Conducere fără permis. Art.335 NCP. Sentința nr. 1488/2015. Judecătoria VASLUI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1488/2015 pronunțată de Judecătoria VASLUI la data de 08-12-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA V.
JUDVS
Sentința penală Nr. 1488/2015
Ședința publică de la 08 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. C. S.
Grefier E. M. B.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria V. este reprezentat de procuror S. F.
Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpatul L. I., domiciliat în . V., trimis în judecată, în stare de libertate, pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul fără a poseda permis de conducere, prevăzută de art. 335 al. 1 din Noul Cod penal.
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform dispozițiilor art. 369 din Noul Cod de procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns inculpatul L. I. și martora din lucrări G. M. M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura este legal îndeplinită; - că nu a fost executat mandatul de aducere emis pe numele martorei din lucrări G. M. M..
Instanța aduce la cunoștința inculpatului L. I. în ce constă învinuirea care i se aduce, respectiv, că a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria V. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul fără a poseda permis de conducere, prevăzută de art. 335 al. 1 din Noul Cod penal.
Instanța pune în vedere inculpatului L. I. că are dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-i-se atenția că ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa, și de asemenea să declare tot ce știe cu privire la faptă.
Inculpatul L. I., interpelat fiind arată că nu este de acord să dea declarație în cauză însă menține declarațiile date în cursul urmăririi penale, aspect consemnat în procesul-verbal atașat la dosar.
Instanța aduce la cunoștință martorei G. M. M., înainte de a trece la audierea acesteia, drepturile și obligațiile prevăzute de art. 120 alin. 1 și 2 Cod de procedură penală.
S-a ascultat martora G. M. M., în conformitate cu dispozițiile art. 122 Cod de procedură penală, sub prestare de jurământ potrivit art. 121 Cod de procedură penală, depozițiile fiind consemnate în procesul-verbal care, după ce a fost citit și semnat, s-a atașat la dosarul cauzei.
Având cuvântul, reprezentantul Parchetului arată că, față de data săvârșirii infracțiunii și limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea pentru care este trimis în judecată inculpatul, ar putea exista problema unui apărător din oficiu, art. 335 Noul Cod penal, astfel cum a fost trimis în judecată acesta, prevede pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani, astfel că pe Noul Cod penal nu s-ar impune desemnarea de apărător din oficiu însă, pe Vechiul Cod penal, limita de pedeapsă pentru această infracțiune era pe 5 ani inclusiv, urmând ca instanța să aprecieze dacă se impune sau nu desemnarea de apărător din oficiu pentru inculpat.
Instanța aduce la cunoștință că, dispozițiile Codului de procedură penală sunt de imediată aplicare, astfel încât apreciază că nu este necesară asistența juridică obligatorie a inculpatului L. I..
Părțile interpelate fiind arată că nu mai au de formulat cereri în cauză și se poate acorda cuvântul la fond.
Având în vedere precizarea părților cum că nu mai au de formulat cereri în cauză, în baza art. 387 alin. 2 Cod procedură penală instanța constată cercetarea judecătorească terminată și acordă cuvântul la dezbateri privind fondul cauzei.
Având cuvântul, reprezentantul Parchetului arată că inculpatul L. I. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drum public a unui vehicul de către o persoană fără a poseda permis de conducere.
Cu privire la situația de fapt, s-a reținut că pe data de 14.01.2014 inculpatul, deși nu poseda permis de conducere, s-a urcat la volanul unui autoturism și l-a condus pe drumurile publice, a plecat din localitatea Solești, a ajuns în municipiul V., s-a întâlnit și niște prieteni, a condus și în municipiul V., iar pe . oprit de un echipaj al Poliției rutiere, ocazie cu care s-a constatat că nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.
Rezultă din probatoriul administrat, fără niciun dubiu vinovăția inculpatului L. I., motiv pentru care reprezentantul Parchetului solicită instanței să dispună stabilirea unei pedepse în sarcina inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. 1 Noul Cod penal și amânarea aplicării acestei pedepse, având în vedere circumstanțele personale ale inculpatului. Cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Având ultimul cuvânt, inculpatul L. I. nu are nimic de spus.
Instanța declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Pe rolul acestei instanțe, la data de 25.06.2015, sub dosar nr._ a fost înregistrat Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria V. nr. 301/P/2014 din 15.06.2015 prin care, în temeiul art. 327 al.1 lit.a Noul Cod procedură penală, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului L. I. pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul fără permis de conducere, faptă prevăzută de art. 335 alin.1 N. Cod penal.
În esență, în cuprinsul actului de sesizare s-a reținut în sarcina inculpatului L. I. că, în data de 14.01.2014, în jurul orelor 20:10, a condus autoturismul marca Audi cu număr de înmatriculare_ pe raza mun. V. fără a poseda permis de conducere.
