Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1206/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
(1905/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 1206/
Ședința publică de la data de 12 august 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Iuliana Ciolcă
JUDECĂTOR 2: Silvia Cerbu
JUDECĂTOR 3: Dumitru Mirancea
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror .
Pe rol soluționarea recursului formulat de inculpata, împotriva încheierii de ședință din data de 23 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde: recurenta inculpată în stare de arest și asistat din oficiu de avocat - în baza împuternicirii avocațiale de substituire emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care;
Întrebată fiind, recurenta inculpată arată că este de acord cu asistența juridică din oficiu, înțelege să își mențină recursul declarat în cauză, precum și declarațiile date, și nu mai are nimic de adăugat.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care Curtea constatând că nu sunt cereri prealabile, apreciază recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor.
Apărătorul recurentei inculpate, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând în fond, lăsarea în libertate a recurentei inculpate, apreciind că, în prezent, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă, iar lăsarea în libertate a acesteia nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Totodată solicită a se avea în vedere atitudinea sinceră pe parcursul cercetări penale, lipsa antecedentelor penale, este doar consumatoare de droguri, apreciind că, liberă fiind,se va prezenta la termenele de judecată și nu ar impieta buna desfășurare a procesului penal,
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea recursului inculpatei, ca fiind nefondat și menținere hotărârii pronunțată de către instanța de fond este legală și temeinică. Astfel, la dosarul cauzei sunt probe din care rezultă presupunerea că săvârșit infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, iar lăsată în libertate există riscul săvârșirii de infracțiuni de aceiași natură.
Având ultimul cuvânt, recurenta inculpată, solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 23.07.2009 pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a penală, în dosarul nr-, s-au respins, ca nefondate, cererile privind revocarea măsurii arestării preventive și înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulate de inculpații și - prin apărători.
În temeiul art. 300 ind 2 rap la art 160 ind b alin 3.C.P.P. s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților -fiica lui și, născută la data de 20.06.1978, CNP: -, arestată în baza nr. 101/UP/ 23.04.2009, emis de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr- și -- - fiul lui și, născut la data de 18.03.1978 în B, CNP: -, arestat în baza nr. 100/UP/ 23.04.2009, emis de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-;
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că in data de 22.04.2009, inculpatul a vândut prin intermediul inculpatei cantitatea de 2 doze de heroina, pentru suma de 100 lei si a fost depistat deținând cantitatea de 59 doze de heroină destinată consumului propriu si comercializării, respectiv inculpata a comercializat cantitatea de 2 doze heroina cu suma de 125 lei către G, doze de heroina pe care le-a procurat de la inculpatul..
Pentru a cerceta îndeplinirea acestei condiții, Tribunalul a avut in vedere: declarațiile martorului denunțător și ale martorilor asistenți, rapoartele de constatare tehnico - științifică întocmite în cauză, procesele -verbale de constare a infracțiunii flagrante, procesele - verbale de percheziție domiciliară, precum și declarațiile inculpaților.
Tribunalul a constatat, de asemenea că în cauză, este incident cazul prevăzut de art 148 lit f fiind C.P.P. îndeplinite condițiile cumulativ prevăzute de lege atât sub aspectul minimului de gravitate impus cât si sub aspectul existenței pericolului concret pentru ordinea publică. In aprecierea acestei ultime condiții, Tribunalul a avut in vedere natura si gravitatea infracțiunii pentru care inculpații sunt cercetați, având in vedere că infracțiunile de trafic de droguri, prin amploarea lor deosebită aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori proteguite de legea penala, respectiv sănătatea publica reprezentând totodată una dintre cele mai importante valori proteguite de legea penală, respectiv sănătatea publică reprezentând totodată una din cele mai grave forme ale criminalității organizate. In contextul întăririi atitudinii de combatere a acestui flagel social, presupunerea săvârșirii unei atare infracțiuni este suficient de gravă pentru a justifica privarea de libertate, fiind necesară o reacție ferma împotriva celor bănuiți de comiterea unor asemenea fapte.
Tribunalul a constatat că temeiurile de fapt și de drept care au impus privarea de libertate a inculpaților nu au dispărut și nici nu s-au schimbat, fiind îndeplinite condițiile impuse de art. 160 ind.b alin.3 pr.penală care justifică menținerea arestării preventive a inculpaților.
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpata criticând dispoziția privind menținerea stării de arest, solicitând casarea încheierii de ședință recurate și, pe fond, judecarea în stare de libertate, considerând că nu mai există indicii temeinice pentru menținerea măsurii arestării preventive.
În motivarea recursului a susținut, în esență, că în cauză nu sunt probe și indicii temeinice privind comiterea faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, așa încât menținerea în stare de arest preventiv nu se mai justifică.
