Furt calificat. Art.229 NCP. Sentința nr. 101/2015. Judecătoria VASLUI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 101/2015 pronunțată de Judecătoria VASLUI la data de 28-01-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA V.
JUDEȚUL V.
SENTINȚA PENALĂ NR.101
Ședința publică de la 28.01. 2015
Instanța constituită din:
Președinte: A.-C. C.
Grefier: M. N.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria V. este reprezentat de procuror S. F.
Pe rol fiind pronunțarea cauzei penale privind pe inculpatul Z. I. M., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit.d Cp cu aplicarea art. 35 alin. 1 și art. 44 alin. 1 NCP.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile,
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică din 21.01.2015, fiind consemnate în încheierea din acea zi ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. La acel termen, având nevoie de mai mult timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea în cauză pentru data de astăzi, 28.01.2015 când:
INSTANȚA
Deliberând în cauza de față constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 4501/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria V. s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului Z. I. M., pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1 – art.229 alin.1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art.35 alin.1 și art.44 alin.1 Cod penal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11.11.2014 sub nr._ .
În actul de sesizare al instanței, s-au reținut următoarele:
1) În dimineața zilei de 11.09.2014 inculpatul Z. I.-M. a plecat, pe jos, din . V.. Pe raza comunei Munteni de Jos, s-a oprit, a observat o casă arătoasă care i-a atras atenția și s-a hotărât să sustragă bunuri.
Inculpatul s-a asigurat că nu-l vede nimeni, a escaladat gardul și a pătruns în curtea locuinței persoanei vătămate D. D.-C., s-a deplasat în spatele casei unde a constatat că prima ușă a bucătăriei s-a deschis. Acesta a spart geamul de la a doua ușă și a pătruns în locuința respectivă. Din interior, inculpatul a sustras următoarele bunuri: ramă-foto marca Philips, o tabletă marca Eboda, un aparat foto Canon, un încărcător de aparat foto Sony, două spray-uri iritant-lacrimogene, o lanternă, un baston telescopic, bijuterii din aur în cantitate de 100 gr. bijuterii din argint, în cantitate de 40 gr, suma de 3300 lei și 240 euro. Inculpatul a folosit mănuși și bunurile sustrase le-a pus într-o geantă găsită în locuința părții vătămate.
După comiterea faptei inculpatul a ieșit din locuință pe geamul de la bucătărie după care a părăsit locuința respectivă. Acesta a luat o mașină de ocazie și în apropierea stației Peco LUKOIL V. s-a oprit și a ales din bijuteriile sustrase, pe acelea pe care le-a considerat prețioase, iar restul le-a aruncat într-un canal de colectare a apei menajere. După aceea, și-a continuat deplasarea cu un taxi până la hotelul „Eurolux” din V..
La hotelul „Eurolux” a închiriat o cameră dublă și l-a sunat pe martorul O. C., un taximetrist pe care-l cunoștea. Cu taxiul martorului O. C. s-a deplasat la Silver Mall V. unde și-a cumpărat o geacă din blugi, un tricou, o pereche de adidași „Niki” după care a servit masa în același loc împreuna cu martorul O. C.. Pe drum spre hotel inculpatul i-a dat martorului mai sus menționat un inel din aur alb spunându-i că i-l face cadou.
La hotel inculpatul a făcut baie și s-a îmbrăcat cu hainele cumpărate, după care l-a sunat pe martorul S. I.-F. și cu bunurile sustrase s-a întâlnit la terasa hotelului Racova unde au consumat două beri. Inculpatul i-a propus martorului S. I.-F. să meargă la Bacău să se distreze, propunere cu care acesta din urmă a fost de acord.
Inculpatul Z. I.-M. i-a cumpărat martorului S. I.-F. o pereche de pantaloni, un tricou și a luat legătura cu un taximetrist din Bacău pe nume M. C. spunându-i acestuia să vină în V. să-l ia.
În jurul orei 21.00 inculpatul împreună cu martorul S. I.-F., cu taxi-ul cu nr. de înmatriculare_, condus de martorul M. C. au ajuns în Bacău, inculpatul plătind taximetristului suma de 220 lei.
În gară, inculpatul a găsit două fete necunoscute cărora le-a dat suma de 800 lei și împreună cu ele și martorul S. I.-F. au petrecut noaptea la pensiunea „Via Lux” într-un apartament închiriat.
În jurul orei 8.00 când s-a trezit, inculpatul a constatat că martorul S. I.-F. nu se mai afla în camera alăturată și când s-a uitat în geantă a observat că-i lipsește portofelul în care mai avea suma de 1950 lei și 200 euro, cartea de identitate, precum și bijuterii din aur și argint.
Inculpatul l-a sunat pe taximetristul M. C. spunându-i că martorul S. I.-F. l-a lăsat fără nimic.
În piața Bacău inculpatul a vândut tableta, aparatul foto, două telefoane, un încărcător de cameră și două spray-uri iritant-lacrimogene unei persoane pentru suma de 87 lei.
