Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 621/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR--03.06.2009
DECIZIA PENALĂ NR.621/
Ședința publică din data de 11.06.2009
PREȘEDINTE: Anca Nacu
JUDECĂTOR 2: Florin Popescu
JUDECĂTOR 3: Codrina Iosana
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA este reprezentat de procuror.
Pe rol se află judecarea recursurilor formulate de inculpații, împotriva încheierii penale din data de 26.05.2009, pronunțată de Tribunalul Arad, în dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă inculpații recurenți ambii în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales, asistat de avocat din oficiu din cadrul Baroului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.
Apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii și în rejudecare cercetarea inculpatului în stare de libertate întrucât temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai justifică starea de arest, inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, arată că inculpatul prezintă afecțiuni medicale, iar din actele depuse la dosar reiese că suferă de hepatită C, boală care are consecințe dezastroase asupra organismului, iar viața i-ar fi grav periclitată datorită regimului de detenție. În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu interdicția de a nu părăsi localitatea sau țara.
Apărătorul din oficiu al inculpatului solicită admiterea recursului și judecarea inculpatului în stare de libertate sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu interdicția de a nu părăsi localitatea sau țara, având în vedere că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale iar temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpat nu mai subzistă.
Procurorul pune concluzii de respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea încheierii tribunalului ca legală și temeinică, având în vedere că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au modificat și impun în continuare privarea de libertate.
Inculpatul recurent, luând cuvântul, solicită să fie judecat în stare de libertate.
Inculpatul recurent, luând cuvântul, solicită să fie judecat în stare de libertate pentru a beneficia de tratament având în vedere boala de care suferă.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:
Prin încheierea penală din 26 mai 2009, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Arada menținut starea de arest a inculpaților în baza art. 3002Cod procedură penală, combinat cu art. 160 Cod procedură penală privind pe inculpații - fiul lui și, născut la data de 23.07.1986 în T, cetățean român studii 7 clase, fără ocupație și loc de muncă, necăsătorit, fără copii, stagiul militar nesatisfăcut, CNP -, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.38/20.11.2008 emis de Judecătoria Arad în dosar nr- și, fiul lui și, născut la data de 22.06.1985 în T, cetățean român, studii 12 clase+ 4 ani Colegiul Sanitar, fără ocupație și loc de muncă, CNP -, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.37/20.11.2008 emis de Judecătoria Arad în dosar nr-, urmând ca verificarea legalității și temeiniciei acestei măsuri să fie efectuată periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile.
Pentru a pronunța această încheiere penală, tribunalul a constatat că temeiurile avute în vedere la arestarea inculpaților subzistă și în continuare, față de fapta pentru care aceștia au fost trimiși în judecată, limitele de pedeapsă prevăzute de legea penală pentru această faptă, considerând că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva încheierii penale din 26 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- au declarat recurs inculpații și, recursuri înregistrate la Curtea de APEL TIMIȘOARA la data de 3.06.2009.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate din prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art.385/6 pr.pen. instanța de recurs apreciază că în mod judicios prima instanță a menținut măsura arestării preventive a inculpaților raportat la art.300/2 și 160/b pr.pen, iar revocarea măsurii arestării preventive se poate dispune în condițiile art.139 al.2 pr.pen. respectiv dacă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri au dispărut.
Aceste temeiuri reprezentate de art.143 și 148.pr.pen subzistă în continuare, în sensul că împotriva inculpaților există la dosarul cauzei probe și indicii care conduc la presupunerea rezonabilă că au săvârșit infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată, mijloace de probă care nu au fost înlăturate până în această fază procesuală de către inculpați.
Pericolul concret pe care îl prezintă pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților nu este înlăturat, susceptibilitatea încălcării de către inculpați a ordinii juridice relative la respectarea dreptului de proprietate al persoanelor subzistă în continuare.
Sub aspectul cuantumului pedepsei cu privire la care există indicii ca fiind comise de către inculpați acesta nu a suferit modificări de la luarea măsurii arestării preventive și până în prezent.
În ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpaților, este adevărat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală - și ea nefiind admis să se prelungească dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă, însă în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură "există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate". Prin prisma dispozițiilor art. 6 și 5 paragraf 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale termenul rezonabil de soluționare a unei cauze trebuie apreciat nu doar prin prisma perioadei petrecute de inculpați în arest preventiv și prin prisma principiului conform căruia, până la pronunțarea unei hotărâri de condamnare cu caracter definitiv, o persoană este prezumată nevinovată, dar și prin prisma criteriilor cum sunt natura cauzei deduse judecății, complexitatea acesteia, numărul părților implicate în cauză, natura probelor ce se impun a fi administrate Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni, iar din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpaților și din consecințele acesteia reiese că temeiurile avute în vedere la luarea și ulterior menținerea arestării preventive reclamă privarea în continuare de libertate a inculpaților. În condițiile speței, la acest moment interesul general prevalează în raport cu interesul inculpaților de a fi puși în stare de libertate.
În ceea ce privește starea de sănătate a inculpatului, instanța de recurs, luând în considerare și prevederile art.136 pr.pen. reține că boala de care suferă inculpatul este preexistentă comiterii faptei pentru care s-a pronunțat hotărârea de condamnare de către prima instanță și ar fi trebuit să constituie și pentru inculpat un semnal de alarmă în privința conduitei sale. Mai mult, inculpatul a suferit numeroase condamnări pentru comiterea unor fapte similare, beneficiind de clemența instanțelor care i-au aplicat pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia fără ca această modalitate de individualizare judiciară a pedepsei să reprezinte în conștiința inculpatului un avertisment. De asemenea, din actele aflate la dosar nu rezultă că boala de care suferă inculpatul nu ar putea fi tratată în rețeaua sanitară a penitenciarelor sau că menținerea stării de arest a inculpatului ar aduce grave atingeri sănătății persoanei.
Astfel, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații apelanți și împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul Arad la data de 26.05.2009 în dosar nr- din 8.05.2009.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală va obliga inculpații recurenți la plata cheltuielilor judiciare către stat în recurs, inculpatul în sumă de 100 lei iar inculpatul în sumă de 200 lei.
Va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timișa sumei de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații apelanți și împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul Arad la data de 26.05.2009 în dosar nr- din 8.05.2009.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă inculpații recurenți la plata cheltuielilor judiciare către stat în recurs, inculpatul în sumă de 100 lei iar inculpatul în sumă de 200 lei.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timișa sumei de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red. 15.06.2009
Tehnored.
2ex/17.06.2009
Prima inst. - Trib.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR--03.06.2009
MINUTĂ DECIZIE PENALĂ NR.621/
Ședința publică din data de 11.06.2009
În baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații apelanți și împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul Arad la data de 26.05.2009 în dosar nr- din 8.05.2009.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă inculpații recurenți la plata cheltuielilor judiciare către stat în recurs, inculpatul în sumă de 100 lei iar inculpatul în sumă de 200 lei.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timișa sumei de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
CĂTRE,
TRIBUNALUL ARAD
Vă restituim alăturat dosarul dumneavoastră nr--40 file, privind pe inculpații și, cu termen de judecată la 16.06.2009.
Anexe: dosar Judecătoria Arad nr--107 fie, restul nenumerotat, dosar Tribunalul Arad nr-- 27 file, dosar Tribunalul Arad nr--19 file, dosar Tribunalul Arad nr-- 19 file, dosar urmărire penală nr.6907/P/2008- 122 file, dosar Tribunalul Arad nr--15 file.
PREȘEDINTE SECȚIE,
GREFIER,
Tehnored. 12.06.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
CĂTRE,
TRIBUNALUL ARAD
Vă restituim alăturat dosarul dumneavoastră nr--40 file, privind pe inculpații și, cu termen de judecată la 16.06.2009.
Anexe: dosar Judecătoria Arad nr--107 fie, restul nenumerotat, dosar Tribunalul Arad nr-- 27 file, dosar Tribunalul Arad nr--19 file, dosar Tribunalul Arad nr-- 19 file, dosar urmărire penală nr.6907/P/2008- 122 file, dosar Tribunalul Arad nr--15 file.
PREȘEDINTE SECȚIE,
GREFIER,
Tehnored. 12.06.2009
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu, Florin Popescu, Codrina Iosana