În susținerea actului de sesizare au fost indicate următoarele mijloace de probă:
- proces – verbal de constatare a infracțiunii
- planșa foto
- adresa nr.301/12.08.2014 a IPJ V. - Serviciul Rutier
- declarație inculpat
- declarație martor G. M. M.
P. încheierea dată în camera de Consiliu din 18.08.2015, judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346 alin.2 Cod procedură penală, a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 301/P/2014 din 15.06.2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria V. privind pe inculpatul L. I., trimis în judecată în stare de libertate pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul fără permis de conducere, faptă prevăzute de art. 335 alin.1 N. Cod penal, și a dispus începerea judecății cauzei.
În ședința publică din 08.12.2015, inculpatul L. I. a fost audiat, acesta refuzând să dea declarație și nu a solicitat probe.
A fost audiată și martora G. M. M..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt și în drept următoarele:
ÎN FAPT
La data de 14.01.2014, în jurul orei 20:10, un echipaj de poliție din cadrul Poliției Rutiere, în timp ce efectua serviciul de îndrumare și control pe raza mun. V., respectiv pe . pentru control autoturismul marca Audi, cu nr. de înmatriculare_, care era condus de inculpatul L. I..
În urma verificărilor efectuate s-a constatat că inculpatul L. I. nu deținea permis de conducere pentru nici o categorie de vehicule.
Fiind audiat, în cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut comiterea faptei, iar în fața instanței de judecată acesta a refuzat să dea declarație, prevalându-se de dreptul la tăcere.
Situația de fapt reținută, este dovedită cu următoarele mijloacele de probă: proces – verbale de constatare a infracțiunii
- planșa foto
- adresa nr.301/2014 a IPJ V. - Serviciul Rutier
- declarație inculpat
- declarație martor G. M. M..
Întrucât situația de fapt reținută în actul de inculpare se coroborează cu faptele și împrejurările ce rezultă din ansamblul probatoriului administrat în cauză, instanța constată că săvârșirea faptei și vinovăția inculpatului au fost dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă, fiind răsturnată în mod clar prezumția legală relativă de nevinovăție instituită în favoarea inculpatului prin dispozițiile art. 99 și art. 4 Noul Cod de procedură penală, art. 23 alin.11 din Constituția României și art. 6 paragraf 2 din Convenția Europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale.
ÎN D.
Fapta inculpatului L. I. care, în data de 14.01.2014, a condus pe .. V., autoturismul marca Audi, cu număr de înmatriculare_, fără a avea dreptul de a conduce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 86 alin.1 din OUG nr. 195/2002 cu apl. art.5 N. Cod pen. (art.335 al.1 N. Cod pen.).
Referitor la încadrarea juridică, instanța constată că infracțiunea prevăzută și sancționată de art. 86 alin.1 din OUG nr. 195/2002 este incriminată în art. 335 alin.1 Noul Cod penal.
Astfel, potrivit art. 335 alin.1 Noul Cod penal „conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.
Varianta prevăzută de art. 335 alin.1 Noul Cod penal, preia elementele constitutive din reglementarea anterioară, în privința sancțiunii Noul Cod penal nemodificând limita sancțiunii, în ambele reglementări pedeapsa aplicabilă fiind aceeași – de la unu la 5 ani.
Cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile, care va fi analizată global, instanța reține că, față de posibilitatea reținerii circumstanțelor atenuante și a efectelor acestora, precum și a posibilității aplicării suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzută de Vechiul Cod penal, legea penală veche este mai favorabilă.
Astfel, referitor la reglementarea art. 81 și urm. Vechiul Cod penal, aceasta este mai favorabilă prin prisma condițiilor de acordare – nu există limită legală a pedepsei pentru aplicabilitatea ei, limita pedepsei concret aplicată pentru o infracțiune este mai ridicată, antecedentele care constituie impediment la acordare sunt mai restrânse, obligațiile pe durata termenului de încercare sunt mai puține.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin.2 Cod procedură penală întrucât s-a stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune sub aspectul laturii obiective și a fost săvârșită de către inculpatul L. I. cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța va dispune condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată prin aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de textul incriminator.
Instanța va avea în vedere că funcțiile de constrângere și reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corectă proporționare a acestora, ținând seama și de persoana căreia îi este destinată, în vederea reintegrării în societate.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului L. I. instanța va ține seama de limitele de pedeapsă prevăzute de art.86 alin.1 V. Cod penal, de gradul de pericol social concret al faptei comise dat de circumstanțele reale ale faptei (starea de pericol pentru relațiile sociale privind circulația pe drumurile publice generată de conducerea autovehiculului pe drumurile publice fără a deține permis de conducere, ora la care a condus), dar și de persoana inculpatului, în vârstă de 21 de ani, de atitudinea sinceră de recunoaștere și regret manifestată pe parcursul procesului penal, colaborând cu organele judiciare.