După aceea, cu microbuzul s-a deplasat în V. și spre seară a luat legătura cu numita I. R.-G., concubina martorului S. I.-F. care i-a adus cartea de identitate și un săculeț cu bijuterii din aur și argint.
Ulterior la datele de 11.9.2014,16.09.2014 și 01.10.2014 inculpatul a amanetat la S.C. Genperla PT Aspendos SRL V., pentru suma de 5270 lei, mai multe bijuterii din aur alb și aur galben din cele sustrase de la partea vătămată.
2) La data de 15.10.2014 inculpatul s-a deplasat în . la locuința persoanei vătămate și în același mod a pătruns în casă. Inculpatul a escaladat gardul locuinței persoanei vătămate, a pătruns în curte, s-a deplasat în spatele casei, unde, cu o unealtă găsită în curte a forțat geamul de la bucătărie și a intrat în casă.
Din interior a sustras următoarele bunuri: un borcan cu cafea „Red Mountain”, sticlă cu vin „Crideni”, o sticlă cu vin cu inscripția „Grant-s” cu vișinată, un parfum „Dkny”, un parfum „Dolce&Cabana”, un parfum „Estee Lauder”, un aparat foto „Sony”, două stick-uri, un cititor card, un ceas marca „Cacharel” de culoare albă, un ceas marca „Casio”, un pix cu inscripția „Stodal”, un inel aur galben de 14 k, de două grame, două perechi de cercei din aur alb, a câte un gram fiecare, o casetă din lemn de culoare maro în care se aflau bijuterii din argint (inele, lanțuri, broșe pandantive) în greutate de cca 400 gr.
Inculpatul a pus bunurile sustrase într-o geantă găsită în leaving după care a părăsit locuința persoanei vătămate, prin același loc pe unde a intrat.
După aceea inculpatul a amanetat bijuteriile din aur la S.C Genperla PT Aspendos SRL V. pentru suma de 1285 lei.
În timpul urmăririi penale a fost audiată ca martor numita F. N.-R. gestionară la S.C Genperla PT Aspendos SRL V. care a declarat că a încheiat contracte de amanet cu inculpatul Z. I.-M. care a amanetat cantitatea de 85,46 gr aur și a primit suma de 6180 lei.
În cauză a fost audiat ca martor numitul S. I.-F. care a declarat următoarele:
În ziua de 11.09.2014 s-a întâlnit cu inculpatul Z. I.-M. la hotelul „Racova” unde au consumat două beri. Inculpatul i-a propus să meargă în Bacău pentru a se distra, propunere cu care a fost de acord.
Acesta a declarat că inculpatul i-a cumpărat o pereche de pantaloni și un tricou și l-a chemat pe taximetristul M. C. care i-a dus la Bacău cu taxiul marca L. cu nr. de înmatriculare_ . Ajunși la Bacău inculpatul a chemat două fete pe care le-a plătit cu suma de 800 lei și s-au deplasat la pensiunea „Via Lux” unde a închiriat un apartament.
Martorul S. I.-F. a relatat că în apartament inculpatul a scos mai multe bunuri dintr-o geantă s-a uitat la ele și le-a pus înapoi în geantă. Acest martor a menționat că după ce fetele au plecat iar inculpatul dormea, a intrat în camera unde dormea inculpatul și i-a sustras din geantă două săculețe cu bijuterii și portofelul îi i e se afla suma de 1950 lei, 200 de euro și cartea de identitate, după care a părăsi pensiunea.
Martorul a luat un taxi pe care l-a plătit cu suma de 210 lei și a plecat spre municipiul V..
Ajuns în V. a cheltuit bani pe băutură și taxiuri și i-a dat numitului V. A. suma de 300 lei.
În aceeași zi martorul S. I.-F. l-a rugat pe martorul M. C. să amaneteze bijuteriile deoarece el nu avea buletin.
Martorul Maltei C. a amanetat bijuteriile la casa de amanet „Smarald” pentru suma de 700 lei din care suma de 100 lei i-a revenit acestui martor.
După aceea martorul S. I.-F. a aruncat într-un canal cartea de identitate a inculpatului, a ascuns banii care i-au mai rămas și s-a deplasat la locuința concubinei sale numita I. R.-G.. Aceasta a găsit bijuteriile sustras asupra concubinului ei și deoarece a primit mai multe telefoane de la inculpat, martorul S. I.-F., după ce a recuperat cartea de identitate a inculpatului din canal, a trimis-o pe concubina sa să se întâlnească cu inculpatul pentru a-i da cartea de identitate și restul de bijuterii.
Deoarece s-a certat cu concubina sa martorul S. I.-F. s-a deplasat în municipiul Iași unde a cheltuit suma de 200 euro pe mâncare băuturi și taxiuri.
