Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1083/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR.6574/2/2009
1699/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1083
Ședința publică din data de 27 iulie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Veronica Cîrstoiu
JUDECĂTOR 2: Viorel Adrian Podar
JUDECĂTOR 3: Corneliu
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva Încheierii de ședință din data de 10.07.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman, Secția Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință a răspuns recurentul - inculpat, în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu,în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.-/16.07.2009, depusă la fila 10 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul - inculpat, având cuvântul, solicită, în principal, admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, pe fond, judecarea inculpatului în stare de libertate, iar, în subsidiar, admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, pe fond, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, avându-se în vedere că până la acest moment inculpatul a lămurit aspectele ce au fost ridicate de către organele de cercetare penală, iar lăsarea acestuia în stare de libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, acesta nefiind cunoscut cu antecedente penale și având în întreținere 2 copii minori. De altfel, consideră că măsura arestării preventive este mult prea severă în raport cu faptul că inculpatul a transportat respectivele persoane fără a cunoaște că acele persoane se ocupau cu prostituția.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind temeinică și legală, avându-se în vedere că se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate, precizând că nu a sprijinit nici un grup infracțional organizat, el ocupându-se doar cu taximetria pentru a-și întreține familia.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față, constată că prin încheierea din 10.07.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală, în baza art.3001alin.1 Cod procedură penală, s-a constatat temeinicia și legalitatea măsurii arestării preventive a inculpatului și, în baza art.3002Cod procedură penală, a fost menținută starea de arest a acestuia.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, iar lăsarea acestuia în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunii reținute și modalitatea concretă de săvârșire.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei mențineri de către instanța de fond a măsurii arestării preventive, solicitând casarea încheierii recurate și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
S-a arătat în motivarea orală a recursului că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în sensul că în cauză nu există date sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat, iar lăsarea sa în libertate nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și nu ar influența buna desfășurare a cercetării judecătorești.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3856alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Astfel, inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.7 alin. 1 cu referire la art. 2 lit. b pct. 9 și 12 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. 1 și 2 lit.a din Legea nr. 678/2001 (2 fapte) cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 13 alin.1,2 și 3 din Legea nr. 678/2001 modificată (5 fapte) cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 329 alin. 1 Cod penal (3 fapte), cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, reținându-se în fapt că în perioada 2006 - 2008, adresat și sprijinit grupul infracțional organizat constituit din inculpatul și învinuiții, și, în scopul săvârșirii infracțiunii de proxenetism și de infracțiuni privind traficul de persoane și traficul de minori, motiv pentru care, la cererea inculpatului și învinuiților susmenționați, în cunoștință de cauză și în scopul obținerii unor foloase materiale (sume de bani în euro) în mod repetat și în baza unei rezoluții infracționale unice, le-a transportat din România în Italia și din Italia în România pe victimele traficului de persoane, (minoră), (minoră), (minoră), (minoră), în scopul exploatării sexuale și, totodată, a înlesnit și a tras foloase (sume de bani în euro) din practicarea prostituției de către, învinuitele și, pe care le-a transportat în Italia în scopul ca acestea să practice prostituția pentru inculpatul și învinuitul, proxeneții lor.
Analizând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive (art.143 rap.la art.148 lit.f Cod procedură penală), Curtea apreciază că acestea se mențin și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, existând suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de art.143 alin. ultim Cod procedură penală acestei noțiuni, că inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat.
Totodată, sunt îndeplinite și cerințele prev. de art.148 lit.f Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care inculpatul este cercetat fiind închisoarea mai mare de 4 ani și existând probe certe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura și gravitatea faptei, la modalitatea de comitere a acesteia, precum și la persoana inculpatului (necunoscut cu antecedente penale, fără ocupație și loc de muncă), existând temerea că, pus în libertate, va săvârși și alte fapte de același gen.
Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază recursul declarat de inculpat ca fiind nefondat și în consecință, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, îl va respinge ca atare.
Având în vedere că recurentul este cel care se află în culpă procesuală Curtea, în baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, îl va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 10.07.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 250 lei cheltuieli judiciare statului, din care 150 lei onorariu apărător oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.07.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact./30.07.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul Teleorman - Secția Penală
Președinte:Veronica CîrstoiuJudecători:Veronica Cîrstoiu, Viorel Adrian Podar, Corneliu
