Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 616/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-- 09.06.2009

DECIZIA PENALĂ NR.616/

Ședința publică din data de 11.06.2009

PREȘEDINTE: Ion Dincă

JUDECĂTOR 2: Codrina Iosana Martin

JUDECĂTOR 3: Anca

GREFIER:

Ministerul Public - Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA este reprezentat de procuror.

Pe rol se află judecarea recursurilor formulate de inculpații G, împotriva încheierii penale din 20.05.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

La apelul nominal se prezintă inculpații recurenți G și, ambii în stare de arest preventiv asistați din oficiu de avocat din cadrul Baroului T, cu delegație la dosar.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.

Apărătorul din oficiu al inculpaților solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii și în rejudecare cercetarea inculpaților în stare de libertate apreciind că temeiurile în baza cărora a fost luată măsura arestării preventive nu mai subzistă.

Procurorul pune concluzii de respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea încheierii ca legală și temeinică având în vedere că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.

Inculpata recurentă solicită admiterea recursului și cercetarea sa în stare de libertate precizând că este în stare de arest de 1 an și 7 luni, nu prezintă pericol pentru ordinea publică și că are probleme de sănătate.

Inculpatul recurent G solicită să fie judecat în stare de libertate susținând că nu se mai impune prelungirea arestului, iar actele contabile există la firmă, nu le-a incendiat.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:

Tribunalul Timiș prin încheierea penală din 20 mai 2009 pronunțată în dosar nr- în temeiul art. 300 ind. 2 Cpp raportat la art. 160 ind. b Cpp, a constatat legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive față de inculpații:

-, fiul lui G și al, născut la data de 08.11.1968, CNP -, în comuna, jud. N, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 94/07.11.2007 emis de Tribunalului Timiș,

- A, fiul lui și, născut la data de 15.07.1984 în municipiul Pitești, jud. A, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 98/16.11.2007 emis de Tribunalul Timiș, și date în încheierea de ședință din data de 28.01.2009.

-, fiica lui fiul lui și, născută la data de 03.07.1972 în H, jud. H, arestată preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 99/23.11.2007 emis de Tribunalului Timiș,

Și s-a menținut starea de arest preventiv a acestora, urmând ca legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 60 zile.

Deliberând asupra stării de arest preventiv a inculpaților, G și A, tribunalul a apreciat că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpați subzistă și în prezent, iar măsura arestării preventive a fost luată și menținută cu respectarea dispozițiilor legale, fiind îndeplinite atât condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, cât și cele prevăzute de art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală.

În ceea ce privește durata privării preventive de libertate, plecând de la criteriile ce rezultă din jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, tribunalul a considerat că, față de complexitatea deosebită a cauzei și comportamentul autorităților judiciare, care nu au manifestat, în nici un moment, pasivitate în instrumentarea cauzei, aceasta se înscrie în limite rezonabile. În același sens, tribunalul este obligat să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate, pe de o parte, și interesul public, de protecție, a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpaților, precum și din consecințele acestora.

De asemenea, tribunalul a constatat că nu au intervenit împrejurări noi care să justifice fie încetarea, fie modificarea temeiurilor ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpați, astfel încât, în temeiul art. 300 ind. 2 Cpp raportat la art. 160 ind. b Cpp, a menținut starea de arest preventiv a inculpaților, urmând ca legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive să fie verificată înainte de expirarea termenului legal de 60 de zile.

Cu privire la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de nu părăsi țara, formulată de inculpatul A, prin apărător, în baza art. 139 alin. 1.C.P.P. raportat la art. 145 indice 1.C.P.P. a respins-o ca fiind neîntemeiată pentru considerentele expuse mai sus.

Împotriva încheierii penale din 20.05.2009 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosarul nr- au declarat recurs inculpații G și, înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA la data de 09.06.2009, sub nr-.

Recursurile nu au fost motivate în scris.

Din analiza încheierii recurate, prin prisma motivelor de recurs invocate și analizate din oficiu, Curtea reține următoarele:

Instanța de recurs constată că nu s-au schimbat temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, Tribunalul reținând corect că persistă presupunerea că inculpații au săvârșit fapte grave, periculoase pentru patrimoniul cetățenilor.

Curtea consideră că sunt întrunite cumulativ exigențele imperative ale art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice că inculpații au săvârșit infracțiuni care sunt pedepsite de legea penală cu închisoare mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la modul în care inculpații și-a desfășurat activitatea infracțională, la locul și timpul comiterii faptei reținute în sarcina acestora.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene la momentul arestării nu este încă necesar să se stabilească în mod clar că o infracțiune s-a comis sau care este natura exactă a infracțiunii comise. Obiectul preocupărilor pe parcursul privării de libertate este acela de a continua investigațiile în scopul de a confirma sau de a înlătura temeiurile arestării.