În timpul urmăririi penale a fost audiat ca martor numitul F. V., administrator la S.C. F. V. care a declarat că în ziua de 12.09.2014 au venit doi tineri care au spus că vor să vândă bijuterii din aur. Acesta a relatat că le-a oferit suma de 700 lei pentru bijuterii deteriorate, care le-a topit și o parte din bijuterii le-a lăsat în magazin.
La data de 22.10.2014 martorul F. V. a predat bijuteriile achiziționate de la M. C. predând de bună voie cantitatea de 7,62 gr. aur.
Fiind audiat ca martor numitul M. C. a declarat că la începutul lunii septembrie 2014 a fost contactat de către inculpat și s-a deplasat cu un taxi marca L. cu nr. de înmatriculare_ în V. de unde l-a luat inculpat și pe martorul S. I.-F. și i-a transportat în Bacău, cursă pentru care a primit suma de 220 lei.
Acest martor a precizat că după aproximativ o oră a fost solicitat de către inculpat care i-a cerut să-l transporte împreună cu S. I.-F. și două fete la pensiunea „Via Lux” din Bacău.
În timpul urmăririi penale a fost audiat ca martor numitul O. C. taximetrist care a declarat că în luna septembrie 2014 a fost solicitat de către inculpatul Z. I.-M. să-l ducă la complexul Silver Mall din V. de unde inculpatul și-a cumpărat o geacă din blugi, un tricou, o pereche de adidași „Nike” și au servit masa împreună.
Martorul mai sus menționat a precizat că inculpatul purta un inel din metal alb și i l-a făcut cadou.
La data de 24.10.2014 martorul O. C. a predat de bună voie inelul primit de la inculpat.
În cauză s-a întocmit Raportul de expertiză Criminalistică nr._/7.11.2014 efectuat de către experți din cadrul Serviciului Criminalistic al IPJ V. din care rezultă că opt dintre urmele papilare ridicate cu ocazia cercetării al fața loculului din data de 15.10.2014 au fost create de inculpatul Z. I.-M..
Prejudiciul cauzat este în valoare de 29.248,05 lei.
Fiind audiat, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor.
Pentru dovedirea situației de fapt expusă în rechizitoriu sunt menționate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare a infracțiunii prin SUNAU 112, declarațiile persoanei vătămate, proces-verbal de cercetare la fața locului, procese verbale de reconstituire, planșe foto, declarații martori, declarații inculpat, contracte case de amanet, calcul prejudiciu, raport de expertiză criminalistică, dovezi de predare-primire.
În cursul judecății, înainte de începerea cercetării judecătorești, respectiv la termenul de judecata din data de 21.01.2015, inculpatul Z. I.-M., asistat de apărător, s-a prezentat în fața instanței și după ce s-a dat citire actului de sesizare a instanței, a declarat că înțelege să se prevaleze de dispozițiile art. 375 din Codul de procedură penală privind procedura în cazul recunoașterii învinuirii. Inculpatul a recunoscut în totalitate faptele reținute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței, exprimându-și acordul ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Cererea formulată în temeiul art. 375 Cod procedură penală a fost încuviințată de instanță, după ce a fost pusă în discuția contradictorie a părților.
În baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, instanța reține aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de inculpat:
În dimineața zilei de 11.09.2014, în timp ce se afla pe raza comunei Munteni de Jos, inculpatul Z. I.-M. a observat o casă care i-a atras atenția și s-a hotărât să sustragă bunuri. S-a asigurat că nu-l vede nimeni, a escaladat gardul și a pătruns în curtea locuinței persoanei vătămate D. D.-C.. S-a deplasat în spatele casei, a deschis prima ușă a bucătăriei, a spart geamul de la a doua ușă, pe care apoi a descuiat-o și a pătruns în locuința respectivă. Din interiorul locuinței persoanei vătămate D. D.-C. inculpatul a sustras următoarele bunuri: ramă-foto marca Philips, o tabletă marca Eboda, un aparat foto Canon, un încărcător de aparat foto Sony, două spray-uri iritant-lacrimogene, o lanternă, un baston telescopic, bijuterii din aur în cantitate de 100 gr. bijuterii din argint, în cantitate de 40 gr, suma de 3300 lei și 240 euro.
La data de 15.10.2014, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul s-a deplasat în . la locuința persoanei vătămate. Inculpatul a escaladat gardul locuinței persoanei vătămate, a pătruns în curte, s-a deplasat în spatele casei, unde, cu o unealtă găsită în curte a forțat geamul de la bucătărie și a intrat în casă. De aici, a sustras următoarele bunuri: un borcan cu cafea „Red Mountain”, sticlă cu vin „Crideni”, o sticlă cu vin cu inscripția „Grant-s” cu vișinată, un parfum „Dkny”, un parfum „Dolce&Cabana”, un parfum „Estee Lauder”, un aparat foto „Sony”, două stick-uri, un cititor card, un ceas marca „Cacharel” de culoare albă, un ceas marca „Casio”, un pix cu inscripția „Stodal”, un inel aur galben de 14 k, de două grame, două perechi de cercei din aur alb, a câte un gram fiecare, o casetă din lemn de culoare maro în care se aflau bijuterii din argint (inele, lanțuri, broșe pandantive) în greutate de cca 400 gr. Bunurile sustrase au fost puse într-o geantă găsită în leaving după care a părăsit locuința persoanei vătămate, prin același loc pe unde a intrat.
