Abandonul de familie. Art.378 NCP. Sentința nr. 706/2015. Judecătoria SLATINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 706/2015 pronunțată de Judecătoria SLATINA la data de 08-10-2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SLATINA
Dosar nr. 5029/311/2015
SENTINȚA PENALĂ Nr. 706
Ședința publică din data de 08.10.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. N. C.
Grefier: T. D.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina
a fost reprezentat de procuror M. I..
Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul T. I., trimis în judecată în stare de libertate prin rechizitoriul nr. 6155/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, pentru infracțiunea de Abandon de familie, fapte prev. și ped. de art. 378 alin. 1 lit. c din Codul penal.
La apelul nominal, făcut in ședință publică, au răspuns: inculpatul personal, iar persoana vătămată T. A. B. a fost reprezentant legal de T. Doinița și avocat ales C. E..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța verifică identitatea inculpatului T. I., legitimat cu CI, având CNP_, precum și a reprezentantului legal al persoanei vătămate – T. Doinița, cu CI, având CNP_.
Președintele a întrebat procurorul și părțile dacă mai au de formulat alte cereri.
Procurorul și părțile au arătat că nu au alte cereri de formulat.
Potrivit art. 374 alin 1 C.p.p. s-a dat citire actului de sesizare a instanței.
Potrivit art. 374 alin 2 C.p.p. i s-a explicat inculpatului în ce constă învinuirea, drepturile sale procesuale, dreptul de a nu da nici o declarație, atrăgându-i-se atenția că tot ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa, dreptul de a pune întrebări martorilor, experților și de a da declarații în tot cursul cercetării judecătorești când consideră necesar.
In condițiile art. 374 alin 3 C.p.p s-a adus la cunoștința reprezentantului legal al persoanei vătămate că se poate constitui parte civilă în cauză până la începerea cercetării judecătorești.
Reprezentantul legal al persoanei vătămate a învederat că în 9 ani de zile inculpatul nu s-a ocupat de copil în niciun fel și precizează că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 9600 de lei reprezentând pensia de întreținere restantă pentru minorul T. A. B., fiind ascultată sub aspectul constituirii de parte civilă, declarația sa fiind consemnată și ataștă la dosarul cauzei.
Instanța a adus la cunoștința inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate fapta reținută în sarcina sa, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. 10 C.p.p.
Inculpatul solicită aplicarea procedurii abreviate de judecată.
Instanța a ascultat inculpatul cu privire la dispozițiile art. 374 alin 4 C.p.p, a căror aplicare o solicită, declarația sa fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Președintele pune în discuție cererea inculpatului privind aplicarea procedurii abreviate de judecată.
Procurorul și avocatul persoanei vătămate solicită admiterea cererii formulată de inculpat.
Instanța, în temeiul art. 375 alin 1 C.p.p., admite cererea inculpatului privind aplicarea dispozițiilor art. 374 alin 4 C.p.p precizând că se va urma procedura simplificată de judecată și nu se mai procedează la readministrarea probelor din cursul urmăririi penale sau administrarea unor probe noi cu excepția probei cu înscrisuri.
În temeiul art. 375 alin. 2 C.pr.pen. instanța a întrebat inculpatul și reprezentantul persoanei vătămate dacă propun administrarea de probe cu înscrisuri.
Avocatul persoanei vătămate nu are probe de propus.
Inculpatul solicită în apărare proba cu înscrisuri, sens în care, depune la dosar, copia mai multor facturi în legătură cu care precizează că fac dovada achitării unei părți din pensia de întreținere datorată minorului.
Procurorul și avocatul persoanei vătămate solicită admiterea probei cu înscrisuri propusă de inculpat.
Instanța constatând că proba cu înscrisuri propusă de inculpat este concludentă și utilă soluționării cauzei, în baza art. 100 alin 3 și art. 377 alin 1 C.p.p încuviințează proba, înscrisurile fiind depuse în ședință publică și atașate la dosarul cauzei.
Potrivit art. 387 alin 1 C.p.p, instanța a întrebat procurorul și părțile dacă mai au de dat explicații ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetării judecătorești.
Nemaifiind formulate alte cereri, în temeiul art. 387 alin 2 C.p.p. instanța declară terminată cercetarea judecătorească și dispune trecerea la dezbateri, potrivit art. 388 alin 1 C.p.p.