Curtea, examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, potrivit art.3856alin.3 Cod procedură penală, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform art.3002Cod procedură penală, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art.160 din același cod.
Potrivit dispozițiilor art.160 alin.1 Cod procedură penală, în cursul judecății, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive.
Totodată, conform Art.160 alin.3 Cod procedură penală, atunci când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
Prin rechizitoriul nr. 839 /D/P/ 2009 din data de 30.10.2008, Ministerului Public -Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Bucureștis -a dispus trimiterea in judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei pentru săvârșirea infracțiuniiprev.deart. 2 alin. 2 Legea 143/2000.
Prin încheierea de la 23.04.2009 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul București Secția I penală, a dispus luarea măsurii arestării preventive a inculpatei pe o perioadă de 29 de zile, reținându-se ca sunt îndeplinite condițiile art 143 și art 148 lit. f p Cod Penal(map.101/UP/ din 23.04.2009)
Analizând conținutul actelor dosarului, Curtea constată că probatoriul administrat până în prezent, conferă indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpata a comis infracțiunea pentru care a fost trimisă în judecată.
rezonabilă că inculpata a săvârșit fapta pentru care au fost trimisă în judecată rezultă din probatoriul administrat până în prezent și anume: declarațiile martorului denunțător și ale martorilor asistenți, rapoartele de constatare tehnico - științifică întocmite în cauză, procesele - verbale de constare a infracțiunii flagrante, procesele - verbale de percheziție domiciliară, precum și declarațiile inculpaților.
Prin urmare, Curtea apreciază că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.143 raportat la art.681Cod procedură penală.
De asemenea, probatoriul administrat în cauză ulterior luării măsurii arestării preventive a inculpatei nu a fost de natură a infirma concluzia inițială, aceea a întrunirii condițiilor prevăzute de art. 143 rap. la art. 681din Codul d e procedură penală.
În concluzie, Curtea constată că susținerile inculpatei în sensul că, în cauză, nu sunt probe și indicii temeinice, motiv pentru care s-ar impune punerea în libertate sunt total neîntemeiate.
Totodată, Curtea constată că temeiurile care au determinat arestarea se mențin și impun, în continuare, privarea de libertate a inculpatei.
Astfel, temeiul prevăzut de art.148 lit.f Cod procedură penală reținut de instanță cu prilejul luării măsurii arestării preventive, se menține și în prezent respectiv sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții impuse de textul menționat.
Așa cum rezultă din actele dosarului, inculpata a fost arestată preventiv și trimisă în judecată pentru săvârșirea infractiunii prev. de art. 2 alin. 2 din Legea 143/2000 pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
În ceea ce privește existența unor probe că lăsarea inculpatei în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, Curtea apreciază că și această condiție este realizată, fiind dedusă atât din gravitatea concretă a faptei comise cât și din circumstanțele ce țin de persoana acesteia.
Or, gravitatea concretă a infracțiunii de trafic de droguri de mare risc rezultă din modalitățile și împrejurările comiterii acestei fapte, astfel cum aceasta a fost descrisă în rechizitoriu și sunt relevate de probatoriul administrat. Astfel, activitatea infracțională desfășurată de inculpată, creează temerea că lăsarea în libertate ar putea conduce la reluarea activității infracționale în contextul în care aceasta reprezenta singura sursă de venituri.
Datele ce țin de persoana inculpatei și anume, lipsa antecedentelor penale și atitudinea procesuală de recunoaștere a faptei, prin raportare la gravitatea infracțiunii comise, sunt insuficiente pentru a convinge instanța că lăsarea în libertate nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Pe de altă parte, nu sunt de neglijat nici sentimentul de insecuritate generat în societate de prezența, în stare de libertate, a inculpatei care prin activitatea ei infracțională a pus în pericol sănătatea persoanelor și nici recrudescența acestui gen de infracțiuni în ultimii ani.
Față de considerentele anterior expuse, Curtea constată că temeiurile care au justificat luarea măsurii arestării preventive subzistă și justifică, în continuare, privarea de libertate a inculpatei.
Prin urmare, apreciind ca neîntemeiate criticile formulate de către inculpată, și constatând totodată că în raport de stadiul procesual se impune menținerea acesteia în stare de arest, Curtea va respinge recursul ca nefondat, soluție în raport cu care, în baza art.192 alin.3 din Codul d e procedură penală, o va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpata împotriva încheierii de ședință din 23.07.2009 pronunțată de Tribunalul București, Secția a Ii-a penală, în dosarul nr-.
Obligă recurenta inculpată la 200 lei cheltuieli judiciare către stat din care 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.08.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.SC- 12.08.2009
Dact.EA-12.08.2009/2Ex
.a II a Penală- Jud-
Președinte:Iuliana CiolcăJudecători:Iuliana Ciolcă, Silvia Cerbu, Dumitru Mirancea