O parte din bijuteriile sustrase au fost amanetate de inculpat la S.C Genperla PT Aspendos SRL, care s-a constituit parte civilă în prezenta cauză.
În drept, faptele inculpatului Z. I.-M. constând în aceea că la datele de 11.09.2014 și 15.10.2014 escaladat gardul curții și a pătruns prin efracție în locuința persoanei vătămate D. D. din localitatea Muntenii de Jos, județul V., de unde a sustras mai multe bunuri, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzute de art. 228 alin.1, art. 229 alin.1 lit. d, alin. 2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 și art. 44 alin. 1 Cod penal.
Elementul material este întrunit și constă în acțiunea de luare a bunurilor mobile din posesia persoanei vătămate fără consimțământul acesteia. Bunurile au fost scoase din sfera de stăpânire a persoanei în posesia căreia se aflau și trecute în sfera de stăpânire a inculpatului.
Urmarea imediată constă în pricinuirea pagubei. Prin comiterea faptelor a rezultat un prejudiciu constând contravaloarea bunurilor sustrase, indicate la descrierea faptei.
Raportul de cauzalitate există și a fost dovedit prin mijloacele de probă administrate în cauză.
Sub aspectul laturii subiective, faptele au fost săvârșite cu intenție directă, bunurile fiind luate în scopul însușirii lor pe nedrept de către inculpat.
În ceea ce privește circumstanța agravantă specială prevăzută de art. 229 alin. 1 lit. d Cod penal, reținerea acesteia se impune întrucât faptele săvârșite au avut loc prin escaladarea gardului ce împrejmuia curtea locuinței persoanei vătămate și prin efracție, respectiv prin prin spargerea geamului și prin forțarea acestuia, infracțiunea prevăzută de art. 253 Cod penal fiind absorbită în cea de furt calificat.
În ceea ce privește circumstanța agravantă specială prevăzută de art. 229 alin.2 lit. b Cod penal, reținerea acesteia se impune întrucât faptele săvârșite au avut loc prin violare de domiciliu – prin pătrunderea fără drept în curtea și locuința persoanei vătămate, infracțiunea prevăzută de art. 224 Cod penal fiind absorbită în cea de furt calificat.
În privința reținerii formei continuate, potrivit art. 35 alin. 1 Cod penal infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. Din materialul probator administrat rezultă că faptele inculpatului Z. I.-M. săvârșite la 11.09.2014 și 15.10.2014, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în dauna persoanei vătămate, întrunesc elementele constitutive ale aceleiași infracțiuni. Unitatea rezoluției infracționale rezultă din modus operandi, iar probele administrate nu au dovedit că inculpatul a adoptat o nouă rezoluție infracțională, ci din contra.
În privința reținerii stării de pluralitate intermediară, instanța constată raportat fișei de cazier judiciar că inculpatul a fost liberat condiționat la data de 06.05.2014 din măsura educativă a internării într-un centru de detenție dispusă pe o durată de 2 ani și 8 luni aplicată prin Sentința penală nr. 716/12.03.2014 a Judecătoriei Bacău, definitivă prin necontestare la 29.03.2014, cu un rest neexecutat de 354 zile.
Infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat în prezenta cauză a fost săvârșită înainte de considerarea ca executată a măsurii educative menționate, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 44 alin. 1 din Noul Cod penal. Rezultă așadar că se impune reținerea stării de pluralitate intermediară.
*
Instanța a pus în discuție schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpatul Z. I.-M. a fost trimis în judecată din infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1 – art.229 alin.1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art.35 alin.1 și art.44 alin.1 Cod penal în infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 și art. 44 alin. 1 Cod penal.
Având în vedere că faptele săvârșite au avut loc prin violare de domiciliu – prin pătrunderea fără drept în curtea și locuința persoanei vătămate, instanța apreciază că se impune reținerea circumstanței agravante speciale prevăzută de art. 229 alin.2 lit. b Cod penal, infracțiunea prevăzută de art. 224 Cod penal fiind absorbită în cea de furt calificat, fiind astfel întrunite condițiile prevăzute de lege.
În consecință, în temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, instanța va schimba încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul Z. I.-M. a fost trimis în judecată din infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1 – art.229 alin.1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art.35 alin.1 și art.44 alin.1 Cod penal în infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 și art. 44 alin. 1 Cod penal (acte materiale săvârșite la 11.09.2014 și 15.10.2014).
