Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 188/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - 2151Cod penal -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA NR.188

Ședința publică din 11 mai 2009

PREȘEDINTE: Frunză Sanda

JUDECĂTOR 2: Motan Traian

JUDECĂTOR 3: Ilieș Titiana

Grefier C -

Ministerul Public reprezentat de procuror

Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.54 din 16 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava.

La apelul nominal s-a prezentat inculpatul recurent asistat de avocat ales, avocat oficiu pentru inculpatul intimat lipsă, consilier juridic pentru partea civilă Primăria Comunei Moara, lipsă fiind părțile civile intimate Direcția Generală a Finanțelor Publice S și Statul Român prin

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Întrebat fiind, inculpatul recurent a arătat că înțelege să nu dea o nouă declarație în prezenta cauză, și că le menține pe cele date anterior.

Instanța, constatând că nu sunt chestiuni prealabile a dat cuvântul la dezbateri.

Avocat, pentru inculpatul, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat și pe fond, în ceea ce privește latura civilă, respingerea constituirii de parte civilă a Primăriei Comunei Moara ca tardiv formulată. A arătat că, deși în rechizitoriu la fila 500 s-a reținut că Primăria Comunei Moara s-a constituit parte civilă cu suma de 301.568.334 lei în care este inclusă și suma rămasă nerecuperată și penalitățile de întârziere (213 ds.), la această filă se află adresa nr.1508 din 22 martie 2005 acesteia către S prin care se comunică doar valoarea prejudiciului și a sumei rămase nerecuperate, fără însă a indica sau menționa că se constituie parte civilă. În fața instanței de fond, Primăria Moara, prin consilier juridic, s-a constituit parte civilă, oral, abia la al 4-lea termen de judecată din 8 februarie 2007, încălcând astfel dispozițiile art.15 Cod procedură penală.

A mai solicitat, în situația în care instanța nu ar reține concluziile privind latura civilă, să se aibă în vedere că prejudiciul rămas nerecuperat este de 17.336 lei RON, inculpatul, care a folosit realmente acești bani, așa cum rezultă din întreg probatoriul administrat și cum a și recunoscut, să fie obligat la plata despăgubirilor, inculpatul recurent în mod total nelegal fiind obligat în solidar cu acesta la plata acestei sume imense de bani deși nu și-a însușit în folosul său sau al familiei nici un leu.

A arătat că inculpatul a fost amenințat de către inculpatul care era primar în acea perioadă că dacă nu-i va da bani din casierie va lua măsuri drastice împotriva sa și că-l va da afară din serviciu, amenințare sub imperiul căreia a săvârșit fapta pentru care a fost trimis în judecată. Deși a încercat să înlăture această amenințare prin sesizările pe care le-a adresat Primăriei com. Moara, acestea au rămas fără efect fiind înlăturate în mod abuziv de către primarul din acea perioadă - inculpatul.

Faptul că această faptă a fost săvârșită sub imperiul amenințării la care a fost supus, din partea superiorului său, rezultă și din declarația martorului ( 118 dosar fond), ( 94 dosar fond), precum și din faptul că până la a fi supus unei astfel de constrângeri morale nu a avut abateri sau probleme de acest gen deși lucra în Primăria com. Moara ca angajat al Ministerului d e Finanțe de foarte mulți ani.

Avocat, pentru inculpatul intimat, a solicitat instanței respingerea recursului declarat de inculpatul, în cauză fiind dovedită vinovăția acestuia.

Consilier juridic, pentru partea civilă Primăria Comunei Moara, a solicitat instanței respingerea recursului declarat de inculpat.

Procurorul a pus concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de inculpatul, și de menținere a hotărârilor atacate ca fiind legale și temeinice.

Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, a achiesat la concluziile apărătorului său ales.

Declarând închise dezbaterile care au fost înregistrate în sistem audio,

După deliberare,

CURTEA

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.36 din data de 24.01.2008 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr-, în baza art. 2151alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la o pedeapsă de 1 an de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare.

În baza art. 85 Cod penal, s-a anulat suspendarea condiționată a pedepsei de 2 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 79 al. 1 din OUG nr. 195/2002 prin sentința penală nr. 962/2004 a Judecătoriei Suceava, definitivă la 16.03.2005.

În baza art. 33 lit. a și art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal, s-a contopit pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin prezenta hotărâre cu pedeapsa de 2 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 962/2004 a Judecătoriei Suceava, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

În baza art. 71 alin. 1 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, Cod penal, pe durata executării pedepsei.

În baza art. 81 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani, calculat conform art. 82 Cod penal.

În baza art. 71 al. 5 Cod penal, s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

Conform art. 359 alin.1 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal referitoare la revocarea suspendării condiționate și executarea pedepsei aplicate în regim de detenție în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

În baza art. 25 raportat la art. 2151alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la o pedeapsă de 1 an de închisoare pentru săvârșirea instigării la infracțiunea de delapidare.

În baza art. 248 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.

În baza art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal și a art. 41 alin. 2 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 6 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

În baza art. 33 lit. a și art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare.

n baza art. 71 alin. 1 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal pe durata executării pedepsei.