Reprezentantul Ministerului Public, în ceea ce-l privește pe inculpatul T. I. trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 6155/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, solicită instanței să dispună amânarea aplicării pedepsei conform art. 83 – 84 C.p., urmând să i se atragă atenția asupra dispozțiilor art. 88 C.p., a căror încălcare va atrage revocarea amânării aplicării pedepsei; să ia act că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 396 ali. 10 din C.p.p. Pe latură civilă, solicită instanței să ia act că reprezentantul legal al persoanei vătămate s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 9600 de lei și să respingă ca inadmisibilă constituirea de parte civilă și, în temeiul art. 271 alin. 1 C.pr.pen. să fie obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Avocatul persoanei vătămate arată că, din probele administrate, rezultă că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 378 alin. 1 lit. c din Codul penal., acesta recunoscând fapta. Pe latură civilă, solicită obligarea inculpatului la plata sumei de 9600 de lei, sumă ce reprezintă obligația inculpatului față de minor stabilită prin sentința civilă aflată la dosar, obligație pe care inculpatul nu și-a achitato, nu s-a mai ocupat și nu s-a mai interesat de minor timp de 10 ani, ce face și dacă are cu ce și cine să-l îngrijească. Totodată, precizează că, la termenul anterior, inculpatul a menționat că nu i se permite să ia legătura cu minorul, dar acesta no dorește. Or, sunt și alte posibilități de a lua legătura cu copilul, să meargă la școală, să vorbească la telefon, dar acesta nici nu a încercat, dovadă fiind și faptul că nu i-a achitat nici pensia de întreținere. În concluzie, față de cele arătate, solicită condamnarea inculpatului. Reprezentantul legal al persoanei vătămate precizează că este de acord cu concluziile avocatului ales.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, potrivit disp. art. 389 alin 1 C.p.p, arată că nu este adevărat faptul că nu a vrut să ia legătura cu copilul. Au fost și părinții lui să-l vadă și nu au fost primiți. Nu a lăsat nici copilul să vină la el, spunând că nu are ce să caute la țară. Mai arată că, acum 10 ani când a fost procesul de divorț, a avut o înțelegere cu fosta soție și i-a lăsat apartamentul cu tot ce era în el, iar aceasta a spus verbal că nu are nevoie de acea sută de lei. Mai arată că, în urmă cu circa 5 ani de zile au avut o tentativă de împăcare și au stat câteva luni împreună.
Instanța reține cauza pentru deliberare și pronunțare.
INSTANTA
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina nr. 6155/P/2014 înregistrat pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr._, inculpatul T. I., a fost trimis în judecată în stare de libertate pentru infracțiunea de Abandon de familie, fapte prev. și ped. de art. 378 alin. 1 lit. c din Codul penal.
În actul de sesizare s-a reținut, în fapt, că inculpatul T. I. nu a plătit pensia de întreținere la care a fost obligat prin sentința civilă nr. 1851/13.04.2006 a Judecătoriei Slatina, în favoarea minorului T. A. B., în vârstă de 13 ani, începând cu data de 16.03.2006, în cuantum de 100 de lei lunar, neachitând până la această dată nici o sumă de bani, acumulând o restanță de 10.700 de lei până în luna ianuarie 2015.
Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 17.09.2015 în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 6155/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina privind pe inculpatul T. I., trimis în judecată în stare de libertate pentru infracțiunea de Abandon de familie, fapte prev. și ped. de art. 378 alin. 1 lit. c din Codul penal, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. Prin același act s-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul T. I..
În cursul cercetării judecătorești a fost audiat inculpatul, care a recunoscut în totalitate faptele reținute în sarcina sa, nu a contestat probele administrate la urmărirea penală și a fost de acord ca în măsura în care va fi găsit vinovat, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității. A fost audiat reprezentantul legal al persoanei vătămate, numita T. Doinița, care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 9600 lei reprezentând restanțe pe care le are inculpatul în achitarea pensiei de întreținere în favoarea minorului T. A.-B. pentru perioada 2006-2014, pensia fiind stabilită prin sentința civilă nr. 1851/2006 din ds. 1453/2006 al Judecătoriei Slatina.
Tot pe parcursul cercetării judecătorești, s-a atașat la dosar fișa de cazier judiciar a inculpatului.
Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 18.12.2014, P. de pe lângă Judecătoria Slatina a fost sesizat prin plângere prealabilă, de către reprezentantul legal al persoanei vătămate T. A. B., T. Doinița, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin. 1 lit. c C.p., constând în aceea că inculpatul T. I. nu a achitat nici o sumă de bani cu titlu de pensie de întreținere în favoarea minorului T. A. B., în vârstă de 13 ani, în cuantum de 100 lei lunar, în perioada martie 2006 – ianuarie 2015, având o restanță în cuantum de_ lei, până în luna ianuarie 2015.
