Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 431/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 431/2009
Ședința publică de la 13 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Covaciu
JUDECĂTOR 2: Daniela Mărginean
JUDECĂTOR 3: Sanda Trif
Grefier - -
- Serviciul Teritorial Alba Iulia reprezentat prin:
- procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul ). ) împotriva încheierii penale pronunțată LA 8 iulie 2009 de Tribunalul Hunedoara - secția penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat inculpatul recurent în stare de arest din penitenciarul Aiud, asistat de avocat - apărător ales.
S-a prezentat și av. - apărător desemnat din oficiu pentru inculpat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care avocata desemnată din oficiu solicită a se lua act că i-a încetat mandatul prin prezentarea apărătorului ales și a se face aplicarea protocolului privind plata parțială a onorariului.
Nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Hunedoara prin care a fost menținută măsura arestării preventive față de inculpat și pe cale de consecință a se dispune cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Solicită a se observa că inculpatul a fost arestat în lipsă în cursul anului 2005, pentru fapte comise în anul 2004, apreciind că acesta a fost ținut ilegal în arest. Temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive în lipsă față de inculpat în anul 2005 nu mai subzistă și în prezent, astfel că se impune punerea lui în libertate. Solicită a se reține și faptul că inculpatul nu s-a sustras urmăririi penale așa cum se susține, el fiind arestat de autoritățile judiciare din Spania și faptul că are trei copii minori, fiind singurul susținător al familiei.
Reprezentanta solicită respingerea recursului formulat de inculpat ca nefondat și menținerea încheierii recurate ca temeinică și legală. Instanța în mod corect a apreciat incidența dispozițiilor art. 300/2 și 160/b Cod pr. Penală atunci când a procedat la menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului, iar temeiurile care au dus la luarea acestei măsuri subzistă și în continuare.
Având ultimul cuvânt, inculpatul solicită a se avea în vedere că de aproape un an este arestat și solicită admiterea recursului cu consecința punerii lui în libertate pentru a-și putea pregăti apărarea. Arată că nu s-a sustras urmăririi penale dar că în Spania s-a dispus liberarea sa provizorie sub control judiciar, astfel că nu s-a putut prezenta în fața autorităților judiciare române.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
În deliberare, constată că prin încheierea penală din 8 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - secția penală în dosarul nr- în baza art. 160/b ți 300/2 Cod pr. penală s-a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpatului )., în prezent deținut în Penitenciarul Aiud.
Argumentele reținute de instanța de fond în adoptarea soluției sunt următoarele:
Temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului subzistă și impun în continuare privarea de libertate a acestuia
În acest sens, instanța reține că măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile în materie, că nu a intervenit, de la luarea măsurii și până în prezent, nici un element de fapt sau de drept care să atragă nelegalitatea măsurii arestării preventive a inculpatului, iar perioada arestării preventive a acestuia nu a depășit o durată rezonabilă, din perspectiva art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului, fiind respectate și cerințele art. 5 din aceeași Convenție, raport la criteriile care vizează complexitatea cauzei.
Împotriva încheierii a declarat recurs în termen legal impus de art. 141 Cod pr. penală inculpatul, aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul depășirii duratei rezonabile a stării de detenție și a încetării motivelor care au justificat luarea măsurii preventive.
Verificând legalitatea și temeinicia încheierii penale atacate în raport cu aspectele critice expuse cât și din oficiu, în limitele cuprinse de art. 385/6 (3) Cod pr. penală, Curtea constată că recursul nu este fondat.
1. Instanța a dispus menținerea arestării preventive în considerarea dispozițiilor art. 160/b alin.3 Cod pr. penală apreciind în mod corect că temeiurile care au justificat inițial măsura subzistă în continuare.
2. Menținerea măsurii preventive a arestării este justificată în cauză de rațiuni plauzibile ce țin atât de natura gravă a infracțiunilor săvârșite (trafic de persoane) cât și de periculozitatea crescută a inculpatului prezumată prin prisma modalității concrete în care a acționat și calității sale de recidivist (art. 37 lit. b Cod penal).
3. Referitor la depășirea duratei rezonabile a detenției Curtea arată că aceasta se apreciază în funcție de particularitățile fiecărei cauze, de complexitatea dosarului, de comportamentul inculpatului și al autorităților, impunându-se a se verifica dacă motivele de menținere în detenție se dovedesc pertinente și suficiente și dacă autoritățile competente au depus diligențele necesare pentru a asigura desfășurarea procesului penal cu celeritate.
4. În cauza de față, Curtea arată că inculpatul a fost arestat în lipsă, datorită sustragerii de la desfășurarea procedurilor declanșate împotriva sa, iar instanțelor nu le pot fi imputate perioade de pasivitate în derularea procesului penal.
5. Curtea subliniază că în cauză, datorită complexității cauzei și a naturii grave a acuzațiilor aduse, durata detenției provizorii nu a depășit termenul rezonabil prev. de art. 5 din CEDO.
6. Referitor la aspectele de ordin familial invocate în apărare, Curtea reține că necesitatea protejării unui interes precumpănitor, de ordin general al societății, primează ocrotirii celui privat al inculpatului, astfel încât menținerea măsurii este indispensabilă pe baza circumstanțelor.
7. Față de cele ce preced, Curtea conform art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod pr. penală respinge ca nefondat recursul inculpatului cu consecința obligării sale la cheltuiel8i judiciare către stat, conform art. 192 alin.2 Cod pr. penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DISPUNE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul ). ) împotriva încheierii penale pronunțată LA 8 iulie 2009 de Tribunalul Hunedoara - secția penală în dosarul nr-.
În baza dispozițiilor art. 192 alin.2 Cod pr. penală obligă pe numitul recurent la plata sumei de 105 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs din care suma de 25 lei se va avansa din fondurile
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 13 iulie 2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.LS/2ex/16.07.2009
Jud.fond:
Președinte:Maria CovaciuJudecători:Maria Covaciu, Daniela Mărginean, Sanda Trif