*
Constatând așadar că sunt îndeplinite condițiile cumulativ prevăzute de art. 396 alin. 2 din Codul de procedură penală, întrucât s-a stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune, sub aspectul laturii obiective și subiective, și a fost săvârșită de către inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța va dispune condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii astfel cum a fost aceasta reținută în sarcina sa.
Instanța va avea în vedere că funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corectă proporționare a acesteia, ținând seama și de persoana căreia îi este destinată în vederea reintegrării în societate. Se va urmări formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.
La individualizarea pedepsei vor fi avute în vedere dispozițiile art. 74 Cod penal, în temeiul cărora stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Pedeapsa stabilită de lege pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.228 alin.1, art. 229 alin.1 lit. d, alin.2 lit. b Cod penal este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Față de împrejurarea că inculpatul a solicitat să fie judecat în procedura simplificată prevăzută de art. 375, art. 377 Cod procedură penală, judecata în cazul recunoașterii învinuirii, instanța va avea în vedere și dispozițiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală care prevăd că limitele de pedeapsă se reduc cu 1/3 în cazul pedepsei închisorii.
Potrivit art. 36 alin. 1 Cod penal, infracțiunea continuată se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii, respectiv cu cel mult o treime în cazul pedepsei amenzii.
Instanța reține pericolul social concret al infracțiunii care este unul ridicat față de modalitatea concretă de săvârșire, astfel cum rezultă din situația de fapt prezentată, prejudiciul mare cauzat, împrejurarea că inculpatul nu este la prima încălcare al legii penale, are antecedente penale care atrag starea de pluralitate intermediară. Inculpatul a mai fost condamnat anterior pentru fapte similare.
Conform fișei de cazier judiciar, inculpatul a fost liberat condiționat la data de 06.05.2014 din măsura educativă a internării într-un centru de detenție dispusă pe o durată de 2 ani și 8 luni stabilită prin Sentința penală nr. 716/12.03.2014 a Judecătoriei Bacău, definitivă prin necontestare la 29.03.2014. Fapta pentru care inculpatului i-a fost aplicată măsura educativă au constat tot în săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat.
Din același cazier se constată că pe perioada minorității, inculpatul a fost mustrat de trei ori pentru săvârșirea de fapte penale. De asemenea, a fost condamnat de mai multe ori pentru săvârșirea unor infracțiuni contra patrimoniului, dovedind adevărate deprinderi în săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului.
Inculpatul, cetățean român, are 6 clase, este necăsătorit și nu are nicio ocupație. Acesta a manifestat sinceritate în fața organelor judiciare cu privire la întreaga activitatea infracțională desfășurată.
Instanța are în vedere că doar o pedeapsă justă și proporțională este de natură să creeze aptitudinea subiectivă a inculpatului de a se corija și elibera de deprinderile antisociale care l-au antrenat pe calea săvârșirii de infracțiuni. Prin raportare la cele prezentate, respectiv pericolul social concret al infracțiunii, atitudinea inculpatului, circumstanțele reale și personale reținute de instanță, cuantumul prejudiciului cauzat prin fapta inculpatului, precum și la împrejurarea că prejudiciul cauzat a fost parțial recuperat, prin restituire, instanța va stabili în sarcina inculpatului o pedeapsă principală de 2 ani și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1, art. 44 alin. 1 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
Având în vedere dispozițiile art. 66-67 Cod penal, instanța urmează să analizeze oportunitatea și necesitatea aplicării de pedepse complementare inculpatului.
În cauza C. și M. împotriva României, Curtea Europeană a statuat că interdicția tuturor drepturilor prevăzute de art. 64 Cod penal anterior (actualul art. 66 Cod penal) ca pedeapsă nu poate fi aplicată în mod automat oricărei persoane condamnate la pedeapsa închisorii, indiferent de infracțiunea pentru care se aplică pedeapsa principală și fără a fi supusă controlului instanțelor în ceea ce privește necesitatea, nefiind adecvată și nu se justifică în raport cu natura infracțiunilor pentru care s-a angajat răspunderea penală a reclamanților din cauza respectivă.
În hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza C. împotriva României, instanța europeană și-a exprimat dubiul față de eficiența recurgerii la interdicția de a vota pentru a atinge scopurile indicate de Guvern (de prevenire a infracțiunilor, de pedepsire a infractorilor și de respectare a statului de drept, persoanele care au încălcat regulile societății fiind lipsite de dreptul de a-și exprima opinia asupra elaborării acestor reguli în timpul executării pedepsei lor cu închisoarea), și a arătat că aceste scopuri nu pot fi calificate ca incompatibile prin ele însele cu dreptul garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1. Curtea a reamintit că art. 3 din Protocolul nr. 1, care consfințește capacitatea individului de a influența compunerea corpului legislativ, nu exclude aplicarea unor restricții ale drepturilor electorale unui individ care, de exemplu, a comis grave abuzuri în exercitarea funcțiilor publice sau al cărui comportament a amenințat să submineze statul de drept sau fundamentele democrației. Cu toate acestea, nu trebuie să se recurgă cu ușurință la măsura extrem de severă pe care o constituie lipsirea de dreptul de vot. Pe de altă parte, principiul proporționalității impune existența unei legături perceptibile și suficiente între sancțiune și comportament, precum și față de situația persoanei afectate. Aceste aspecte pot fi regăsite și în hotărârea dată în cauza Hirst contra Marii Britanii.
