Constatarea încetării de drept a măsurilor preventive (art. 140 c.p.p.). Decizia 556/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.556/R/2009
Ședința publică din 17 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Condrovici Adela JUDECĂTOR 2: Munteanu Traian
JUDECĂTOR 3: Popovici Corina
Judecător: - -
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit dispozițiilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor împotriva încheierii penale din data de 15.12.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, privind pe inculpații intimați și, având ca obiect constatarea încetării de drept a măsurii preventive, prev. de art.140 din Codul d e procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru inculpații intimați și lipsă, apărătorul acestora desemnat din oficiu av., în baza împuternicirlor avocațiale nr.5643 și 5644 emise la data de 16.12.2009 de Baroul Bihor.
Ministerul Public este reprezentat de doamna procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri de formulat, instanța acordă părților cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul parchetului arată instanței că susține recursul penal declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și solicită instanței admiterea acestuia, casarea și modificarea încheierii recurate și constatându-se că s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive față de cei doi inculpați solicită a se dispune reîncarcerarea acestora. Arată instanței că prin încheierea nr.52 din 25.11.2009 a Tribunalului Bihors -a admis propunerea procurorului și s-a dispus prelungirea duratei arestării inculpaților și pe o durata de 30 de zile de la data rămânerii definitive a încheierii și ca atare această prelungire opera, în opinia instanței de fond, începând cu data de o3.12.2009, ori inculpații se aflau sub puterea mandatelor de arestare până la data de 27.11.2009. Consideră că Tribunalul Bihor în mod greșit și în afara legii a dispus prelungirea măsurii față de cei doi inculpați și totodată în mod greșit a constatat încetată de drept măsura arestului preventiv luata față de cei doi inculpați.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru cei doi inculpați solicită instanței respingerea recursului declarat de către parchet și menținerea ca legală și temeinică a încheierii recurate prin care s-a constatat încetată de drept măsura arestului preventiv luata față de cei doi inculpați. Apreciază că în mod corect s-a dispus de către instanța de fond punerea de îndată în libertate a inculpaților.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală din 15.12.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, n baza art. 140 alin. 1 lit. a Cod de procedură penală, s-a constatat încetată de drept măsura arestului preventiv luata față de inculpații, fiica lui și, născută la data de 21.08.1967 în S, județul B, CNP -, domiciliată în comuna, sat nr. 391, județul B, actualmente în arestul IPJ B și, fiul lui și, născut la data de 19.07.1968 în S, jud. S, CNP -,cu domiciliul în comuna, sat, nr. 112, jud. B, din Arestul IPJ B, prin încheierea penală nr. 40/03.11.2009 dată de către Tribunalul Bihor în baza căreia s-au emis mandatele de arestare preventivă nr. 49, respectiv 48/03.11.2009.
S-a dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților și dacă nu sunt arestați în altă cauză.
Din fondurile Ministerului Justiției s-a virat în favoarea Baroului B suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, avocat conform delegațiilor nr. 5509 și 5508/15.12.2009.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a constatat că prin referatul Parchetului de pe lângă Tribunalul din data de 15.12.2009 a fost sesizata instanța în baza art. 140 alin. 3 Cod de procedură penală pentru a se constată daca în cauza a încetat măsura arestării preventive a inculpaților și în condițiile art. 140 alin. 1 lit. a Cod de procedură penală sau, dimpotrivă, sa se constate ca aceasta măsura a arestării preventive a fost legal dispusa în baza încheierii nr. 52/25.11.2009. De asemenea, s-a mai solicitat instanței sa se lămurească data de la care s-a dispus prin încheierea mai sus amintita prelungirea măsurii arestării preventive, respectiv de la data de 28.11.2009 ora 0.00 sau de la data de 03.12.2009.