În fapt, inculpatul T. I. a fost căsătorit cu numita T. Doinița în perioada 1987 – 2006, iar din căsătorie a rezultat minorul T. A. B., născut la data de 01.01.2002.
Prin sentința civilă nr. 1851/13.04.2006 a Judecătoriei Slatina s-a stabilit cuantumul pensiei de întreținere în sarcina inculpatului, în valoare de 100 lei lunar, începând cu data învoielii părților – 16.03.2006 și până la apariția vreunei cauze de modificare sau stingere a obligației de plată.
Cu ocazia audierii reprezentantului legal al persoanei vătămate, acesta a arătat că inculpatul T. I. nu a achitat pensia de întreținere niciodată, acumulând o restanță de aproximativ 9600 lei pentru perioada 2006 - 2014. A mai precizat reprezentantul legal al persoanei vătămate că inculpatul nu numai că nu a achita pensia de întreținere, dar nu s – a ocupat nici în alt mod de creșterea și educarea minorului rezultat din căsătorie.
Prin declarația martorului S. M., se confirmă faptul că deși inculpatul a fost obligat la plata unei pensii de întreținere către minorul T. A. B. în cuantum de 100 lei lunar, acesta nu a achitat pensia de întreținere din anul 2006 și până în prezent.
Fiind audiat la urmărirea penală, inculpatul T. I. a recunoscut că nu a achitat pensie de întreținere din anul 2006, de la data stabilirii obligației de întreținere, invocând existența unei înțelegeri între el și reprezentantul legal al persoanei vătămate. A mai declarat inculpatul că nu desfășoară activități aducătoare de venituri, conviețuind cu părinții săi care îl ajută cu diferite sume de bani din pensiile pe care le primesc.
În ceea ce privește pretinsa înțelegere dintre reprezentantul legal al persoanei vătămate și inculpat, instanța constată că probele administrate în cauză nu susțin apărarea inculpatului, nerezultând că între inculpat și numita T. Doinița ar fi operat o astfel de înțelegere. Pe de altă parte, chiar dacă ar fi existat o înțelegere între reprezentantul legal al persoanei vătămate și inculpat cu privire la neplata pensiei de întreținere stabilită pe cale judecătorească, această situație nu ar fi reprezentat o împrejurare care să – l exonereze pe inculpat de obligația stabilită în sarcina sa de a – i plăti minorului, lunar, suma de 100 lei.
În cursul judecății, inculpatul a recunoscut în totalitate fapta reținută în sarcina sa, solicitând aplicarea procedurii abreviate de judecată.
În raport de probele administrate în cauză, instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat.
În drept, fapta inculpatului T. I., care, cu rea credință, nu a achitat pensie de întreținere stabilită pe cale judecătorească în favoarea persoanei vătămate minor T. A. B., din luna martie 2013 până în prezent, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abandon de familie faptă prev. și ped. de art. 378 alin. 1 lit. c din Codul penal.
Se apreciază că acționând în acest mod inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea lui prin săvârșirea acelei fapte reținându-se sub aspect subiectiv ca formă de vinovăție intenția directă.
La stabilirea acestei situații de fapt, precum și a vinovăției inculpatului, instanța a avut în vedere următoarele mijloace de probă: declarație reprezentant legal persoană vătămată, declarații martor, declarație inculpat, alte înscrisuri.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi stabilită în sarcina inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
În concret, instanța reține că inculpatul se afla la primul conflict cu legea penala, a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată și a răspuns la toate solicitările organelor judiciare. Totodată, instanța are în vedere și starea de pericol creată pentru relațiile sociale referitoare la raporturile ce presupun obligația de întreținere între membrii de familie, perioada mare de timp în care inculpatul nu și – a îndeplinit obligația de întreținere astfel cum a fost stabilită prin hotărâre judecătorească – aproximativ 9 ani, starea fizică a inculpatului care îi permite acestuia să desfășoare activități aducătoare de venituri, pasivitatea lipsită de vreo justificare în acordarea de ajutor numitei T. Doinița în creșterea și educarea minorului dar și conduita inculpatului după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal care a înțeles să achite sume de bani cu titlu de pensie de întreținere de abia după i s – a adus la cunoștință că împotriva sa a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru infracțiunea de abandon de familie și a fost audiat în calitate de inculpat în condițiile în care a luat la cunoștință de existența plângerii penale prealabile formulate împotriva sa încă din luna ianuarie a anului 2015. Pentru aceste motive instanța apreciază că se impune nu doar stabilirea unei pedepse în sarcina inculpatului în condițiile art. 83 și următoarele din Codul penal, ci aplicarea și, mai departe, condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, aceasta fiind de natură să realizeze scopul educativ și preventiv al măsurii dispuse.