În hotărârea pronunțată în cauza S. și P. împotriva României, s-a stabilit că în ceea ce privește interzicerea exercitării drepturilor părintești trebuie să se demonstreze că retragerea absolută a drepturilor părintești corespunde unei necesități primordiale privind interesele copilului și că, în consecință, urmărește un scop legitim, anume protecția sănătății, moralei sau a educației minorilor.
Față de toate acestea, instanța trebuie să analizeze în concret dacă se impune interzicerea unor drepturi inculpatului și care anume dintre cele prevăzute de lege.
Natura faptelor comise de inculpat denotă o atitudine de sfidare a valorilor sociale importante, ceea ce relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 66 lit. a și b din Noul Cod penal. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat îi vor fi interzise inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară pe o durată de 1 an, pedeapsă necesară și proporțională cu scopul urmărit prin aplicarea acesteia.
În schimb, în ceea ce privește dreptul de a alege, instanța apreciază că în raport cu natura concretă a faptelor comise de către inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu îi va interzice exercițiul acestui drept.
Totodată, ținând cont de împrejurarea că fapta în discuție nu a fost săvârșită de inculpat folosindu-se de funcția sau profesia lui în scopul săvârșirii infracțiunii, neavând nicio legătură cu exercitarea autorității părintești, instanța față de criteriul necesității într-o societate democratică, în lumina jurisprudenței CEDO, apreciază că nu se impune interzicerea pentru inculpat a exercitării drepturilor celorlalte drepturi prevăzute de art. 66 din Noul Cod penal.
Potrivit art. 68 alin. 1 lit. c din Noul Cod penal, executarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi începe după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.
În consecință, instanța urmează să îl condamne pe inculpatul Z. I.-M. la o pedeapsă de 2 ani și 10 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b din Noul Cod penal pe o durată de 1 an în condițiile prevăzute de art. 68 Cod penal- pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1, art. 44 alin. 1 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
Conform fișei de cazier judiciar, inculpatul a fost liberat condiționat la data de 06.05.2014 din măsura educativă a internării într-un centru de detenție dispusă pe o durată de 2 ani și 8 luni.
Având în vedere că infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat în prezenta cauză a fost săvârșită înainte de considerarea ca executată a măsurii educative menționate, în temeiul art. 104 alin. 2 Cod penal, instanța va dispune revocarea liberării condiționate din executarea măsurii internării într-un centru de detenție aplicată prin Sentința penală nr. 716/12.03.2014 a Judecătoriei Bacău, definitivă prin necontestare la 29.03.2014, constatând că are un rest neexecutat de 354 zile.
În temeiul art. 44 alin. 2 raportat la 129 alin. 2 lit. b Cod penal, instanța va dispune majorarea pedepsei închisorii aplicate în prezenta cauză cu 2 luni, reprezentând cel puțin ¼ din restul rămas neexecutat din măsura educativă la data săvârșirii infracțiunii (acte materiale de la 11.09.2014 și 15.10.2014), inculpatul având în final de executat 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b din Noul Cod penal pe o durată de 1 an în condițiile prevăzute de art. 68 Cod penal (stabilită pentru săvârșirea infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată). Sporul de pedeapsă reflectă pluralitatea de infracțiuni reținută.
Inculpatul nu se află la prima încălcare a legii penale și a fost sancționat penal anterior pentru săvârșirea unor fapte similare, aspecte care formează în opinia instanței aprecierea că realizarea scopului pedepsei și schimbarea atitudinii față de valorile sociale ocrotite de legea penală pot fi obținute doar prin executarea efectivă a pedepsei închisorii aplicată prin hotărârea penală de față.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, potrivit art. 65 alin. 1 din Noul Cod penal, pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) - o), a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară.
Prin decizia nr. 74/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit că dispozițiile art.71 Cod penal anterior referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a (teza I) - c din Codul penal anterior nu se face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite de art. 71 alin. 3 Cod penal anterior. Instanța apreciază că această decizie și are aplicabilitatea chiar și după . Noului Cod penal.
Față de considerentele expuse mai sus cu privire la pedeapsa complementară stabilită în sarcina inculpatului, instanța îi va aplica acestuia pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b din Noul Cod penal, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 Cod penal.
Instanța constată că inculpatul a fost reținut de la data de 16.10.2014, ora 21.00, pentru 24 de ore, urmând ca măsura să înceteze la data de 17.10.2014, ora 21.00.
