Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 957/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.957
Ședința publică din data de 25 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Mihai Viorel Tudoran
JUDECĂTORI: Mihai Viorel Tudoran, Paul Mihai Frățilescu
- -
Grefier -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism - Serviciul Teritorial Ploiești, a fost reprezentat de procuror:.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul (fiul lui G și C, născut la 20 ianuarie 1978) în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, județul D, împotriva încheierii de ședință din 15 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care în baza art.3002rap.la art.160 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, aceasta fiind menținută.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat în stare de arest, personal și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu permisiunea instanței, avocat a luat legătura cu recurentul - inculpat, acesta declarând că nu are excepții de invocat sau cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului în susținerea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, a arătat că nu are alte cereri de formulat și a solicitat acordarea cuvântului în dezbateri.
Curtea a luat act de susținerile părților, în sensul că nu sunt excepții de invocat și nici cereri de formulat, în temeiul art.38513Cod procedură penală a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul părților.
Avocat având cuvântul pentru recurentul - inculpat a criticat încheierea de ședință din data de 15 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova pentru netemeinicie și nelegalitate.
Se susține de către apărătorul recurentului - inculpat că în cauză nu subzistă temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive și nu au apărut temeiuri noi care să justifice menținerea stării de arest a acestuia.
De asemenea se mai poate reține că inculpatul nu are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră în cursul procesului penal și este la o vârstă la care își poate schimba atitudinea față de valorile sociale și-ar putea că aibă o conduită bună în viitor, astfel că scopul pedepsei aplicate poate fi atins și fără privare de libertate (art. 861alin.1 lit. c Cod penal). Perioada petrecută în arest preventiv poate constitui un avertisment sever pentru recurent, că, încălcarea legii penale nu rămâne fără consecințe dintre cele mai grave pentru persoana sa.
Față de cele ce preced solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond revocarea măsurii arestării preventive luată față de acesta.
În subsidiar, în situația în care instanța apreciază totuși că se impune luarea unei măsuri preventive, solicită în temeiul art. 139 rap. la art. 145 Cod procedură penală, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii din 15 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, deoarece în mod corect s-a stabilit că subzistă temeiurile avute în vedere la momentul luării arestării preventive și că această măsură trebuie menținută în continuare.
Din întreg materialul probator administrat până la acest moment rezultă că recurentul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii dedusă judecății.
Recurentul-inculpat având personal ultimul cuvânt a solicitat să fie judecat în stare de libertate, a recunoscut săvârșirea faptei, prejudiciul a fost acoperit prin instituirea unui sechestru asupra bunurilor sale.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 15.12.2009, pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția Penală, în dosarul nr-, în baza art. 300/2 pr.penală, rap. la art. 160/b pr.penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților, fiul lui, tatăl necunoscut, născut la 22.01.1980, în mun. P;, fiul lui și, născut la 12.02.1982, în mun. P;, fiul lui și, născut la 14.06.1979, în mun. P;, fiul lui G și C, născut la data de 20.01.1978, în mun. P și, fiul lui și, născut la data de 25.05.1988, în mun. P, toți aflați în Penitenciarul Mărgineni, județul D și s-a menținut această măsură.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a constatat că, prin Rechizitoriul nr. 64/D/P/2009 al Parchetului de pe lângă - - Serviciul Teritorial Ploieștis -a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, față de inculpatul, reținându-se comiterea infracțiunilor prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003; art. 24 alin.2 din Legea nr. 365/2002 cu aplic.art. 41 al.2; art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 al.2; art. 27 alin.1,2 și 5 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art. 41 al.2; art. 42 al.2 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 al.2, fapte în concurs real, conform art. 33 lit. și cu aplic. art. 37 lit.b
În fapt, s-a reținut că începând cu anul 2008 inculpatul a aderat la grupul infracțional organizat compus din, grup infracțional care era profilat pe comiterea de infracțiuni cu mijloace de plată electronică.
