Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 315/2008. Curtea de Apel Timisoara

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 315/

Ședința publică de la 17 Martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Victor Ionescu

JUDECĂTOR 2: Constantin Costea

JUDECĂTOR: G -

GREFIER: - -

Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul împotriva încheierii penale din 5.03.2008 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă: inculpatul în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales.

Procedura legal îndeplinită.

Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul ales al inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și în rejudecare, să se dispună judecarea inculpatului în stare de libertate, deoarece inculpatul este arestat de 1 an de zile, probatoriul este în mare administrat, a se reține atitudinea inculpatului care a fost sinceră, în cauză nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de grup organizat, termenul rezonabil a fost încălcat, având în vedere normele CEDO.

Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, deoarece subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

Inculpatul, având cuvântul, arată că își însușește concluziile apărătorului său ales.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin încheierea penală de ședință din 5 martie 2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timiș în temeiul art. 3002, raportat la art. 160 a C.P.P. menținut starea de arest preventiv față de inculpații, și, urmând ca legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile.

În baza art. 139 alin.1 C.P.P. a respins cererea acestora de înlocuire a măsurii cu aceea de a nu părăsi localitatea sau țara.

Pentru a dispune astfel, tribunalul a apreciat că temeiurile care au impus luarea măsurii arestării preventive față de aceștia subzistă și în prezent, respectiv trimiterea lor în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni față de care legea prevede închisoare mai mare de 4 ani, iar pericolul pentru ordinea publică rezultă din modalitatea săvârșirii acestor fapte, numărul mare de persoane și organizarea detaliată a acestora.

Prin urmare, s-a menținut starea de arest preventiv față de inculpații, și și a respins solicitarea de înlocuire a măsurii cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

Împotriva încheierii din 05.03.2008, a declarat recurs inculpatul, solicitând judecarea sa în stare de libertate, având în vedere că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, au fost administrate probele cu privire la persoana sa și că s-a depășit termenul rezonabil în ceea ce privește măsura arestării preventive.

Examinând încheierea penală recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art.3856alin.3 C.P.P. instanța constată că recursul formulat de către inculpatul este nefondat, hotărârea tribunalului Timiș fiind temeinică și legală.

Se constată că, nu s-au schimbat temeiurile luării măsurii arestării preventive fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 și 148 lit.f C.P.P. fiind indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă penală, prevăzută de legea penală și pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani, lăsarea în libertate a inculpatului prezentând pericol concret pentru ordinea publică raportat la gradul de pericol social al infracțiunii reținute în sarcina inculpatului.

În ceea ce privește durata măsurii arestării preventive, instanța apreciază că în cauză nu a fost depășit termenul rezonabil așa cum a fost ea conturată în jurisprudența CEDO, având în vedere complexitatea cauzei dar și atitudinea procesuală a inculpaților trimiși în judecată.

Instanța apreciază că se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului pentru buna desfășurare a procesului penal, hotărârea de menținere a stării de arest a inculpatului, fiind o hotărâre temeinică și legală.

Văzând că nu există motive de casare a hotărârii penale recurate, instanța va respinge recursul inculpatului.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 C.P.P.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii penale din 5.03.2008 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosar nr-.

În baza art.192 al.2 p Cod Penal obligă inculpatul la 30 lei cheltuieli judiciare față de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 17 martie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Gheorghe Bugarsky

- - - - G -

GREFIER

- -

RED. GB/04.04.2008.

Dact: 2 exempl/ 21 Martie 2008

Primă instanță: Tribunalul Timiș

Jud:

Președinte:Victor Ionescu
Judecători:Victor Ionescu, Constantin Costea, Gheorghe Bugarsky

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 315/2008. Curtea de Apel Timisoara