Prin Încheierea de ședință nr.14/NCPP/17.10.2014 a Judecătoriei V. în dosarul nr._ (dosar urmărire penală nr. 4501/P/2014), s-a dispus, în baza art.202, art. 223 alin. 2 și art.233 N.C.P.P., arestarea preventivă a inculpatului Z. I.-M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1 – art.229 alin.1 lit.d Cod penal, cu aplicarea art.35 alin.1 și art.44 alin.1 Cod penal, pe o durată de 30 de zile, de la 17.10.2014 la 15.11.2014, inclusiv.
Prin Încheierea de Camera preliminară din 12.11.2014, a fost verificată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și menținută în temeiul art. 207 alin. 2 și 4, art.202 și art. 223 alin. 2 Cod procedură penală.
Arestarea preventivă a fost verificată și menținută prin încheierile de ședință din data de 02.12.2014 și 15.12.2014 ale Judecătoriei V. în dosarul nr._ .
Temeiurile care au condus la arestarea preventivă a inculpatului se mențin. Lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în sensul că prin cercetarea inculpatului în stare de libertate s-ar genera un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, s-ar produce temerea că justiția nu acționează suficient de ferm și ar putea încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare. Pericolul pentru ordinea publică își găsește expresia, așadar, prin starea de neliniște, prin sistemul de insecuritate în rândul societății, generat de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate deosebită sunt cercetate și judecate în stare de libertate. Astfel, inculpatul a pătruns în imobilul persoanei vătămate, de două ori la un interval de aproximativ o lună, sustrăgând bunuri de valoare. Curajul de care inculpatul a dat dovadă prin faptul că s-a întors în același loc de unde a mai sustras bunuri, știind că este vorba de o casă locuită și că oricând putea fi surprins denotă o periculozitate sporită a acestuia. În ambele dăți, inculpatul a pătruns în locuința victimei, care este situată într-o zonă populată, în timpul zilei și prin efracție.
Întrucât temeiurile care au stat la baza luării și menținerii măsurii arestării preventive a inculpatului în sensul existenței unui pericol concret pentru ordinea publică și asigurarea unei bune administrări a justiției subzistă în prezent, neintervenind schimbări din acest punct de vedere, instanța apreciază că în cauză se justifică menținerea arestării preventive, ținându-se seama de scopul măsurii, de natura și gravitatea faptei, precum și de persoana inculpatului ca a mai fost condamnat anterior pentru fapte de aceeași natură. În consecință, potrivit art. 399 alin. 1 și art. 404 alin. 4 lit. b Cod procedură penală, raportat la art. 202 și art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, va menține starea de arest preventiv a inculpatului.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală și art. 72 alin. 1 Cod penal, instanța va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive cu începere de la data de 16.10.2014 la zi.
Sub aspectul laturii civile, instanța reține că răspunderea civilă a inculpatului este întemeiată pe dispozițiile art. 1349 alin. 1 și 2 cod civil potrivit cărora orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
De asemenea, art. 1357 Cod civil prevede că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
În cauză fapta ilicită constând în infracțiunea de furt calificat a fost dovedită și a cauzat prejudicii părților civile din prezenta cauză.
În cursul urmăririi penale, persoana vătămată D. D.-C. s-a constituit parte civilă cu suma de 13.500 lei, iar C. de A. . SRL V. s-a constituit parte civilă cu suma de 5270 lei.
S-a reținut că prejudiciul total cauzat este în valoare de 29.248,05 lei, raportat la cele reținute în procesele de evaluare (filele 185-187 din dosarul de urmărire penală), iar din valoarea totală a prejudiciului cauzat a fost recuperată valoarea de 15.561,05 bunurile respective fiind predate persoanei vătămate D. D.-C. conform dovezilor din datele de 16.10.2014 (fila 200 din dosarul de urmărire penală), 24.10.2014 (fila 201 din dosarul de urmărire penală) și 06.11.2014 (fila 202 din dosarul de urmărire penală).
La termenul din data de 04.07.2014, inculpatul a declarat că este de acord să achite părților civile sumele solicitate de acestea, respectiv 13.500 lei persoanei vătămate D. D. C. și 5270 lei părții civile GENPERLA PT ASPENDOS SRL.
Conform art. 23 alin. 3 Cod procedură penală, în cazul recunoașterii pretențiilor civile, instanța obligă la despăgubiri în măsura recunoașterii. Cu privire la pretențiile civile nerecunoscute pot fi administrate probe.
Având în vedere manifestarea de voință a inculpatului, în temeiul art. 23 alin. 3 și art. 397 Cod procedură penală, art. 1349, art. 1357 Cod civil, instanța va admite acțiunea civilă formulată de partea civilă D. D. C. și va obliga inculpatul la plata către aceasta a sumei de 13.500 lei cu titlu de daune materiale.
De asemenea, în temeiul art. 23 alin. 3 și 397 Cod procedură penală, art. 1349, art. 1357 Cod civil, instanța va admite acțiunea civilă formulată de partea civilă GENPERLA PT ASPENDOS SRL prin Administrator G. M. și va obliga inculpatul la plata către aceasta a sumei de 5270 lei cu titlu de daune materiale.
