Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1087/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR.6964/2/2009
1773/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1087
Ședința publică din data de 27 iulie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Veronica Cîrstoiu
JUDECĂTOR 2: Viorel Adrian Podar
JUDECĂTOR 3: Corneliu
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat prin procuror .
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 01.07.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință a răspuns recurentul-inculpat, în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu HG, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.-/27.07.2009 (fila 6 dosar).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul-inculpat, întrebat fiind de președintele
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a studia actele dosarului.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune.
Curtea, pentru a da posibilitate apărătorului din oficiu să studieze dosarul, lasă cauza la a doua strigare.
La reluarea cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu HG, în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.-/27.07.2009 (fila 6 dosar).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a reluat referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile, Curtea acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și continuarea procesului penal cu acesta în stare de libertate, solicitând a se avea în vedere că temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu mai subzistă față de perioada scursă de la luarea măsurii arestării preventive și de poziția inculpatului și nici nu au apărut temeiuri noi care să justifice măsura preventivă.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținere a încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, considerând că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică față de gravitatea faptelor, modalitatea de comitere a acestora și de persoana inculpatului, care a dat dovadă de perseverență infracțională, fiind condamnat anterior pentru fapte similare.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, arată că a recunoscut faptele pe care le-a săvârșit și solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față, constată că prin încheierea din 01.07.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în baza art.160 rap. la art.3002Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului și s-a menținut măsura arestării preventive a acestuia.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, iar lăsarea acestuia în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunilor reținute și modalitatea concretă de săvârșire.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei mențineri de către instanța de fond a măsurii arestării preventive.
S-a arătat, în esență, în motivarea orală a recursului că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în sensul că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și nu ar influența buna desfășurare a cercetării judecătorești, având în vedere atitudinea procesuală a inculpatului care a recunoscut faptele comise.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3856alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Astfel, inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 211 alin. 1 și alin. 2 lit. b și art. 208 - 209 alin. 1 lit.a,e,g și Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal, reținându-se că la data de 23.01.2008, în jurul orei 12,00, a pătruns în magazinul SC SRL situat în comuna,-, județul I și a sustras de sub tejghea o geantă și mai multe cartușe de țigări, creând un prejudiciu de 2800 lei; la data de 26.10.2008, l-a strâns de gât și l-a lovit în zona feței pe numitul, apoi i-a rupt buzunarele din spate ale pantalonilor, de unde i-a sustras documentele personale și suma de 1530 lei; la data de 09.12.2009, a sustras din locuința aflată în construcție a numitului din comuna,-, județul I, mai multe scule electrice, cauzând un prejudiciu în cuantum de 5000 lei, iar la data de 14.12.2008, în jurul orei 21,00, a sustras din locuința numitei din comuna,-, județul I, un număr de cinci găini și mai multe scule electrice, cauzând un prejudiciu în cuantum de 1000 lei.
Analizând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive (art.143 rap. la art.148 lit. f Cod procedură penală), Curtea apreciază că acestea se mențin și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, existând suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de art.143 alin. ultim Cod procedură penală acestei noțiuni, că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat.
Totodată, sunt îndeplinite și cerințele prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpatul este cercetat fiind închisoarea mai mare de 4 ani și existând probe certe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura și gravitatea faptelor, la modalitatea de comitere a acestora, precum și la persoana inculpatului, existând temerea că, pus în libertate, ar săvârși și alte fapte de același gen.
Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat și în consecință, în baza art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală, îl va respinge ca atare.
Având în vedere că recurentul este cel care se află în culpă procesuală Curtea, în baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 01.07.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurent la 250 lei cheltuieli judiciare statului, din care 150 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.07.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact./24.08.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Președinte:Veronica CîrstoiuJudecători:Veronica Cîrstoiu, Viorel Adrian Podar, Corneliu