Cu respectarea limitelor prevăzute de lege și ținând cont de considerentele anterior expuse, instanța apreciază că se impune aplicarea unei pedepse cu închisoarea situată peste minimul prevăzut de lege pentru a putea fi astfel îndeplinit scopul preventiv-educativ al pedepsei.
Pentru aceste motive, având în vedere și aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 375 alin. 1 și art. 396 alin. 10 din Codul penal, va stabili pedeapsa de 1 an închisoare în sarcina inculpatului T. I., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de Abandon de familie, prevăzută de art. 378 alin. 1 lit. c din Codul penal.
În ceea ce îl privește pe inculpat, instanța apreciază că scopul pedepsei și reinserția socială a acestuia pot fi atinse mai bine fără privare de libertate, prin suspendarea executării sub supraveghere conform art. 91 C.pen.
În acest sens, instanța are în vedere, pe de o parte, că pedeapsa aplicată inculpatului nu depășește 3 ani închisoare, nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, și – a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, iar pe de altă parte, ține seama de vârsta inculpatului și de posibilitățile reale de îndreptare a acestuia dar și de faptul că inculpatul a achitat, în perioada aprilie – septembrie 2015, suma de 3800 lei cu titlu de pensie de întreținere, apreciind că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni. Totodată însă, instanța apreciază că este necesară supravegherea conduitei inculpatului pentru o perioadă determinată de timp.
Astfel, în baza art. 91 din Codul penal va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și va stabili un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 din Codul penal.
În baza art. 93 alin. 1 din Codul penal va obliga inculpații ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 lit. b din Codul penal va impune inculpatului să execute următoarea obligație:
- să frecventeze un curs de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O. sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 93 alin. 3 din Codul penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Primăriei comunei Stoicănești, jud. O. sau Școlii Gimnaziale Stoicănești, jud. O., pe o perioadă de 70 de zile.
În baza art. 91 alin. 4 din Codul penal va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 din Codul penal.
În baza art. 19 și 397 C.p.p., va respinge ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de către persoana vătămată T. A. B. prin reprezentant legal T. Doinița cu privire la daunele materiale solicitate. Pentru a ajunge la această concluzie instanța are în vedere faptul că acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal privind infracțiunea de abandon de familie îndeplinește condițiile de admisibilitate în măsura în care nu există un titlu executoriu în baza căruia să poată fi recuperate sumele de bani la a căror plată inculpatul să fi fost obligat. Or, în prezenta cauză persoana vătămată are la dispoziție titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 1851 din 13.04.2006 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. 1453/2006, irevocabilă prin neapelare, titlu în baza căruia se poate îndrepta, în cadrul activități de executare silită, împotriva inculpatului T. I. pentru recuperarea sumelor datorate de către acesta persoanei vătămate T. A. B. cu titlu de pensie de întreținere.
În baza art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală va obliga inculpatul T. I., CNP_, la plata sumei de 350 lei cheltuieli judiciare avansate de stat(din care suma de 150 lei avansată în faza de urmărire penală).
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 378 alin. 1 lit. c din Codul penal cu aplicarea art. 374 alin. 4 și art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, condamnă pe inculpatul T. I., fiul lui A. și A., născut la data de 12.01.1962 în ., fără ocupație, stagiu militar satisfăcut, stare civilă – divorțat, făr antecedente penale, domiciliat în ., ., jud. O., CNP_, la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de Abandon de familie.
În baza art. 91 din Codul penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilește un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 din Codul penal.
În baza art. 93 alin. 1 din Codul penal obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O., la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 lit. b din Codul penal impune condamnatului să execute următoarea obligație:
- să frecventeze un curs de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul O. sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 93 alin. 3 din Codul penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei comunei Stoicănești, jud. O. sau Școlii Gimnaziale Stoicănești, jud. O. pe o perioadă de 70 de zile.
În baza art. 91 alin. 4 din Codul penal atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 din Codul penal.
În baza art. 19 și 397 din Codul de procedură penală, respinge ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de către persoana vătămată T. A. B. prin reprezentant legal T. Doinița cu privire la daunele materiale solicitate.
În baza art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală obligă inculpatul T. I., CNP_, la plata sumei de 350 lei cheltuieli judiciare avansate de stat(din care suma de 150 lei avansată în faza de urmărire penală).
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.10.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
C. N.-C. T. D.
Red. CNC
Tehnored. CNC/IM
5 ex./28.10.2015
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 651/2015.... | Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Sentința nr. 728/2015.... → |
|---|
