulată de apărătorul petentului având în vedere că petentul își poate exprima punctul de vedere în acordarea ultimului cuvânt.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acorda cuvântul în dezbateri.
Apărătorul petentului, având cuvântul solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, având în vedere că îndeplinește condițiile liberării condiționate, mai mult în perioada detenției a înțeles pentru ce a fost condamnat, să se integreze să nu mai comită fapte de natură penală, a participat la mai multe cursuri, frecventează săptămânal lecțiile organizate de Biserica Ortodoxă din penitenciar, se află la prima condamnare cu executare, a executat 3 ani din pedeapsă, cu privire la prima condamnare nu a știut și nu a exercitat calea de atac, a comis o infracțiune de furt de folosință, lucra la acel moment la o spălătorie atunci urma cursurile unei școli de șoferi, a fost lăsată mașina la spălători și petentul a dat o tură cu mașina ocazie cu care când a plecat, neavând permis a acroșat o altă mașină parcată, a fost prima sa condamnare, poliția știa că locuia la o altă adresă, nu a fost citat la instanță, a fost condamnat la o pedeapsă mai mare întrucât s-a considerat că se sustrage, petentul a fost vizitat de familie, anterior a mai formulat o cerere care a fost respinsă în cursul lunii mai 2015.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul solicită respingerea cererii de liberare condiționată ca neîntemeiată întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 59 v C.p., petentul nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, nu a fost stăruitor în muncă și nu a fost disciplinat, petentul a fost sancționat disciplinar de 3 ori, nu a fost recompensat, nu s-a remarcat pe timpul detenției prin conduita sa, fapt pentru care i s-a menținut regimul închis de executare a pedepsei și nu a fost stăruitor în muncă are doar 8 zile câștig ca urmare a muncii prestate, iar la acest moment cererea este neîntemeiată.
Apărătorul petentului, având cuvântul în replică arată că cele două rapoarte, unul este pentru că nu a putut returna la timp niște țigări împrumutate, a doua sancțiune a fost pentru s-au închis ușile și se afla în altă cameră, a bătut în ușă nu a venit nimeni și după o jumătate de oră a fost scos din cameră și dus la raport, cele două sancțiuni sunt singurele pe o perioadă de 3 ani executați, nu a lucrat întrucât a fost ancheta în altă cauză penală și a avut un regim de arest preventiv, a participat la cursuri de reeducare, a solicitat să fie scos la muncă.
Petentul N. A. I., având ultimul cuvânt solicită admiterea cererii de liberare condiționată întrucât a executat 3 ani, este pentru prima dată la închisoare, nu va mai ajunge aici, vrea să ajungă acasă, a greșit avea 20 de ani, pentru a condus o mașină.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătorie Sectorului 5 București la data de 23.09.2015 sub nr._, contestatorul N. A. I. a solicitat liberarea condiționată din pedeapsa pe care o execută.
În fapt, petentul a arătat că a executat fracția necesară prevăzută de lege, este căsătorit, are 1 copil minor, nu a fost sancționat disciplinar în ultimele 6 luni, a participat la activități socio-educative și religioase, nu este recidvist.
În drept, petentul a invocat disp. 59 v C.p.
Analizând actele și lucrările dosarului, Instanța reține următoarele:
1.Cu privire la legea aplicabilă prezentei cauze instanța urmează a avea în vedere că prin decizia nr. 214 din 16 iunie 1997 a Curții Constituționale, s-a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor Legii nr. 140/1996 care înăspreau condițiile privind acordarea liberării condiționate și care totodată urmau a se aplica și pentru condamnările aplicate anterior intrării în vigoare a legii.
Astfel, în considerentele deciziei se arată că aceste prevederi referitoare la incidența legii penale în raport cu faptele săvârșite anterior intrării în vigoare sunt însă în vădită contradicție cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, precum și cu prevederile art. 13 din Codul penal, care consacra principiul legii mai favorabile în cazul situațiilor tranzitorii în succesiunea legilor penale. Incidența dispozițiilor Legii nr. 140/1996 pentru modificarea și completarea Codului penal, în raport cu faptele și cu persoanele, este guvernata de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, care, consfințind regula că legea dispune numai pentru viitor, admit ca unica excepție legea penală mai favorabilă. Aceste reguli referitoare la succesiunea legilor penale privesc atât legea în ansamblul sau, cat și fiecare dintre normele și instituțiile sale în parte, cum este cazul liberării condiționate.