Vor fi reținute astfel, în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art.74 al.1 lit.a,c V. C.pen, respectiv conduita bună a inculpatului anterior comiterii faptei, atitudinea sa sinceră și se va da eficiență dispozițiilor art.76 lit.e V.C.pen, coborând pedeapsa ce va fi aplicată în limitele permise de acest text de lege.
Punând în balanță ansamblul tuturor circumstanțelor de natură a caracteriza faptele și persoana inculpatului L. I., instanța apreciază că pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către acesta și formarea unei atitudini corecte a acestuia față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială se impune condamnarea acestuia la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu deține permis de conducere prevăzută de art. 86 alin.1 din OUG nr. 195/2002 modificată prin Legea nr.49/2006 (art. 335 alin.1 Noul Cod penal) cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, și a art.74 al.1 lit.a,c, art.76 lit.e V.C.pen.
Instanța apreciază că prin aplicarea acestei pedepse inculpatului L. I. rolul coercitiv și educativ al sancțiunii va fi atins, pedeapsa aplicată având în același timp și un puternic rol preventiv în privința acestui gen de fapte antisociale.
Conform dispozițiilor art.12 al.1 din Lg. nr.187/2012 rap. la art.5 N. Cod pen, va interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei aplicate exercitarea dreptului prevăzut de art.64 lit. a teza a II-a și anume dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective, precum și a dreptului prevăzut la litera b acela de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, față de soluția de condamnare instanța considerându-l nedemn de exercitarea acestor drepturi.
Astfel, din motivarea deciziei nr. 2/06.10.2005 a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord ) rezultă că dreptul la vot, garantat de art. 3 din Protocolul 1 al Convenției, nu este absolut și poate face obiectul unor limitări, statele contractante având o largă marjă de apreciere în materie.
Această marjă de apreciere nu este însă nelimitată, restricțiile și limitările în materia dreptului la vot trebuind apreciate de o instanță independentă în fiecare caz în parte.
Din decizia instanței europene rezultă că ceea ce este criticabil este legea ce interzice automat și nediferențiat dreptul la vot unei categorii întregi de persoane.
Art. 71 alin. 1 Cod penal, referitor la pedepsele accesorii, prevede: condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a, b, c Cod penal din momentul în care hotărârea a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei.
Art. 64 alin. 1 lit. a Cod penal, se referă la dreptul de a alege și a fi ales în autoritățile publice și în funcțiile elective publice. Această pedeapsă se aplică de drept odată cu pronunțarea unei pedepse privative de libertate pentru comiterea unei infracțiuni.
Acest procedeu este nerezonabil, interdicția drepturilor electorale fiind aplicată fără respectarea principiului proporționalității în fiecare caz în parte.
La individualizarea juridică a modalității de executare a pedepsei principale, instanța în baza art.81 alin.1 Cod penal din 1968 cu referire la art.5 Noul Cod penal și art.15 din Legea nr. 187/2012 va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului H. R. I. pe perioada unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni, stabilit potrivit dispozițiilor art. 82 Cod penal din 1968.
În baza art. 83 Cod penal din 1968 va atrage atenția inculpatului că, dacă în cursul termenului de încercare va săvârși din nou o infracțiune pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Conform art.71 al.5 C.pen. din 1969 se va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În baza art. 274 alin.1 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul L. I. la plata către stat a sumei de 400 lei- reprezentând cheltuieli judiciare avansate în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 396 al. 1, 2 Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul L. I., fiul lui V. și D., născut la 05.02.1994 în V., cetățean român, necăsătorit, studii-10 clase, domiciliat în . V., fără antecedente penale, C.N.P.-_, la pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzute și sancționate de art. 86 al. 1 din O.U.G. 195/02 republ. (art. 335 al. 1din Noul Cod penal) cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal și a art. 74 al. 1 lit. a, c, art. 76 lit. e Vechiul Cod penal (fapta 14.01.2014).
Conform art. 12 al. 1 din Lg. nr. 187/2012 rap. la art. 5 Noul Cod penal, interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, lit. b Vechiul Cod penal în condițiile prev. de art. 71 al. 1, 2 Vechiul Cod penal.
În baza art. 81 Vechiul Cod penal rap. la art. 5 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate și fixează termen de încercare de 2 ani și 10 luni, conf. art. 82 Vechiul Cod penal.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Vechiul Cod penal privind condițiile revocării suspendării executării pedepsei.
În baza art. 71 al. 5 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
Analizând global, constată că legea penală veche este mai favorabilă.
În baza art. 274 al. 1 Cod procedură penală obligă pe inculpatul L. I. la plata către stat a sumei de 400 lei-cheltuieli judiciare avansate în cursul urmăririi penale și al judecății.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08 decembrie 2015.
Președinte,
L. C.
S. Grefier,
E. M.
B.
Red. S.C.L.
Th-red. B.E.M.
Ex. 4/12.01.2016
| ← Plângere conform art. 104 din Legea 254/2013. Sentința nr.... | Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine.... → |
|---|
