Refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice. Art.337 NCP. Sentința nr. 413/2015. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 413/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI la data de 02-03-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 413
Ședința publică de la 02 Martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. P.
GREFIER: G. V.
Ministerul Public - P. de pe lângă Judecătoria sectorului 5 București este reprezentat de procuror I. N..
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul N. C., având ca obiect refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice (art.337 NCP).
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 04.02.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul respectiv, care face parte integrantă din prezenta sentință; la acel termen, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea consecutiv până la data de azi, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 4643/P/2013, întocmit la data de 28.10.2014 de către P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București și înregistrat pe rolul acestei instanțe în aceeași zi, sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului N. C. pentru săvârșirea infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prevăzută de art. 337 alin. (1) C.pen.
În fapt, prin actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că la data de 22.04.2013, inculpatul N. C. a condus autoturismul cu nr._ pe Splaiul Independenței, unde a fost oprit pentru control de polițiști din cadrul B.P.R. Polițiștii l-au testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,65 mg/l alcool pur în auerul expirat, motiv pentru care inculpatul a fost condus la INML în vederea recoltării de probe biologice. Acolo, în prezența polițiștilor și a medicilor, inculpatul a refuzat recoltarea probelor biologice.
Situația de fapt reținută prin actul de sesizare al instanței se dovedește cu următoarele mijloace de probă: declarația luată inculpatului (f.33, 36 d.u.p.) declarație martorului P. L. C. (f.38-40 d.u.p.) proces-verbal de depistare (f.5 d.u.p.); proces-verbal consemnare refuz.
La primul termen de judecată, din 04.02.2015, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii actului de sesizare, instanța a adus la cunoștința inculpatului dispozițiile art. 374 alin 4 cpp raportat la art. 396 alin 10 C.P.P.., privind judecata în procedură simplificată, precum și soluțiile posibile ca urmare a acestei proceduri.
Inculpatul a arătat că solicită ca judecata sa aibă loc conform procedurii simplificate, prevăzută de art. 374 alin 4 C.P.P., iar instanța în conformitate cu prevederile art. 375 alin. 1 CPP, a procedat la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei.
Instanța a admis cererea inculpatului și a dispus judecarea cauzei conform procedurii prevăzute de art. 374 alin. 4 CPP.
În faza de judecată, ca urmare a admiterii cererii formulate de inculpat, nu au fost administrate alte probe, cauza fiind soluționată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, părțile nesolicitând administrarea altor probe cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, respectiv materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 22.04.2013, inculpatul N. C. a condus autoturismul Ford Focus, cu nr. de înmatriculare_ pe Splaiul Independenței, moment în care a fost oprit pentru control de către un echipaj de poliție din cadrul DGPMB – Brigada de Poliție Rutieră. Inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,65 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Având în vedere acest aspect, inculpatul a fost condus la sediul INML, unde a refuzat să i se recolteze două probe de sânge, în prezența polițiștilor, a medicului și a martorului P. L. C., deși i s-a adus la cunoștință că acest refuz constituie infracțiune.
Faptul că inculpatul a fost oprit de un echipaj de poliție pe Splaiul Independenței, rezultă atât din procesul-verbal de depistare (f.5 d.u.p.), din declarația inculpatului N. C., luată în calitate de suspect (f.33 d.u.p.), cât și din declarația martorului P. L. C. (f.38-f.40 d.u.p.)
Din fișa cu rezultatele aparatului etilotest, poziția 695 (f.7, 17 d.u.p.), din procesul-verbal de depistare, din adresa Brigăzii Rutiere (f.16 d.u.p.), din declarația inculpatului, cât și din declarația martorului P. L. C. reiese faptul că, în urma testării inculpatului cu aparatul etilotest, rezultatul a fost de 0,65 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Refuzul inculpatului de recoltare a probelor biologice rezultă din procesul-verbal de depistare, din procesul-verbal de prelevare (f.9 d.u.p.), din buletinul de examinare clinică (f.10 d.u.p.), din declarația inculpatului, cât și din declarația martorului P. L. C..
Din declarația martorului mai-sus amintit rezultă și faptul că inculpatului i-a fost adus la cunoștință că refuzul recoltării de probe biologice constituie infracțiune.
În drept,
Fapta inculpatului N. C. care, la data de 22.04.2013, a refuzat recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prevăzută de art. 337 alin. (1) C.pen
În ceea ce privește latura obiectivă a acestei infracțiuni, instanța reține că elementul material al infracțiunii este reprezentat acțiunea de refuz al recoltării de probe biologice ca urmare a solicitării în vederea stabilirii concentrației de alcool în sânge.
Urmarea imediată a acestei fapte este reprezentată de crearea unei stări de pericol, fiind afectată activitatea de stabilire a adevărului de către organele judiciare. În ceea ce privește raportul de cauzalitate, acesta rezultă fără dubiu, în mod direct și nemijlocit, din materialitatea faptei.
Sub aspectul laturii subiective, instanța reține că inculpatul deși nu a urmărit în mod expres, a acceptat posibilitatea punerii în pericol a activității organelor judiciare de stabilire a adevărului întrucât consecințele penale ale refuzului i-au fost aduse la cunoștința inculpatului. Așadar, forma de vinovăție este caracterizată sub forma intenției indirecte, prevăzută de art. 16 alin. (3) lit. b C.pen.
Susținerea inculpatului în sensul că a refuzat recoltarea de probe biologice întrucât îi este frică de ace nu este de natură a înlătura vinovăția, cu atât mai mult cu cât nu este dovedită prin niciun mijloc de probă administrat în prezenta cauză.