În motivarea solicitării s-a arătat ca prelungirea măsurii arestării preventive dispuse anterior de către Tribunalul Bihor prin încheierea nr. 52/25.11.2009 este greșita dat fiind ca s-a prelungit măsura de la data rămânerii definitive a acestei încheieri și nu de la data la care expira arestarea preventiva anterior prelungita. Aceasta mențiune, s-a mai arătat, este una nelegala și excede procedurii penale, întrucât, în acest fel, s-ar ajunge la constatarea ca prelungirea ar fi aplicabila doar începând cu data 3 decembrie 2009, data la care încheierea nr. 52 rămas definitiva prin respingerea recursului declarat în cauza de către inculpați. Or, în aceste condiții, instanța ar trebui sa constate fie ca măsura arestării preventive a celor doi inculpați a încetat de drept în data de 28.11.2009 ora 0.00, fie sa constate ca aceasta mențiune "de la data rămânerii definitive" nu are nicio consecința juridica, reprezentând o adăugare la lege și, implicit o depășire de către judecător a atribuțiilor sale, acesta intrând în sfera autorității legiuitoare. Cu alte cuvinte, ar trebui examinat daca aceasta mențiune, făcuta cu exces de putere, este producătoare sau nu de consecințe juridice, în condițiile în care principiul de drept nullum est nullum producit effectum este aplicabil nu doar în speța ci și în alte cazuri (cum ar fi în cazul mențiunii caii de atac în dispozitivul hotărârii de declinare ce este evident inadmisibila, iar respectiva dispoziție ramane fără vreun efect juridic).
Cei doi inculpați, atât personal cât și prin aparatorul lor au solicitat sa se constate ca măsura arestării preventive a încetat de drept și, în consecința, sa se dispună punerea lor de indata în libertate.
Instanța de fond a reținut că, prin rezoluția din 02.11.2009, s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuiții și pentru săvârșirea a infracțiunii de omor prevăzută de art. 174.pen. constând în aceea că în cursul lunii august 2009, l-au ucis pe, prin lovirea cu un corp contondent dur în cap, după care cadavrul acestuia a fost aruncat în fântâna din curtea locuinței sale. Prin ordonanța din 03.11.2009 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de aceștia pentru infracțiunea arătată mai sus, iar prin ordonanțele din 02.11.2009 s-a dispus reținerea inculpaților pe o perioadă de 24 ore, cu începere de la 02.11.2009 ora 13.20 în ceea ce o privește pe inculpata și cu începere de la 02.11.2009 ora 14.20 în ceea ce-l privește pe inculpatul.
Prin încheierea nr. 40 din 3 noiembrie 2009, judecătorul de la Tribunalul Bihora dispus arestarea preventiva a inculpaților pe o durata de 10 zile, fiind emise mandatele de arestare nr. 48 și 49/3.11.2009.
Ulterior, măsura preventiva a fost prelungita pe o durata de 15 zile, până în data de 27.11.2009, inclusiv.
În data de 23.11.2009, procurorul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihora solicitat prelungirea măsurii arestării preventive a celor doi inculpați pe o durata de 30 de zile.
Prin încheierea nr. 52/25.11.2009 a Tribunalului Bihors -a admis propunerea procurorului și s-a dispus "prelungirea duratei arestării inculpaților și pe o durata de 30 de zile de la data rămânerii definitive a prezentei încheieri".
Împotriva acestei încheieri inculpații au declarat recurs ce a fost respins ca nefondat de către Curtea de APEL ORADEA prin încheierea nr. 75/I/R/3 decembrie 2009, menținându-se încheierea recurata în întregime.
Ca atare, prelungirea măsurii arestării preventive a celor doi inculpați, potrivit încheierii nr. 52/25.11.2009 a Tribunalului Bihor operează pentru o durata de 30 de zile începând cu data de 03.12.2009.
Însă, potrivit interpretării sistematice a dispozițiilor procesual penale ce reglementează prelungirea măsurii arestării preventive, caracterul de continuitate al duratei măsurii arestării preventive este de esența acestei instituții, iar orice întrerupere în cursul acestei durate obliga instanța de judecata sa constate încetarea de drept.
