Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Decizia 620/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-- 10.06.2009
DECIZIA PENALĂ NR.620/
Ședința publică din data de 11.06.2009
PREȘEDINTE: Ion Dincă
JUDECĂTOR 2: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR 3: Anca
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA este reprezentat de procuror.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul, împotriva încheierii penale nr.27 din 8.06.2009, pronunțată de Tribunalul C S, în dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat din oficiu de avocat din cadrul Baroului T, cu delegație la dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Se procedează la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată la dosar, după ce în prealabil i-au fost aduse la cunoștință drepturile de care beneficiază potrivit dispozițiilor art. 70 Cod procedură penală.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.
Apărătorul din oficiu al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii și în rejudecare cercetarea inculpatului în stare de libertate. În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu interdicția de a nu părăsi localitatea sau țara, având în vedere atitudinea sinceră a inculpatului care a recunoscut și regretat fapta.
Procurorul pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii penale ca legale și temeinice, apreciind că în cauză fiind îndeplinite cerințele art. 148 lit.f Cod procedură penală.
Inculpatul recurent, luând cuvântul, lasă la aprecierea instanței soluția cauzei.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:
Tribunalul C S, prin încheierea penală nr. 27 din 8 iunie 2009, pronunțată în dosar nr-, în baza art. 143, 148 alin. 1 lit. f, 1491al. 1-5, 7-11 Cod procedură penală, a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-
A dispus arestarea preventivă a inculpatului, (fiul lui și, născut la 09.03.1972 în Mediaș, jud. S, domiciliat în pe, jud. S, cetățean român, studii 4 clase, muncitor la, concubinaj, 1 copil minor, 3 majori, situația militară satisfăcută, cod numeric personal -), cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, prev. de art. 20 rap. la art. 174 Cod penal, împotriva căruia s-a emis mandatul de arestare preventivă pe o durată de 29 zile, începând cu data de 8 iunie 2009, ora 17,00 și până în data de 6 iulie 2009, ora 17,00.
Pentru a pronunța această hotărâre penală tribunalul a constatat următoarele:
Prin cererea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S, înregistrată la acest tribunal, sub nr- din 08.06.2009, s-a propus luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174 Cod penal, constând în aceea că în seara zilei de 06.06.2009 a lovit cu cuțitul în zona toraco - abdominală victima, punându-i viața în primejdie.
În motivarea cererii s-a arătat că sunt întrunite prevederile legale ale art. 136 și 148 lit. f Cod procedură penală, inculpatul săvârșind o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, fapta acesteia fiind cu pericol deosebit.
La dosar s-a acvirat dosarul de urmărire penală nr.135/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S și s-a procedat la audierea inculpatului, conform art. 70 al. 1, 2, art. 150 al. 1 Cod procedură penală.
Din analiza actelor și lucrărilor de la dosar, instanța a reținut în fapt următoarele:
Prin ordonanța de reținere din 07.06.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S, s-a dispus reținerea învinuitului pe o perioadă de 24 de ore, adică până la 08.06.2009, ora 17,00.
Prin ordonanța din 08.06.2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S, s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174 Cod penal.
Probele aflate la dosar constituie indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea de tentativă de omor, prev. și ped. de art. 20 Cod penal, rap. la art. 174 Cod penal, întrucât în seara zilei de 06.06.2009 a lovit cu cuțitul în zona toraco - abdominală victima, punându-i viața în primejdie.
în sensul menționat sunt atât declarațiile inculpatului (care a recunoscut fapta) și ale martorilor, Ta-ihai, precum și concluziile provizorii medico-legale, din care rezultă că victimei i-a fost cauzată o plagă penetrantă abdominală stânga cu eviscerație de epicloon, cu secțiunea arteră subhepatică, secțiuni de intestin, hemiperitoneu și șoc hemoragic; profunzimea plăgii abdominale penetrante este de aproximativ 10 cm și a pus viața victimei în primejdie; plaga putea fi produsă prin lovire cu un corp tăietor, înțepător (posibil cuțit).
În declarațiile date la urmărirea penală și la instanță, inculpatul a recunoscut comiterea faptei.
Așa fiind, s-a constatat că sunt întrunite condițiile prev.de art.136 și 148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, în sensul că infracțiunea pentru care se efectuează cercetarea penală față de inculpatul este pedepsită de lege cu o pedeapsă mai mare de 4 ani și că la dosarul cauzei există probe certe că lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol apreciat prin prisma naturii violente a infracțiunii, de o gravitate deosebită, dar și în funcție de persoana inculpatului - care a mai săvârșit anterior fapte penale (furt calificat, tâlhărie), pentru care a fost condamnat și a comis fapta pentru care este cercetat, în condițiile recidivei prev. de art. 37 lit. a Cod penal.
În ceea ce privește susținerea apărătorului inculpatului de aplicare a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, s-a constatat că această susținere este nefondată, în condițiile în care sunt întrunite cerințele legale pentru arestarea preventivă și, față de motivele mai sus arătate, referitoare la violența și gravitatea faptei comise, nu se justifică aplicarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea.
Față de aceste considerente, având în vedere că sunt îndeplinite cerințele art. 148 al. 1 lit. f Cod procedură penală, văzând și disp. art. 143, 1491al. 1-5, 7-11 Cod procedură penală, tribunalul a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul C-S, și a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, prev. de art. 20 rap. la art. 174, Cod penal, împotriva căruia s-a emis mandatul de arestare preventivă pe o durată de 29 zile, începând cu data de 8 iunie 2009, ora 17,00 și până în data de 6 iulie 2009, ora 17,00.
