Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1204/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
(1780/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 1204/
Ședința publică de la data de 12 august 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Iuliana Ciolcă
JUDECĂTOR 2: Silvia Cerbu
JUDECĂTOR 3: Dumitru Mirancea
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - - Structura centrală - reprezentat de procuror -.
Pe rol soluționarea recursului formulat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din data de 08 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde: recurentul inculpat în stare de arest și asistat din oficiu de avocat în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care;
Întrebat fiind, recurentul inculpat arată că este de acord cu asistența juridică din oficiu, înțelege să își mențină recursul declarat în cauză precum și declarațiile date și nu mai are nimic de adăugat.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care Curtea constatând că nu sunt cereri prealabile, apreciază recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor.
Apărătorul recurentului inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând în fond, lăsarea în libertate a recurentului inculpat, apreciind că, în prezent, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă, iar lăsarea în libertate a acestuia nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Solicită a se observa că cercetarea judecătorească este aproape finalizată, în consecință, liber fiind inculpatul nu ar impieta buna desfășurare a procesului penal, în plus, se află în arest de mai mult de un an de zile, are trei copii minori și o mamă bolnavă în întreținere.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea recursului inculpatului, ca fiind nefondat și menținerea încheierii recurate ca fiind legală și temeinică.
Arată că nu are nici o relevanță împrejurarea că cercetarea judecătorească este aproape finalizată, scopul măsurilor preventive este tocmai acela de a se asigura o bună desfășurare a procesului penal și nu de a fi pus în libertate un inculpat care este trimis în judecată pentru crimă organizată și trafic și consum de droguri. Așa fiind, apreciază că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, la dosarul cauzei există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a participat la comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, iar lăsarea în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat, solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin încheierea de ședință din 8.07.2009 a Tribunalului București - secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr.42048//3/2008 s-a menținut, potrivit art.3002rap. la art. 160balin.3 Cod procedură penală, măsura arestării preventive a inculpatului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că măsura arestării preventive inculpatului a fost dispusă cu respectarea art.1491Cod procedură penală și cu îndeplinirea cerinței prevăzute de art.681Cod procedură penală în referire la art.143 Cod procedură penală, respectiv există probe sau indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta de care este acuzat.
Tribunalul a reținut, că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu s-au schimbat, impunând în continuare privarea de libertate a acestuia.
În aprecierea acestei concluzii, instanța de fond a constatat întrunite cumulativ și condițiile impuse de art.148 lit.f Cod procedură penală, pericolul pentru ordinea publică rezultând din natura și gravitatea faptelor, dar și din atitudinea inculpatului, siguranța de care a dat dovadă în executarea actelor materiale reținute în sarcina sa, fapt ce induce presupunerea întemeiată că va mai săvârși și alte infracțiuni.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul, solicitând cercetarea în stare de libertate, invocând în principal circumstanțe personale favorabile.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat și-l va respinge pentru următoarele considerente:
instanței de fond și instanța de control judiciar apreciază la acest moment îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute de art.143 și, respectiv, art.148 lit.f Cod procedură penală.
Astfel, pe de-o parte, există probe și indicii temeinice că inculpatul, împreună cu alte persoane, în perioada mai-iulie 2008, constituit un grup infracțional organizat în scopul derulării de activități legate de traficul de droguri de mare risc, activitatea infracțională desfășurându-se în zona hipermarketului, sector 3, B iar, pe de altă parte, lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, concretizat în specificul infracțiunii, în împrejurările comiterii acesteia, dar și în datele personale ale inculpatului, numărul mare de acte materiale care compun ilicitul penal indicând persistență infracțională.
În sfârșit, Curtea constată că măsura preventivă a arestării se impune a fi menținută și prin raportare la exigențele art.5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, câtă vreme se argumentează prin motive pertinente și suficiente aoj ustifica și nu contravine dispozițiilor legale în materie.
Existența și suficiența acestor motive, Curtea le-a examinat în ansamblul circumstanțelor - particulare ale cauzei și prin raportare la prevederile art.136 Cod procedură penală, știut fiind că o măsură preventivă nu mai poate fi considerată legitimă atunci când nu se învederează a fi necesară pentru buna desfășurare a procesului penal sau pentru a preîntâmpina sustragerea inculpatului de la urmărire penală, judecată sau executarea pedepsei.
Având în vedere aceste aspecte în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală cu referire la art.141 Cod procedură penală, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul inculpat împotriva încheierii de ședință din 8 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală, în dosarul nr.42048//3/2008.
Obligă recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariul avocatului din oficiu se suportă din fondul Ministerului Justiției și Libertăților cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 august 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./13.08.2009
Președinte:Iuliana CiolcăJudecători:Iuliana Ciolcă, Silvia Cerbu, Dumitru Mirancea