În consecință, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.396 alin (2)-(4). C.pr.pen., în sensul că instanța constată că a fost probat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat astfel că, în cauză, urmează a opera răspunderea penală a inculpatului pentru infracțiunea comisă.
De asemenea, instanța constată că deși potrivit art. 246 din Legea nr. 187/2012, de la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, iar faptele au fost săvârșite sub imperiul vechi, Codul Penal în vigoare este mai favorabil având în vedere că limitele pedepsei mai reduse.
Având în vedere că fapta reținută în actul de sesizare este încadrată juridic pe Codul Penal în vigoare, nu s-a impus schimbarea încadrării juridice.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi stabilită în sarcina inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Întrucât pe parcursul urmăririi penale și până la începerea cercetării judecătorești inculpatul a declarat că recunoaște faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe cu privire la săvârșirea acestora, instanța va face aplicarea prevederilor art. 39610 C.proc.pen., reducând, în cazul închisorii, cu o treime limitele de pedeapă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, iar în cazul amenzii, cu o pătrime.
Refuzul de recoltare de probe biologice are în concret un grad de pericol mediu întrucât, având în vedere că, prealabil, i se stabilise cu ajutorul etilotestului concentrația de 0,65 mg/l alcool pur în aerul expirat, exista posibilitatea ca, în urma recoltării de probe biologice, fapta acestuia să constituie infracțiunea de conducere pe drumurile publice sub influența băuturilor alcoolice, prevăzută de art. 336 C.pen.
Aceasta este și rațiunea pentru care legiuitorul a ales să sancționeze infracțiunea de refuz de recoltare de probe biologice numai cu pedeapsa închisorii, spre deosebire de infracțiunea de conducere sub influența băuturilor alcoolice, unde este prevăzută și sancțiunea amenzii penale.
În ceea ce privește persoana inculpatului, instanța are în vedere că inculpatul are 34 de ani, are studii superioare, un loc de muncă stabil și, așa cum rezultă din caracterizările depuse la dosar, este o persoană serioasă, echilibrată și de încredere.
Nu este cunoscut cu antecedente penale, iar cu privire la abaterile contravenționale la regimul rutier, instanța constată că în 2008 a săvârșit o contravenție constând în depășirea vitezei cu 10-20 km/h față de limita stabilită pentru sectorul respectiv de drum. Având în vedere că de la săvârșirea contravenției și până la săvârșirea infracțiunii au trecut aproximativ 5 ani, precum și gradul de pericol redus al contravenției, instanța constată că nu este relevantă această faptă în analiza circumstanțelor personale ale inculpatului.
Punând în balanță considerentele anterior-menționate, instanța apreciază că pentru fapta inculpatului de refuz de prelevare probe biologice se impune aplicarea unei pedepse cu închisoare, orientată spre minimul special al pedepsei, astfel cum a fost redus cu o treime, ca urmare a aplicării art. 396 alin. 10 C.pr.pen.
Așadar, instanța urmează a-i stabili inculpatului pedeapsa de 8 luni închisoare pe care o consideră necesară și suficientă pentru a se atinge scopul educativ, preventiv și coercitiv al sancțiunii penale.
Cu privire la aplicarea unor pedepse complementare, instanța consideră că nu sunt incidente dispozițiile art. 67 C.pen. întrucât, față de persoana făptuitorului, natura și gravitatea infracțiunii și împrejurările cauzei, interzicerea exercitării unor drepturi nu este necesară. De asemenea, luând în considerare aprecierea anterioară a instanței și condițiile art. 65 alin. 1 C.pen, instanța constată că în prezenta cauză nu îi pot fi impuse inculpatului pedepse accesorii.
În ceea ce privește individualizarea executării pedepsei, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile art. 83 C. pen., pedeapsa stabilită fiind mai mică de 2 ani închisoare, respectiv 8 luni închisoare; inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii; acesta și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității iar în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
Mai mult, instanța consideră că mediul carceral nu ar avea o influență benefică asupra inculpatului.
De asemenea, se constată faptul că maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpat este de 5 ani închisoare, valoare inferioară celei de 7 ani închisoare prevăzute de art. 83 alin. (2) C. pen. iar inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților.
Față de aceste considerente, în baza art. 83 alin. (1), (3) C. pen. va amâna aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 82 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se vor comunica Serviciului de Probațiune de pe langă Tribunalul București.
În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. va atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere. Astfel, săvârșirea cu intenție sau cu intenție depășită, a unui noi infracțiuni, descoperită până la împlinirea termenului de supraveghere și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii sau nerespectarea cu rea-credință a măsurilor de supraveghere impuse, va determina revocarea amânării aplicării pedepsei și executarea acesteia.
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. va obliga pe inculpat la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 396 alin. (1), (4), (10) C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen., stabilește pedeapsa de 8 luni închisoare în sarcina inculpatului N. C. (fiul lui C. și F., CNP:_, domiciliat în sector 6, București, .. 23, . și Iași, ., ., .) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prevăzută de art. 337 alin. (1) C.pen..
În baza art. 83 alin. (1), (3) C. pen. amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 82 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.
În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. obligă pe inculpat la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (se vor achita la oficiile poștale în contul RO16TREZ7035032XXX005227, cod fiscal_, deschis la Trezoreria sectorului 3).
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.03.2015.
Președinte,Grefier,
| ← Şantajul. Art.207 NCP. Sentința nr. 256/2015. Judecătoria... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 394/2015.... → |
|---|