Împotriva încheierii penale nr. 27/CC/8.06.2009 pronunțată de Tribunalul C S în dosarul nr- a declarat recurs inculpatul, în termen legal, recurs înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA la data de 10.06.2009.
Recursul nu a fost motivat în scris, ci în susținerea orală a acestuia conform concluziilor consemnate în practicaua deciziei penale.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate prin prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art. 3856alin. 3.pr.pen. instanța de recurs apreciază că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală, în deplină concordanță cu dispozițiile art. 143 alin. 1 C.P.P. și 148.C.P.P. precum și art. 5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, recursul fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Legiuitorul român prin intermediul normelor prevăzute în codul d e procedură penală a condiționat luarea unei măsuri preventive privative de libertate de îndeplinirea cumulativă a trei condiții de fond: să existe probe sau indicii temeinice privind săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală; fapta respectivă să fie sancționată de lege cu pedeapsa închisorii; să fie prezent cel puțin unul dintre temeiurile de arestare, expres și limitativ prevăzute de art.148 Cod procedură penală. Odată cu ratificarea de către România în 1994 Convenției Europene a Drepturilor Omului, la acestea s-a adăugat și condiția conformității dreptului intern cu exigențele art.5 paragraf 1 lit.c al Convenției, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dată în aplicarea acesteia.
Dispozițiile Convenției fac trimitere, în primul rând, în ceea ce privește luarea măsurii arestării preventive, la legislația națională, consacrând obligația de a fi respectate atât normele de fond, cât și cele de procedură prevăzute de către aceasta; dar, cu toate acestea, Curtea a subliniat că orice măsură preventivă trebuie să fie conformă cu scopul urmărit de art. 5 al Convenției, scop care constă în protejarea individului împotriva privărilor arbitrare de libertate. Astfel, se impune nu numai ca privarea de libertate să aibă loc cu respectarea dispozițiilor dreptului intern, ci, este necesar ca acesta din urmă să fie, la rândul său, în acord cu prevederile Convenției, inclusiv cu principiile generale pe care aceasta, deși nu le enunță expres, le conține în mod implicit.
În mod corect prima instanță a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 143 al. 1 și art. 148 lit. f C.P.P. respectiv că sunt indicii temeinice privind săvârșirea de către inculpat a unei fapte pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, respectiv infracțiunea de tentativă de omor prevăzută de art.20 penal raportat la art.174 penal.În acest sens, mai trebuie reținut că potrivit dispozițiilor art. 681.C.P.P. art. 139 și 160 C.P.P. măsurile preventive necesită existența presupunerii rezonabile privind săvârșirea faptelor imputate inculpatului, iar față de probatoriul administrat până în acest moment există date care susțin acest fapt.
Totodată, în cauză sunt incidența dispozițiile art. 148 lit. f) din codul d e procedură penală, acuzele ce planează asupra acestuia vizează infracțiune ce este sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptei, natura acesteia și rezonanța publică. Este adevărat că detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală - și ea nefiind admis să se prelungească dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul că ea se va computa sau nu din pedeapsă, însă în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură "există indicii precise cu privire la un interes public real care, fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate". Prin urmare, instanța este obligată să vegheze la un just echilibru între măsura privării de libertate pe de o parte și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire al faptei cu privire la care există indicii că a avut loc cu participarea inculpatului și din consecințele acesteia. Infracțiunile de tentativă de omor aduce atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv viața și sănătatea persoanei, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și protecție a statului. În condițiile speței, interesul public impune luarea măsurilor necesare pentru a asigura protecția cetățenilor împotriva comiterii unor fapte ce afectează sănătatea personală și chiar viața.
Astfel fiind, în baza art. 38515pct. 1 lit. b instanța C.P.P. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr.27 din 08.06.2009 pronunțată de Tribunalul C
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. va obliga inculpatul la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr.27 din 8.06.2009 pronunțată de Tribunalul C-
În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 160 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Dispune plata din fondul Ministerului Justiției a sumei de 100 lei către Baroul Timiș reprezentând onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 11.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red. 15.06.2009
Tehnored.
2ex/18.06.2009
Prima inst. - Trib. C
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-- 10.06.2009
MINUTĂ DECIZIE PENALĂ NR.620/
Ședința publică din data de 11.06.2009
În temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr.27 din 8.06.2009 pronunțată de Tribunalul C-
În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 160 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Dispune plata din fondul Ministerului Justiției a sumei de 100 lei către Baroul Timiș reprezentând onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 11.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-- 10.06.2009
CĂTRE,
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL C
Vă restituim alăturat dosarul dumneavoastră nr.135/P/2009- nenumerotat, privind pe inculpatul, și vă facem cunoscut că prin decizia penală nr. 620/R din 11.06.2009 pronunțată de această instanță, fost respins recursul inculpatului împotriva încheierii penale nr. 27 din 8.06.2009 pronunțată de Tribunalul S, în dosar nr-.
PREȘEDINTE SECȚIE,
- - GREFIER,
Tehnored. 12.06.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-- 10.06.2009
CĂTRE,
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL C
Vă restituim alăturat dosarul dumneavoastră nr.135/P/2009- nenumerotat, privind pe inculpatul, și vă facem cunoscut că prin decizia penală nr. 620/R din 11.06.2009 pronunțată de această instanță, fost respins recursul inculpatului împotriva încheierii penale nr. 27 din 8.06.2009 pronunțată de Tribunalul S, în dosar nr-.
PREȘEDINTE SECȚIE,
- - GREFIER,
Tehnored. 12.06.2009
Președinte:Ion DincăJudecători:Ion Dincă, Codrina Iosana Martin, Anca
