Abandonul de familie (art. 305 cod penal). Decizia 138/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.138
Ședința publică din data de 12 februarie 2010
PREȘEDINTE: Ștefan Fieraru
JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ioana Nonea
- - -
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de părțile vătămate domiciliată în comuna, sat Meri, județul D și prin reprezentant legal, domiciliat în orașul G, str.13,.46,.B, apart.11, județul D împotriva deciziei penale nr.180 din 08 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care a fost respins ca nefondat apelul declarat de părțile vătămate și, cel din urmă prin reprezentat legal împotriva sentinței penale nr.226/16 octombrie 2009 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr-.
Prin sentința penală nr.226 din 16 octombrie 2009 pronunțată de Judecătoria Găești, în temeiul disp. art.305 lit.c Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 07.09.1970 în, jud. D, domiciliat în, sat nr. 188, jud. D, CNP -, la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 600 lei, pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, dispunându-se totodată suspendarea condiționată a executării acesteia conform art.81 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurenții - părți vătămate și prin reprezentant legal și intimatul -inculpat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat și nici excepții de invocat și a solicitat acordarea cuvântului în dezbateri.
Curtea ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor declarate de părțile vătămate.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, formulează concluzii de admitere a recursurilor declarate, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță - Tribunalul Dâmbovița, pentru soluționarea căii de atac a recursului, deoarece sentința pronunțată de instanța de fond a fost dată cu drept de recurs iar instanța de apel, în mod eronat, a soluționat apelurile declarate de părțile vătămate în loc de recursuri.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.226 pronunțată la 16.10.2009 de Judecătoria Găești, în temeiul disp. art.305 lit. c Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 07.09.1970 în, județul D, domiciliat în, sat nr. 188, județul D, CNP -, la sancțiunea amenzii penale în cuantum de 600 lei, pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie.
Totodată, conform art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate și obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut pe baza actelor și lucrărilor cauzei, respectiv înscrisuri și declarațiile părților, următoarele:
Prin sentința civilă nr.128/28.02.2005 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr.187/2005, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul și a fost majorată pensia de întreținere datorată de pârât conform sentinței civile nr.452/2002, pronunțată de aceeași instanță, minorilor, născut la data de 11.08.1992 și, născută la data de 04.05.1990, de la 500.000 lei vechi lunar, la 900.000 lei vechi lunar, câte 450.000 lei vechi pentru fiecare minor, pensie de întreținere pe care inculpatul nu a achitat-o, cu rea credință, în perioada ianuarie - aprilie 2008.
Apărarea inculpatului în sensul că nu a avut posibilități materiale pentru a achita pensia de întreținere, nu a fost primită de instanța de fond, având în vedere că acesta nu a făcut dovada că este inapt să presteze o activitate din care să obțină venituri necesare achitării obligației.
În drept, s-a reținut că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de abandon de familie prevăzută de art.305 lit. c Cod penal, text de lege în baza căruia a dispus condamnarea acestuia.
La individualizarea pedepsei, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare judiciară a pedepselor, prevăzute de art. 72.pen, respectiv gradul de pericol social al faptei dar și de persoana inculpatului, care pe parcursul procesului a achitat o parte din pensia restantă, a avut o atitudine sinceră, astfel încât instanța s-a orientat la pedeapsa cu amenda penală.
Pentru aceleași considerente și față de împrejurarea că inculpatul se află la prima încălcare a legii penale, judecătoria a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia, dispunându-se suspendarea condiționată a executării.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel părțile vătămate și, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea apelului se critică pedeapsa aplicată, susținându-se că aceasta este prea blândă în raport cu fapta săvârșită, cu atât mai mult cu cât și în cursul anului 2009 inculpatul a avut aceiași atitudine, neachitându-și pensia datorată, că acesta a făcut o regulă din a nu achita pensia de întreținere, că de mai multe ori s-a formulat plângere penală dar a intervenit împăcarea în cursul procesului penal.
Prin decizia penală nr.180 din 08 2009, Tribunalul Dâmbovițaa fost respins ca nefondat apelul declarat de părțile vătămate și, prin reprezentat legal și au fost obligați apelanții la plata sumei de câte 15 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de control judiciar a reținut că situația de fapt și vinovăția inculpatului, care pe o perioadă mai mare de două luni, cu rea credință, nu a achitat pensia de întreținere stabilită prin hotărâre judecătorească, a fost corect stabilită de instanța de fond, în urma unei analize judicioase a tuturor probelor administrate în cauză.
Prin urmare, în mod corect, instanța de fond a apreciat că fapta săvârșită de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abandon de familie, prevăzută de art. 305 lit. Cod penal.
Sub aspectul individualizării pedepsei - aspect criticat de apelanți - tribunalul a constatat că judecătoria a făcut, de asemenea, o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor incidente cât și o corectă apreciere a elementelor care circumstanțiază fapta și pe făptuitor, dându-se eficiența corespunzătoare circumstanțelor personale ale inculpatului constând în lipsa antecedentelor penale, plata parțială efectuată pe parcursul procesului penal, astfel încât, instanța s-a orientat la o pedeapsă cu amenda penală.