Faptele ce au dat naștere suspiciunii nu trebuie să fie la același nivel cu faptele necesare pentru a justifica o condamnare sau chiar pentru a aduce o acuzație ce trebuie să existe la un moment procesual ulterior în cadrul urmăririi penale (cauza Brogan contra Marii Britanii,din jurisprudența CEDO).

Nu trebuie stabilită, așadar, vinovăția unei persoane în acest stadiu, acesta fiind scopul urmăririi penale în urma căreia trebuie să rezulte realitatea și natura infracțiunilor de care o persoană este acuzată (cauza Italiei). De asemenea, nu este necesar să se constate că a fost săvârșită o infracțiune sau că persoana privată de libertate a săvârșit o infracțiune (cauza Gusinsky contra Rusiei).

În ceea ce privește respectarea dreptului la libertate al inculpaților, în sensul că măsura arestării preventive are un caracter excepțional, stare de libertate fiind cea normală, fiind de neadmis menținerea stării de arest preventiv peste limite rezonabile, prin raportare la jurisprudența CEDO, instanța reține că aprecierea necesității luării și menținerii unei măsuri preventive trebuie să se facă luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a se constata în ce măsură există indicii precise cu privire la un interes public real care are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate, fără a se aduce atingere prezumției de nevinovăție, în sensul de a se urmări existența unui just echilibru între măsura arestării preventive, pe de o parte, și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire a faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpatului, pe de altă parte.

În condițiile de față, Curtea apreciază că la acest moment procesual interesul general prevalează în raport cu interesul inculpaților de a fi cercetați în stare de libertate. Astfel, se reține că presupunerea rezonabilă privește fapte grave, că aceste fapte au un impact social deosebit prin repercusiunile pe care le generează.

De asemenea, instanța apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților ar genera creșterea sentimentului de nesiguranță al populației și ar fi de natură a conduce la scăderea încrederii populației în capacitatea de protecție a organelor statului, acesta având obligația pozitivă de a adopta o legislație penală, dublată de mecanismul care să asigure aplicarea sa, capabilă să descurajeze comiterea de fapte ce pun în pericol viața și sănătatea cetățenilor.

Totodată, se constată că menținerea duratei arestării preventive este premisa efectuării cu celeritate a actelor procesuale în cursul judecății, motiv pentru care nu se poate considera că menținerea măsurii arestării preventive se transformă în pedeapsă penală.

Față de cele reținute, se apreciază și că lăsarea inculpaților în libertate ar încuraja săvârșirea unor fapte similare celor imputate prin actul de inculpare.

Nu au fost analizate apărările inculpaților cu privire la vinovăția acestora raportat la faptele imputate, deoarece aceste aspecte pot fi puse în discuție la soluționarea acțiunii penale și nu cu ocazia soluționării menținerii măsurii arestării preventive

Având în vedere aceste considerente, în baza art. 38515pct. 1 lit. pr. pen va respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpații G și împotriva încheierii penale din 20.05.2009 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosarul nr-.

Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga pe fiecare inculpat la plata sumei de 200 lei, cheltuielile judiciare către stat în recurs, iar suma de 100 lei pentru fiecare inculpat,reprezentând onorariu apărător oficiu se va avansa din contul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge, ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii penale din 20.05.2009 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosar nr-.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe fiecare inculpat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs, iar suma de 100 lei pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariu apărător oficiu se va avansa din contul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului

Definitivă

Pronunțată în ședință publică, azi, 11.06.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

Red.I- 15.06.2009

Tehnored.

2ex/19.06.2009

Prima inst. - Trib.

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-- 09.06.2009

MINUTĂ DECIZIE PENALĂ NR.616/

Ședința publică din data de 11.06.2009

În baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge, ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii penale din 20.05.2009 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosar nr-.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe fiecare inculpat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs, iar suma de 100 lei pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariu apărător oficiu se va avansa din contul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului

Definitivă

Pronunțată în ședință publică, azi, 11.06.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-- 09.06.2009

Către,

TRIBUNALUL TIMIȘ

Vă restituim alăturat dosarul dumneavoastră nr-274 file, privind pe inculpații și, cu termen de judecată la data de19.06.2009.

Anexe: dosar Curtea de APEL TIMIȘOARA nr--26 file, dosar Tribunalul Timiș nr- supliment vol.II-621 file, la care se află atașate: dosar Curtea de APEL TIMIȘOARA nr-- 9 file, nr-- 23 file, nr-- 11 file, nr-- 23 file, nr--26 file, nr-- 14 file, dosar Tribunalul Timiș nr- vol. I-520 file la care se află atașate dosarele Curții de APEL TIMIȘOARA nr-- 27 file, nr-- 22 file, nr-- 6 file, do și dosarul de urmărire penală nr. 581/P/2007- vol. file.

PREȘEDINTE SECȚIE,

- - GREFIER,

Tehnored. 12.06.2009

Președinte:Ion Dincă
Judecători:Ion Dincă, Codrina Iosana Martin, Anca

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 616/2009. Curtea de Apel Timisoara