Situația tranzitorie în succesiunea legilor penale se ivește, dacă de la data săvârșirii infracțiunii, când ia naștere raportul juridic penal de conflict, și până la încetarea sau stingerea acestui raport prin executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, iar uneori până la înlăturarea consecințelor condamnării prin reabilitare, au intervenit una sau mai multe legi penale. Legea aplicabilă este totdeauna legea cea mai favorabilă. În cazul instituției liberării condiționate, situația tranzitorie se creează, de asemenea, la data săvârșirii infracțiunii și durează până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei detențiunii pe viața sau a pedepsei închisorii. Intervenția, în acest interval, a unei legi penale care modifica instituția liberării condiționat, face ca determinarea legii aplicabile să se efectueze potrivit regulilor înscrise în art. 15 alin. (2) din Constituție și art. 13 alin. 1 din Codul penal, independent de data la care sentința de condamnare a rămas definitivă.
Din compararea celor două texte de lege rezultă că legea mai favorabilă în ceea ce privește liberarea condiționată este reprezentată de Codul Penal din 1969, noul Cod Penal introducând o . condiții suplimentare cum sunt de exemplu cele privind acoperirea prejudiciului, regimul în executarea căruia se află condamnatul.
Având în vedere aceste considerente, Instanța va examina prezenta cerere prin raportare la dispozițiile art.59 din Codul Penal din 1969.
2.Probe
Din conținutul procesului verbal nr. 46/18.11.2015 al Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Rahova, instanța reține că, deținutul se află în executarea unei pedepse de 3 ani și 8 luni închisoare, aplicată în baza sentinței penale nr. 791/2015 a Judecătoriei Sectorului 3 București – pentru comiterea infracțiunii de furt calificat.
Din relațiile comunicate de penitenciar aflate la dosar mai reiese că executarea pedepsei a început la data de 07.12.2012 și urmează să expire la 06.08.2016, petentul a executat efectiv 1085 zile, din care 8 zile câștig ca urmare a muncii prestate pentru a fi liberat condiționat petentul trebuie să execute 2/3 din pedeapsă, reprezentând 892 zile.
Din caracterizarea întocmită de Penitenciarul Rahova rezultă că petentul a manifestat în general un comportament adecvat față de personalul unității și față de normele instituționale, a participat la programe și activități educative. În plus, s-a mai învederat că petentul a fost sancționat disciplinar de 3 ori și nu a fost recompensat.
Sub aspectul profilului psihologic, evaluarea nu a identificat elemente psihocomportamentale dezadaptative, a manifestat interes față de activitățile de reinserție socială.
3. Considerații
Prin urmare, prima condiție a liberării condiționate este îndeplinită, deoarece condamnatul a executat mai mult de 2/3 din pedeapsă.
Totodată, trebuie reținut si faptul ca si atunci când se constată îndeplinite condițiile legale îndeplinite, Instanța nu este obligată să dispună de această măsură, deoarece nu constituie un drept al petentului ci doar o facultate recunoscută instanței daca își formează convingerea că reeducarea condamnatului se poate obține și fără executarea restului de pedeapsă din penitenciar.
Insa, instanța apreciază că perioada executată nu este suficientă pentru reeducarea condamnatului și că scopul educativ, preventiv, sancționator al pedepsei nu a fost atins in condițiile in care petentul este cunsocur cu antecdente penale, a fost sancțioant discipluinar și niciodata recompensat.
De altfel și comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate a opinat pentru amânarea liberării pana la data de 06.8.2016
Pentru considerentele expuse, va respinge ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul N. A. I..
Va fixa termen de reînnoire a cererii la data de 02.05.2016.
În baza art.275 alin.2 C.pr.pen, va obliga pe condamnat să plătească suma de 150 ron către stat cu titlu de cheltuieli judiciare
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art.587 C.pr pen cu aplicarea art.59 C.pen din 1969 respinge ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul N. A. I. (fiul lui I. și M., născut la 23.04.1987, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul Rahova).
Fixează termen de reînnoire a cererii la data de 02.05.2016
În baza art.275 alin.2 C.pr.pen, obligă pe condamnat să plătească suma de 150 ron către stat cu titlu de cheltuieli judiciare. (se vor achita la oficiile poștale în contul RO16TREZ7035032XXX005227, cod fiscal_, deschis la Trezoreria Sectorului 3).
Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.11.2015
Președinte,Grefier,
Red. D.I.G./tehnored. A.C.C.
5 ex./11.12.2015
| ← Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice.... | Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 2431/2015.... → |
|---|