Pe de altă parte, s-a reținut că datele cauzei au îndreptățit instanța la aplicarea dispozițiilor art.81 Cod penal, privind suspendarea condiționată a executării pedepsei, acesta, având în vedere că prin atitudinea pe care a manifestat-o inculpatul a dovedit că regretă fapta și a format convingerea că pe viitor conduita sa va fi mai bună chiar și fără executarea efectivă a pedepsei.
Împotriva acestor hotărâri au declarat recurs părțile vătămate și, prin reprezentat legal, criticându-le de nelegalitate și netemeinicie sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei.
criticile invocate în fața tribunalului, s-a susținut de către recurenți că pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă câtă vreme în perioada ianuarie 2008 trimis numai suma de 800 lei înregistrând o restanță de 2.160 lei iar în anul 2009 nu a achitat nici o sumă din obligația de întreținere stabilită.
Mai mult, se susține de către recurenta că în prezent este studentă și mai mult ca oricând lipsa banilor îi poate afecta cariera, astfel încât și din acest motiv se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoare și obligația acestuia la plata pensiei de întreținere datorată celor doi copii.
Curtea, examinând decizia recurată, în raport de criticile invocate, circumscrise cazului de casare prev. de art.3859pct.18 Cod proc. penală, pe baza actelor și lucrărilor cauzei și din oficiu, în baza disp. art.3859alin.3 Cod proc. penală cu referire la art.3859pct.3 din același cod, constată că recursurile declarate de părțile vătămate sunt fondate, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:
Prin Rechizitoriul nr.851/P/2008 din 5 mai 2009 al Parchetului de pe lângă G, județul D, a fost pusă în mișcare acțiunea penală și s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, fiul lui și, născut la 7 septembrie 1970 în, jud.D, cu același domiciliu, sat nr.188, jud.D, CNP -, studii 10 clase, fără ocupație, pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, prev. și ped. de art.305 alin.1 lit.c) Cod penal.
După administrarea probatoriilor, Judecătoria Găești prin sentința penală nr.226 din 16.10.2009 în baza disp. art.305 alin.1 lit.c) cu aplic. art.63 alin.3 Cod penal a dispus condamnarea inculpatului la amendă penală în cuantum de 600 lei pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie iar conform art.81 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 1 an reprezentând termenul de încercare.
Împotriva sentinței au declarat apel părțile vătămate și, ce a fost respins de Tribunalul Dâmbovița prin decizia penală nr.180 din 8 2009.
În conformitate cu art.305 alin.2 Cod penal acțiunea penală, în cazul infracțiunii de abandon de familie, se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate iar potrivit art.3851lit.1) Cod proc. penaă astfel cum a fost introdus prin Legea nr.356/2006 pot fi atacate cu recurs sentințele privind infracțiunile pentru care punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă, într-adevăr, că punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului sub aspectul infracțiunii prev. de art.305 alin.1 lit.c) Cod penal a fost făcută la plângerea prealabilă a părților vătămate și, acesta din urmă, prin reprezentant legal, conform înscrisurilor aflate la filele 5-7 și că deși în dispozitivul sentinței s-a menționat dreptul persoanelor nemulțumite de a declara recurs în termen de 10 zile de la comunicare împotriva acestei hotărâri, calea de atac formulată de părțile vătămate a fost greșit calificată de tribunal ca fiind apel și soluționată în complet de doi judecători în loc de recurs, în complet de trei judecători, prin urmare, cu încălcarea dispozițiilor legale menționate anterior.
Procedând astfel, Tribunalul Dâmbovițaa pronunțat o hotărâre afectată de nelegalitate, în cauză fiind incident cazul de casare prev. de art.3859pct.3 Cod proc. penală, așa încât în temeiul disp. art.38515pct.2 lit.c) din același cod vor fi admise recursurile declarate de părțile vătămate, se va casa decizia cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Dâmbovița pentru soluționarea acesteia în calea de atac a recursului.
În raport de soluția pronunțată, nu se justifică examinarea criticilor invocate de părțile vătămate și care vizează fondul cauzei, acestea urmând a fi susținute în fața Tribunalului Dâmbovița cu ocazia judecării recursului declarat de acestea împotriva sentinței penale nr.226 din 16 octombrie 2009 Judecătoriei Găești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de părțile vătămate, domiciliată în comuna, sat Meri, județul D și prin reprezentant legal, domiciliat în orașul G, str.13,.46,.B, apart.11, județul D, împotriva deciziei penale nr.180 din 08 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță - Tribunalul Dâmbovița, pentru soluționarea acesteia în calea de atac a recursului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 februarie 2010.
Președinte JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ioana Nonea
Grefier
Red./Tehnored.
4 ex./ 18 februarie 2010
dos.f- Judecătoria Găești
dos.a- Tribunalul Dâmbovița
,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2008
Președinte:Ștefan FieraruJudecători:Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ioana Nonea