Aceasta este intenția legiuitorului care, prin art. 159 alin. 8 Cod de procedură penală, astfel cum au fost interpretate prin decizia nr. XXV/2008 pronunțata de către ICCJ in temeiul art. 4142Cod de procedură penală, a prevăzut ca recursul împotriva încheierii prin care s-a hotărât asupra prelungirii arestării se soluționează înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate. De asemenea, prevederea termenelor în care organul de cercetare penala sau procurorul trebuie sa își exercite atribuțiile specifice în cazul în care apreciază ca se impune prelungirea măsurii conduce la aceeași concluzie. Astfel, organul de cercetare trebuie sa sesizeze procurorul în mod motivat în vederea formulării propunerii de prelungire cu cel puțin 8 zile înainte de expirarea duratei acesteia, iar potrivit art. 159 alin. 1 Cod de procedură penală procurorul trebuie sa depună dosarul cauzei împreuna cu propunerea de prelungire a arestării preventive cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei măsurii, tocmai pentru ca judecătorul sa se poate pronunța asupra prelungirii anterior expirării duratei măsurii preventive. Toate aceste termene sunt prevăzute pentru ca judecătorul sa se pronunțe asupra prelungirii anterior expirării măsurii preventive, iar durata măsurii, în întregul ei, sa aibă caracter de continuitate, fără nicio întrerupere.
În mod evident, prelungirea măsurii arestării preventive de la o data ulterioara datei la care aceasta expira este nelegala, contrara atât literei cât și spiritului legii, indiferent de interpretarea literala, gramaticala, logica, sistematica sau teleologica pe care am da-o textelor incidente în cauza.
Potrivit art. 140 alin. 1 lit. a Cod de procedură penală măsura preventiva încetează de drept la expirarea termenelor prevăzute de lege sau stabilite de organele judiciare.
În speța, s-a constatat ca măsura arestării preventive a celor doi inculpați a fost dispusa și prelungita începând cu data de 3.11.2009 și până în data de 27.11.2009 inclusiv. Nefiind dispusa o noua prelungire din data de 28.11.2009, începând cu aceasta data, măsura arestării preventive a celor doi inculpați a încetat de drept, astfel ca se impune punerea lor de indata în libertate, daca nu se afla sub puterea altui mandat de arestare preventiva sau mandat de executare a vreunei pedepse privative de libertate.
Instanța nu poate înlătura, astfel cum s-a solicitat, dispoziția din încheierea nr. 52/2009 a Tribunalului Bihor privind momentul de la care operează prelungirea măsurii arestării preventive dispuse câtă vreme aceasta încheiere a rămas definitiva fiind menținuta intru totul de către instanța de control judiciar și nici nu poate sa constate ca ar fi lipsita de efecte juridice. făcuta cu situația prevederii eronate în dispozitivul unei hotărâri de declinare a unei cai de atac, prevedere ce ramane fără efect dat fiind ca nu are nicio susținere legala, fiind practic o simpla eroare, este neavenita, întrucât, în speța de față, mențiunea criticata are o cu totul alta natura.
Așa cum rezulta din considerentele încheierii nr. 52/2009, soluția de a se prelungi măsura preventiva doar de la data rămânerii definitive a încheierii este chiar cea conforma rezultatului deliberării, fiind amplu motivata atât în fapt cât și în drept, aceasta motivare având chiar o pondere mult mai mare în ansamblul considerentelor decât motivele ce întemeiau, în fond, prelungirea măsurii preventive.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor solicitând prin intermediul reprezentantului său admiterea acestuia, casarea și modificarea încheierii recurate și constatându-se că s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive față de cei doi inculpați solicită a se dispune reîncarcerarea acestora. Susține că prin încheierea nr.52 din 25.11.2009 a Tribunalului Bihors -a admis propunerea procurorului și s-a dispus prelungirea duratei arestării inculpaților și pe o durata de 30 de zile de la data rămânerii definitive a încheierii și ca atare această prelungire opera, în opinia instanței de fond, începând cu data de o3.12.2009, ori inculpații se aflau sub puterea mandatelor de arestare până la data de 27.11.2009. Consideră că Tribunalul Bihor în mod greșit și în afara legii a dispus prelungirea măsurii față de cei doi inculpați și totodată în mod greșit a constatat încetată de drept măsura arestului preventiv luata față de cei doi inculpați.
Curtea examinând hotărârea atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, conform dispozițiilor art.385/9 alin.3 Cod procedură penală combinate cu art.385/6 alin.1 și 385/7 alin.1 din Codul d e procedură penală, apreciază că recursul parchetului este nefondat, urmând a-l respinge în consecință.