S-a stabilit că în cadrul grupului au fost puse în circulație instrumente de plată electronică falsificate, inculpatul FE. a deținut astfel de instrumente de plată electronică în vederea punerii în circulație, precum și echipamente cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, a efectuat operațiuni financiare în mod fraudulos ( retrageri de numerar ), prin utilizare fără drept de date de identificare ale instrumentelor de plată electronică, fără consimțământul titularilor acestor instrumente, cât și prin utilizarea neautorizată de date de identificare și a încercat să efectueze operațiuni financiare în mod fraudulos prin utilizarea fără drept a datelor de identificare respective, acțiune nerealizată datorită faptului că soldul anumitor conturi de card nu conținea fonduri și a accesat fără drept un sistem informatic în scopul obținerii de date informatice.
La data de 30.04.2009, prin Încheierea Tribunalului Prahovaa fost admisă propunerea de arestare preventivă a inculpatului, precum și a celorlalți inculpați și s-a dispus luarea măsurii arestării preventive față de aceștia pe o durată de 29 de zile, respectiv de la 30.04.2009 și până la 28.05.2009, inclusiv, măsură preventivă prelungită în condiții de legalitate.
Pentru a dispune arestarea preventivă a inculpaților instanța de fond a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143 pr.penală, privind existența unor probe și indicii temeinice, că inculpații pentru care s-a solicitat arestarea preventivă au săvârșit infracțiunile pentru care au fost cercetați fiind îndeplinite dispoz. prev. de art. 148 lit.f pr.penală.
Astfel, s-a reținut că inculpații au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
La termenul din 15.12.2009, prima instanță, în cursul judecății, verificând potrivit art. 300/2 pr.penală, legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților, a constatat că sunt îndeplinite disp. art. 160/b alin.3 pr.penală, în sensul că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, menținând această măsură.
Împotriva încheierii a declarat recurs în termen legal inculpatul, care prin apărător desemnat din oficiu a susținut nelegalitatea și netemeinicia acesteia.
Astfel, se arată că în cauză nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive și nu au apărut alte temeiuri noi care să justifice menținerea stării de arest.
Inculpatul nu are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră în cursul procesului penal și se află la o vârstă la care își poate schimba atitudinea față de valorile sociale, încât există garanții că în viitor acesta va avea o conduită bună.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond revocarea măsurii arestării preventive luată față de inculpat.
În subsidiar, s-a solicitat a se aprecia că se impune luarea unei măsuri preventive în sensul înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara potrivit art. 139 pr.penală, rap. la art. 145 pr.penală.
Curtea, verificând încheierea atacată în raport de disp. art.385/6 alin.3 pr.penală, precum și a criticilor invocate, constată că recursul declarat de inculpatul este nefondat.
Soluția adoptată de instanța de fond de menținere a arestării preventive a inculpatului este legală și temeinică, deoarece din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că și în prezent subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, temeiuri care impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
În sarcina inculpatului s-au reținut infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și sunt indicii că lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Nu se justifică înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu o altă măsură neprivativă de libertate dat fiind natura infracțiunilor pentru care acesta a fost trimis în judecată, gradul de pericol social pe care-l reprezintă, modul și condițiile concrete de comitere a acestora.
Pe de altă parte, se impune menținerea măsurii arestării preventive și în scopul de a se asigura o bună desfășurare a procesului penal, pentru a se împiedica sustragerea inculpatului de la judecată, de a lua legătura cu martorii sau cu alte persoane pe care le-ar putea determina să adopte o poziție procesuală favorabilă, cu atât mai mult cu cât până în prezent inculpatul, nu a fost audiat, de altfel nici ceilalți inculpați, declarațiile anterioare de la urmărirea penală sunt oscilante iar alte persoane față de care s-a disjuns cauza se află în libertate.
În consecință, recursul declarat de inculpatul, se privește ca fiind nefondat și va fi respins ca atare, conform art. 385/15 pct.1 lit.b pr.penală.
Văzând și disp. art. 192 al.2 pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui G și C, născut la data de 20 ianuarie 1978, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, județul D, împotriva încheierii de ședință pronunțată la data de 15 decembrie 2009 de Tribunalul Prahova în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 decembrie 2009.
Președinte JUDECĂTORI: Mihai Viorel Tudoran, Paul Mihai Frățilescu
- - - - - - -
Grefier
Red.
Tehnored.
4 ex./ 04.01.2010
dos.f- Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Mihai Viorel TudoranJudecători:Mihai Viorel Tudoran, Paul Mihai Frățilescu
