Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1085/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR.6930/2/2009
1762/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1085
Ședința publică din data de 27 iulie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Veronica Cîrstoiu
JUDECĂTOR 2: Viorel Adrian Podar
JUDECĂTOR 3: Corneliu
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpata -A împotriva Încheierii de ședință din data de 14.07.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință a răspuns recurenta-inculpată -A, în stare de arest, asistată de apărător desemnat din oficiu.HG
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurenta-inculpată solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a fi asistată juridic de apărătorul ales.
Reprezentanta Ministerului Public nu se opune.
Curtea lasă cauza la a doua strigare pentru a îi da posibilitatea recurentei-inculpate să fie asistată juridic de apărător ales.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-inculpată -A, în stare de arest, asistată de apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a reluat referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al recurentei-inculpate -A, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, pe fond, judecarea inculpatei în stare de libertate, avându-se în vedere că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat, iar temeiurile noi care au apărut pot fi interpretate și apreciate ca fiind în favoarea inculpatei. Consideră că lăsarea în libertate a inculpatei nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și nu impietează buna desfășurare a cercetării judecătorești, avându-se în vedere că aceasta a avut o atitudine sinceră și cooperantă nu numai cu privire la stabilirea corectă a situației de fapt, dar a și formulat un denunț care a condus la identificarea și tragerea la răspundere penală a unei alte persoane narcotraficante. Solicită să se aibă în vedere actele depuse la dosarul instanței de fond din care rezultă că are o stare de sănătate precară, soțul decedat și are în întreținere doi copii minori, dintre care unul este bolnav de. Susține că inculpata cât a fost în stare de libertate de câte ori a încercat să se angajeze a fost refuzată, întrucât este infectată cu virusul.
Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind temeinică și legală, considerând că lăsarea în libertate a inculpatei prezintă pericol concret pentru ordinea public, având în vedere natura și gravitatea faptei - trafic de droguri de mare risc - forma continuată reținută în sarcina acesteia, împrejurarea că inculpata nu este la primul conflict cu legea penală, fiind condamnată anterior pentru același gen de infracțiuni, ceea ce denotă perseverența infracțională și specializarea acesteia în săvârșire acestui gen de infracțiuni.
Recurenta-inculpată -A, având ultimul cuvânt, lasă cererea de recurs la aprecierea Curții.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 14 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-, în baza art.3002alin.1 raportat a art.160 alin.1 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive dispusă față de inculpata -A și s-a menținut această măsură.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că măsura arestării preventive este pe deplin justificată, din datele existente la dosarul cauzei existând cel puțin indicii temeinice în sensul prevederilor art.143 Cod procedură penală, în cauză fiind îndeplinite și cerințele art.148 lit.f Cod procedură penală.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpata -A, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei mențineri a măsurii arestării preventive.
Examinând încheierea recurată, față de motivele invocate, cât și din oficiu, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este nefondat.
Activitatea infracțională reținută în sarcina inculpatei a constat în aceea că, în ziua de 27 aprilie 2009, a vândut două doze de heroină (tip bilă), contra sumei de 100 lei, învinuitului și a permis acestuia să consume o doză de heroină în locuința sa, iar la data de 6 mai 2009, inculpata a deținut cantitatea de 42,78 grame heroină și un număr de 405 comprimate, fără drept, pentru comercializare.
Analiza temeiurilor de fapt ale arestului preventiv exclude analiza probelor și a mijloacelor de probă, dar nu împiedică instanța să procedeze la o antamare a faptelor principale, cu scopul de a constata existența unei suspiciuni rezonabile, în sensul art.5 paragraf 1 lit.c și paragraf 3 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale; pornind de la aceste repere - Curtea apreciază că temeiurile avute în vedere la instituirea - față de inculpata, a celei mai grave măsuri preventive, subzistă și impun în continuare lipsirea acesteia de libertate.
Astfel, probele din care rezultă presupunerea că inculpata a săvârșit faptele pentru care a este cercetată sunt: declarațiile inculpatei, procesele-verbale întocmite de procuror, procesele-verbale de percheziție corporală, rapoartele de constatare tehnico-științifică - toate aflate la dosarul de urmărire penală și care formează un amplu ansamblu probator, din care rezultă indiciile temeinice.
Pericolul concret pentru ordinea publică este cu atât mai ridicat cu cât aceasta a pus la dispoziția unei alte persoane locuința sa, pentru a consuma heroină, dar mai ales din împrejurarea că aceasta nu a avut nicio reținere în a deține fără drept, pentru comercializare, cantități apreciabile de droguri; această inculpată și-a demonstrat perseverența și abilitățile în abordarea activităților infracționale, în primul rând, prin punerea la dispoziție a unui spațiu (pentru a consuma droguri), scopul acesteia fiind de a-i tenta pe eventualii cumpărători să cumpere astfel de substanțe și urmărind -de fapt-vânzarea unei cantități cât mai mari.
Pe de altă parte, gravitatea deosebită a acestor fapte, relațiile sociale ocrotite prin stabilirea de către legiuitor a unor pedepse aspre, demonstrează că punerea în libertate a inculpatei recurente ar amenința efectiv ordinea publică, mai ales din cauza faptului că acest gen de infracțiuni au repercursiuni extrem de nocive asupra sănătății și vieții membrilor societății, cu atât mai mult cu cât ele vizează, cu predilecție, populația tânără.
Împrejurările invocate de apărare, drept circumstanțe personale favorabile - cum ar fi atitudinea procesuală, starea de sănătate sau greutățile familiale - deși nedovedite, nu pot constitui, doar prin ele însele, temeiuri noi care să le modifice pe cele ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive; oricum, toate aceste elemente vor fi avute în vedere atunci când se va efectua individualizarea judiciară a pedepsei, dacă și numai dacă, inculpata va fi găsită vinovată.
Mai mult, din actele dosarului, rezultă că - anterior - inculpata a mai fost condamnată pentru același gen de fapte, deci situația prezentă nu este un accident, știa la ce se expune, iar față de vârsta acesteia - 37 ani - și având doi copii minori, trebuia să conștientizeze că există riscul ca aceștia să rămână fără protecție din partea ei. Dacă această posibilă situație ar fi avut vreo importanță pentru inculpată și s-ar fi gândit la proprii ei copii, cu siguranță ar fi găsit o modalitate (chiar și bolnavă fiind) de a obține venituri licite pentru a putea asigura întreținerea acestora.
În sfârșit, raportându-se la scopul arestării preventive, astfel cum este definit în art.136 alin.1 din Codul d e procedură penală, Curtea apreciază că menținerea acestei măsuri este necesară și pentru a asigura buna desfășurare a judecății.
Față de aceste considerente, constatând ca fiind legală și temeinică încheierea instanței de fond, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge - ca nefondat, recursul declarat de inculpată.
Constatând că recurenta este cea aflată în culpă procesuală, Curtea - în temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală - o va obliga pe aceasta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul inculpatei -A, declarat împotriva Încheierii de ședință din data de 14 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-, ca nefondat.
Obligă recurenta la 100 lei, cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--II.
Președinte:Veronica CîrstoiuJudecători:Veronica Cîrstoiu, Viorel Adrian Podar, Corneliu