În mod corect și judicios instanța de fond a constatat încetată de drept măsura arestului preventiv luată față de inculpații și prin încheierea penală nr.40/03.11.2009 dată de Tribunalul Bihor în baza căreia s-a emis mandatele de arestare preventivă nr.49 respectiv nr.48 din 03.11.2009.
Astfel, după cum s-a arătat de prima instanță, prin încheierea nr.40/03.11.2009, judecătorul de la Tribunalul Bihora dispus arestarea preventiva a inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art.174 Cod penal, pe o durata de 10 zile, fiind emise mandatele de arestare nr. 48 și 49/3.11.2009.
Ulterior, măsura preventiva a fost prelungita pe o durata de 15 zile, până în data de 27.11.2009, inclusiv.
În data de 23.11.2009, procurorul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihora solicitat prelungirea măsurii arestării preventive a celor doi inculpați pe o durata de 30 de zile.
Prin încheierea nr. 52/25.11.2009 a Tribunalului Bihors -a admis propunerea procurorului și s-a dispus "prelungirea duratei arestării inculpaților și pe o durata de 30 de zile", dar nu de la data expirării mandatului anterior după cum s-a statuat în practica judiciară ci "de la data rămânerii definitive a prezentei încheieri".
Împotriva acestei încheieri inculpații au declarat recurs ce a fost respins ca nefondat de către Curtea de APEL ORADEA prin încheierea nr. 75/I/R/2009, recurs care a fost soluționat în data de 03 decembrie 2009.
În aceste condiții corect s-a arătat de instanța de fond că prelungirea măsurii arestării preventive a celor doi inculpați, potrivit încheierii nr. 52/25.11.2009 a Tribunalului Bihor operează pentru o durată de 30 de zile începând cu data de 03.12.2009, data soluționării recursului declarat de către cei doi inculpați împotriva respectivei încheieri.
Ca urmare se poate observa că deși mandatul anterior a expirat în data de 27.11.2009, prelungirea ulterioară a acestuia s-a dispus defapt din data de 03.12.2009, ceea ce înseamnă că nu mai există acel caracter de continuitate al duratei măsurii arestării preventive care este de esență dispozițiilor procedurale ce reglementează instituția prelungirii măsurii arestării preventive. În acest sens, cum nu a fost dispusă o prelungire a măsurii arestului preventiv din data de 28.11.2009, începând cu această dată măsura arestării preventive a celor doi inculpați a încetat de drept.
De altfel, aceasta a fost și intenția legiuitorului care, prin art. 159 alin. 8 Cod de procedură penală, astfel cum au fost interpretate prin decizia nr. XXV/2008 pronunțată de către ICCJ in temeiul art. 4142Cod de procedură penală, a prevăzut ca recursul împotriva încheierii prin care s-a hotărât asupra prelungirii arestării se soluționează înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate.
De menționat că susținerile parchetului în sensul că data stabilită prin încheierea nr.52/2009 a Tribunalului Bihor de la care s-a dispus prelungirea măsurii arestului preventiv pentru cei doi inculpați nu ar trebui luată în considerare deoarece a fost dispusă înafara legii, nu poate fi luată în considerare câtă vreme după cum rezultă din considerentele acestei încheieri, soluția de a se prelungi măsura arestului preventiv doar de la data rămânerii definitive a încheierii este rezultatul deliberării judecătorului, fiind amplu motivată atât în fapt cât și în drept.
Față de cele ce preced, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul penal declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, împotriva încheierii penale din 15 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o va menține în întregime.
Onorariul pentru avocat din oficiu, conform delegațiilor nr.5643 și nr.5644 din 16.12.2009, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
RESPINGEca nefondat recursul penal declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, împotriva încheierii penale din 15 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Onorariul pentru avocat din oficiu, conform delegațiilor nr.5643 și nr.5644 din 16.12.2009, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 17 decembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
red.dec.- /18.12.2009
jud.fond
tehnored.3ex./18.12.2009
Președinte:Condrovici AdelaJudecători:Condrovici Adela, Munteanu Traian, Popovici Corina
