Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 696/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.696/2009
Sedința publică din 17 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Ștefan Făt JUDECĂTOR 2: Monica Felicia Farcaș
- - - -JUDECĂTOR 3: Oana
- - - judecător
-grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin:
- procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 10.11.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de, apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Apărătorul ales al inculpatului recurent și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, apărătorul ales al inculpatului recurent solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se revoca măsura arestării preventive și a se dispune cercetarea acestuia în stare de libertate.
În susținerea recursului învederează că încheierea penală atacată este nelegală întrucât nu există la dosar probe sau indicii din care să rezulte că inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aceasta fiind doar o simplă afirmație.
Precizează de asemenea că nu există la dosar dovezi care să ateste vinovăția inculpatului. Nici un martor nu a declarat că inculpatul ar fi lovit, el se afla în stare de ebrietate.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și a se menține ca legală și temeinică încheierea penală atacată întrucât subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive.
Învederează că faptele de care este acuzat inculpatul sunt grave,fiind săvârșite în loc public.
Inculpatul, având ultimul cuvânt învederează că lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.
Arată că dintr- simplă întâmplare s-a aflat în localul în care s-a produs incidentul și în plus se afla și în stare de ebrietate. Precizează că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față
Constată că prin încheierea din 10.11.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar penal nr- s-a dispus menținerea arestării preventive a inculpatului, în baza art.300/2 raportat la art.160/b alin.3 Cod procedură penală.
În motivare instanța a reținut că inculpatul a fost arestat prin încheierea nr.17/19.06.2009, mandatul de arestare nr.58/2009 pronunțată de Tribunalul Alba, în acest sens s-a apreciat că în cauză sunt întrunite cerințele art.148 lit.a și f Cod procedură penală întrucât după comiterea infracțiunii inculpatul a fugit și s-a ascuns în scopul de a se sustrage de la urmărire penală, iar pedepsele pentru infracțiunile pentru care este cercetat sunt mai mari de 4 ani închisoare și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică. Aceeași măsură s-a dispus și față de inculpații, și A, în lipsa acestora, iar împotriva inculpatului s-a luat măsura arestării preventive care ulterior a fost prelungită conform legii.
Tribunalul a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă și impun în continuare privarea inculpatului de libertate, neexistând date din care să rezulte că aceste temeiuri s-au schimbat.
Din probele administrate în cauză în cursul urmăririi penale (înregistrări audio-video, declarații de martori, declarațiile victimei) au rezultat indicii temeinice că inculpatul a comis infracțiunile pentru care este trimis în judecată pentru care legea prevede pedepse mai mari de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate acestuia ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, generat de rezonanța socială negativă a faptului că persoane asupra cărora planează presupunerea rezonabilă că a comis fapte de o gravitate sporită asupra unor persoane sunt cercetate în stare de libertate.
Nu s-a putut reține că, rezonanța negativă a faptelor a căror săvârșire planează asupra fiecăruia dintre inculpați s-a estompat, neexistând date concrete furnizate până la acest moment în cauză, astfel că s-a apreciat că pericolul concret pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului persistă.
Împotriva încheierii declarat recurs inculpatul, solicitând a fi cercetat în stare de libertate deoarece nu există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică și nu există indicii temeinice că a săvârșit infracțiunea de care este acuzat.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate și în conformitate cu dispozițiile art. 385/6 alin.3 Cod procedură penală, instanța constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente.
La luarea măsurii arestării preventive a inculpatului s-au reținut ca fiind incidente dispozițiile art.148 lit.a și f Cod procedură penală, întrucât inculpatul a fugit și s-a ascuns în scopul de se sustrage de la urmărirea penală, pedepsele pentru infracțiunile pentru care este cercetat sunt mai mari de 4 ani închisoare și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Aceste temeiuri se mențin și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, așa cum corect reținut și instanța de fond.
Pericolul social pentru ordinea publică este evident, acesta rezultând din gravitatea faptelor de care este acuzat inculpatul și a modului în care se reține că s-au săvârșit, denotând agresivitate deosebită, aceasta reprezentând un temei suficient pentru detenția preventivă a inculpatului.
În pofida celor susținute de inculpat la dosar există indicii temeinice și probe care justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis faptele de care este acuzat. Facem referire aici la declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor, procesele verbale de recunoaștere după fotografii și înregistrările camerelor de supraveghere din incinta clubului.
Menținerea arestării preventive inculpatului este justificată atât prin gravitatea deosebită a acuzațiilor care se aduc, cât și din analiza elementelor care caracterizează persoana inculpatului, care s-a sustras urmăririi penale și care nu se află la prima confruntare cu legea penală, fiind condamnat anterior pentru săvârșirea infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte.
Având în vedere că hotărârea atacată este legală și temeinică, instanța, în baza art.385/15 pct.1 lit. Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 10.11.2009 pronunțate de Tribunalul Alba în dosarul penal nr-.
Va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 185 lei cheltuieli judiciare din care, onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 25 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 10.11.2009 pronunțate de Tribunalul Alba în dosarul penal nr-.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 185 lei cheltuieli judiciare, din care, onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 25 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 17.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - -
GREFIER
Red.
Dact. 2 ex/19.11.2009
Președinte:Ștefan FătJudecători:Ștefan Făt, Monica Felicia Farcaș, Oana
