Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 314/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 314/
Ședința publică de la 17 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Ionescu
JUDECĂTOR 2: Constantin Costea
JUDECĂTOR: G -
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Timiș la data de 06.03.2008 în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales.
Procedura legal îndeplinită.
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei la prima instanță pentru rejudecarea cauzei întrucât nu s-a pronunțat asupra cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării inculpatului de a nu părăsi țara sau localitatea. În subsidiar solicită revocarea arestării preventive și punerea inculpatului în stare de libertate întrucât nu mai subzistă motivele care au determinat arestarea inculpatului având în vedere că inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiuni care nu au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Procurorul pune concluzii de admitere a recursului, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei la tribunalul Timiș, deoarece nu s-a pronunțat cu privire la o cerere formulată de inculpat, respectiv înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării inculpatului de a nu părăsi țara sau localitatea.
Inculpatul având cuvântul, arată că își însușește concluzii apărătorului său ales.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință pronunțată de Tribunalul Timiș la data de 06.03.2008 în dosarul nr-, în baza art. 3001aliniat 3 din Codul d e Procedură Penală, cu referire la art. 160.C.P.P. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 14.07.1973 în T, în prezent deținut în Arestul JTu rmând ca legalitatea și temeinicia acestei măsuri să fie verificate înainte de expirarea perioadei legale de 60 zile, respectiv înainte de data de 04.05.2008.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul Timișa reținut următoarele:
Prin rechizitoriul DIICOT - Biroul Teritorial Timiș au fost trimiși în judecată inculpații și G, ambii pentru comiterea infracțiunilor prevăzut de art. 12 aliniat 2 lit. a și 13 aliniat 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 33 lit. a și a art. 37 lit. b din codul penal.
Deoarece inculpatul este în stare de arest preventiv, la primirea dosarului de la parchet instanța, potrivit art. 3001din Codul d e Procedură Penală are obligația de a verifica, înainte de primul termen de judecată, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a acestuia.
În acest sens, tribunalul a constatat că prin încheierea nr. 170/CC/14.11.2007 împotriva inculpatului s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, pentru o perioadă de 29 de zile, considerându-se că din materialul probator existent la dosarul cauzei rezultă indicii temeinice cu privire la comiterea faptelor pentru care inculpatul este cercetat iar lăsarea în libertatea a acestuia prezintă pericol pentru ordinea publică. În drept, instanța a reținu, ca temei al luării măsurii arestării preventive, cazul prev. de art. 148 lit. f din Codul d e Procedură Penală, cu referire la art. 143 cod penal.
După emiterea mandatului de arestarea măsura a fost prelungită în mod succesiv, inculpatul fiind trimis în judecată în stare de arest preventiv.
Deoarece, în speță, temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri subzistă și în prezent, actele efectuate de la ultima prelungire nefiind în măsură a determina schimbarea acestora, la fel și pericolul social concret pentru ordinea publică. În acest sens, s-a constatat că pedeapsa închisorii prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, că există indicii că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, raportat la modalitatea de comiterea a faptelor și la natura acestora. Astfel în baza art. 3002.C.P.P. s-a menținut starea de arest a inculpatului, urmând ca legalitatea și temeinicia acestei măsuri să fie analizată înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile.
Nu poate fi admisă susținerea inculpatului, formulată prin intermediul avocaților lui, în sensul că mandatul de arestare ar fi nul absolut deoarece pentru infracțiunea prevăzut de art. 288 din Codul d e Procedură Penală, avută în vedere la pronunțarea încheierii în baza căreia acesta a fost emis, nu s-a dispus trimitere în judecată, deoarece măsura arestării a fost luată prin raportare la datele și probele existente la momentul formulării propunerii de către parchet și a căpătat caracter definitiv în momentul epuizării căilor de atac prevăzute de lege. Cu alte cuvinte, caracterul valabil al mandatului a fost stabilit în mod definitiv și nu este supus unui control judiciar ulterior. Instanța are dreptul ca periodic să verifice doar existența temeiurilor avute în vedere in inițial, nu și prerogativa de a cenzura valabilitatea mandatului, de fapt a încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă.
Argumentele prezentate de cei doi avocați ai inculpatului, referitoare la nelegala sesizare a instanței, la neaducerea la cunoștință a acuzației, la aspecte referitoare la caracterul incomplet al rechizitoriului nu pot face obiectul unei analize în această procedură.
Împotriva încheierii Tribunalului Timișa declarat recurs inculpatul care nu a fost motivat în scris dar a fost susținut oral de către apărătorul ales al inculpatului care a solicitat casarea încheierii și trimiterea cauzei la prima instanță pentru rejudecarea cauzei întrucât nu s-a pronunțat asupra cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării inculpatului de a nu părăsi țara sau localitatea. În subsidiar solicită revocarea arestării preventive și punerea inculpatului în stare de libertate întrucât nu mai subzistă motivele care au determinat arestarea inculpatului având în vedere că inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiuni care nu au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele conform prev. art. 385 ind.6 al.3 cpp se constată că Încheierea recurată este temeinică și legală și nu există nici un motiv de casare a acesteia.
Potrivit prev. art.300 ind.1 cpp după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, legalitatea și temeinicia acestei măsuri iar dacă se constată că temeiurile care au determinat arestarea preventive au încetat sau nu există temeiuri noi care justifice arestarea se dispune revocarea arestării preventive.
Prin urmare, în raport cu prevederile mai sus menționate, revocarea arestării se poate dispune doar dacă sunt îndeplinite condițiile menționate mai sus.
În speță, se poate observa că nu s-a făcut dovada că temeiurile care stat la baza arestării au încetat astfel că menținerea arestării preventive se justifică în continuare având în vedere că la dosar sunt indicii și probe temeinice care au determinat luarea acestei măsuri, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare și față de pericolul social pe care îl reprezintă aceasta faptă, lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Cu privire la solicitarea inculpatului de trimiterea a cauzei la instanța de fond pentru ca aceasta să se pronunțe și asupra cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive Curtea apreciază că este nefondată.
Chiar dacă instanța de fond nu s-a pronunțat în nod expres asupra cererii formulate de inculpat, prin menținerea stării de arest, conform prev. art.3001cpp,instanța s-a pronunțat implicit pentru că în condițiile în care s-a menținut starea de arest s-a considerat că înlocuirea acesteia cu o altă măsură preventivă nu mai este posibilă.
Prin urmare recursul inculpatului este nefondat și urmează a fi respins, conform prev. art.38515pct.1 lit. b cpp.
Văzând și prev. art. 192 al.2 cpp
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În. art.38515pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Timiș la data de 06.03.2008 în dosarul nr-.
Obligă inculpatul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 17 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky
- - - - G -
GREFIER
- -
RED. CC
Dact. 2 exempl/ 26 Martie 2008
Primă instanță: tribunalul Timiș
Jud:
Președinte:Victor IonescuJudecători:Victor Ionescu, Constantin Costea, Gheorghe Bugarsky