Cu privire la solicitarea inculpatului adresată instanței de a dispune restituirea unor bunuri pretins confiscate de către organele de cercetare (aparat de sudură, bormașină, cablu, flex, boxe, drujbă, un telefon, două cartele telefonice), instanța constată că acestea nu au fost menționate în procesele-verbale de ridicare (fila 199 din dosarul de urmărire penală), inculpatul având posibilitatea de a se adresa organelor de urmărire care s-ar afla în posesia acestor bunuri. Cererea nu poate fi admisă de vreme ce bunurile respective nu sunt precizate în niciunul dintre actele procedurale realizate în cursul urmăririi penale și nu au legătură cu prezenta cauză. De asemenea, cererea nu ar putea fi respinsă ca neîntemeiată întrucât o astfel de soluție ar intra sub autoritate de lucru judecat, iar temeinicia pretenției, față de situația concretă și actele dosarului nu poate fi analizată în acest cadru procesual. Instanța mai reține că mai există un dosar de urmărire penală în care inculpatul are calitatea de persoană vătămată.
Conform art. 272 alin. 1 și art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, având în vedere soluția de condamnare a inculpatului, acesta urmează a fi obligat la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Potrivit art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cursul urmăriri penale (av. A. V., delegație nr. 1614/06.11.2014) rămâne în sarcina statului și va fi avansată din fondul Ministerului Public
Potrivit art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în fața instanței (av. B. E., delegație nr. 1646/13.11.2014) rămâne în sarcina statului și va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul Z. I.-M. a fost trimis în judecată din infracțiunea de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. 1 – art.229 alin.1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art.35 alin.1 și art.44 alin.1 Cod penal în infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 și art. 44 alin. 1 Cod penal (acte materiale săvârșite la 11.09.2014 și 15.10.2014).
Condamnă pe inculpatul Z. I.-M., fiul lui I. și F., născut la data de 29.09.1994, în mun. V., jud. V., cu domiciliul în ., jud. V., cetățean român, studii 6 clase, necăsătorit, fără copii minori, fără ocupație, cu antecedente penale, CNP:_, aflat în stare de arest în Penitenciarul V., la o pedeapsă de 2 ani și 10 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b din Noul Cod penal pe o durată de 1 an în condițiile prevăzute de art. 68 Cod penal- pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. d și alin. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1, art. 44 alin. 1 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
În temeiul art. 104 alin. 2 Cod penal, dispune revocarea liberării condiționate din executarea măsurii internării într-un centru de detenție aplicată prin Sentința penală nr. 716/12.03.2014 a Judecătoriei Bacău, definitivă prin necontestare la 29.03.2014. Constată că are un rest neexecutat de 354 zile.
În temeiul art. 44 alin. 2 raportat la 129 alin. 2 lit. b Cod penal, dispune majorarea pedepsei închisorii aplicate în prezenta cauză cu 2 luni, reprezentând cel puțin ¼ din restul rămas neexecutat din măsura educativă la data săvârșirii infracțiunii, inculpatul având în final de executat 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b din Noul Cod penal pe o durată de 1 an în condițiile prevăzute de art. 68 Cod penal.
Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 Cod penal.
Conform art. 399 alin. 1 și art. 404 alin. 4 lit. b Cod procedură penală, raportat la art. 202 și art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, menține starea de arest preventiv a inculpatului.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. a Cod procedură penală și art. 72 alin. 1 Cod penal, deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive cu începere de la data de 16.10.2014 la zi.
În temeiul art. 23 alin. 3 și art. 397 Cod procedură penală, art. 1349, art. 1357 Cod civil, admite acțiunea civilă formulată de partea civilă D. D. C., cu domiciliul în V., .. 23, ., jud. V.. Obligă inculpatul la plata către aceasta a sumei de 13.500 lei cu titlu de daune materiale.
În temeiul art. 23 alin. 3 și 397 Cod procedură penală, art. 1349, art. 1357 Cod civil, admite acțiunea civilă formulată de partea civilă GENPERLA PT ASPENDOS SRL prin Administrator G. M., cu sediul în V., ., jud. V.. Obligă inculpatul la plata către aceasta a sumei de 5270 lei cu titlu de daune materiale.
Conform art. 272 alin. 1 și art. 274 alin. 1 Cod procedură penală obligă pe inculpatul Z. I.-M. la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Potrivit art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cursul urmăriri penale (av. A. Vioeta, delegație nr. 1614/06.11.2014) rămâne în sarcina statului și va fi avansată din fondul Ministerului Public
Potrivit art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în fața instanței (av. B. E., delegație nr. 1646/13.11.2014) rămâne în sarcina statului și va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
Cu drept de apel în 10 zile de la comunicarea minutei.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28.01.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
A.-C. C. M. N.
Red./Tehnored. A.C.C./12.02.2015
Ex. 6
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 348/2015.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|