În baza art. 81 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani, calculat conform art. 82 Cod penal.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

Conform art. 359 alin.1 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal referitoare la revocarea suspendării condiționate și executarea pedepsei aplicate în regim de detenție în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, art. 998, 999 Cod civil, art. 1003 și art. 1000 alin. 3 Cod civil, s-a admis acțiunea civilă promovată de Primăria comunei Moara, jud. S și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 38.462 lei reprezentând despăgubiri materiale.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, art. 998, 999 Cod civil, art. 1000 alin. 3 Cod civil, s-a admis acțiunea civilă promovată de Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin mandatar Direcția Generală a Finanțelor Publice S, și a fost obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de 214.304 lei reprezentând despăgubiri materiale, precum și la plata penalităților de întârziere și dobânzilor calculate potrivit dispozițiilor art. 115 din OG nr. 92/2003 republicată până la achitarea debitului.

În baza art. 357 alin. 2 lit. c Cod procedură penală, art. 163 Cod procedură penală raportate la art. 11 din Legea nr. 241/2005, s-a instituit sechestrul asupra bunurilor mobile ale inculpatului respectiv autoturismul marca Olcit Club cu seria șasiu nr. 4J2A03572 și autoturismul marca Volskswagen cu seria șasiu nr. -.

În baza art. 191 alin. 1, 2 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 150 lei, iar inculpatul la plata sumei de 290 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență că, începând cu anul 2000, inculpatul, ales ca primar al comunei Moara, județul S, i-a solicitat în mod repetat inculpatului, care era angajat al Primăriei Moara în calitate de casier II, în baza contractului individual de muncă nr. 2479/14.12.1999, să-i dea bani din gestiunea unității pentru a efectua diverse plăți în interesul său personal, respectiv pentru achitarea unor facturi vizând consumul de energie electrică la o casă și un apartament ale inculpatului, polițe de asigurare pentru autoturismele acestuia, taxa vamală pentru diverse produse electrocasnice importate de inculpat, plățile fiind efectuate fie de inculpatul, fie de către martorul, ce lucra ca șofer pentru inculpatul. Sumele însușite de inculpatul și predate celuilalt inculpat erau notate de într-un caiet pentru a avea evidența acestora iar pentru a acoperi lipsa de bani din gestiune inculpatul încasa banii și emitea chitanțe cetățenilor care plăteau sume reprezentând taxe și impozite, completa în mod corect borderourile desfășurătoare, însă preda sume mai mici la trezorerie, sume pe care le înscria pe foaia de vărsământ, încălcând astfel prevederile Decretului nr. 209/1976, nr. 2282/2001 și nr. 1059/1999.

La data de 30.07.2002 controlorii financiari din cadrul Curții de Conturi S au efectuat un control la Primăria Moara printre alte nereguli constatând și faptul că unele chitanțe eliberate persoanelor fizice de inculpatul nu au completată data emiterii, încasările efectuate în numerar de agenții fiscali și casier se înregistrau în registrul de casă cu mari întârzieri, iar la data de 31.12.2001 existau venituri încasate în numerar potrivit chitanțelor și neînregistrate în registrul de casă în sumă de 178.413.232 lei vechi, sumă ce lipsea din gestiunea casierului, însușită de acesta.

Prin încheierea nr. 36/91/04.07.2003 a Camerei de Conturi Județeană s-a stabilit că în registru de casă din 2002 nu a fost înregistrată suma de 423.639.584 lei ROL, sumele încasate în numerar nefiind depuse în termen la casieria centrală a instituției și nici în conturile bugetare deschise la Trezoreria

Ulterior primului control inculpatul a încercat să acopere lipsa banilor însușiți în perioada 2000 - 2002 cu sumele încasate de la persoane fizice în anul în curs, înscriind pe foile de vărsământ sume nepredate în lunile anterioare, ca urmare a însușirii banilor, din acest motiv apărând întârzieri în înregistrarea chitanțelor vechi în registru de casă, reușind astfel să acopere lipsa sumei de 178.413.232 lei ROL, însă prin însușirea ulterioară de bani și prin neacoperirea sumelor depuse pentru achitarea lipsurilor anterioare, inculpatul a produs un prejudiciu total de 583.367.428 lei ROL, prejudiciu constatat de inspectorii financiari ai Direcției Generale a Finanțelor Publice S, în urma controlului efectuat la data de 30.07.2004, și de controlul intern efectuat de contabila șefă, în perioada 01 - 26.07.2004.

În cursul urmăririi penale inculpatul a achitat suma de 412.042.631 lei ROL, acesta susținând că a primit de la inculpatul suma de 340.000.000 lei ROL.

Deși inculpatului i s-a adus la cunoștință în mod repetat de către contabilul șef prin referate (filele 132, 133, 135, 136, 137, 138, 139, 140 din dosarul de urmărire penală) lipsurile constatate din gestiunea celuilalt inculpat, și fără a se conforma recomandării Camerei de Conturi S de a formula plângere penală față de casier, inculpatul, cu știință, nu a lua nici o măsură pentru limitarea pagubelor. De altfel martorul, secretar în cadrul Primăriei comunei Moara a declarat că în perioada în care a îndeplinit funcția de primar inculpatul nu a lua nici o măsură împotriva lui, aceasta fiind luată de către următorul primar care l-a suspendat din funcție.

Inculpatul a avut calitatea de administrator al SC Com SRL S, în prezent radiată din registru comerțului în baza sentinței comerciale nr. 198/2007 a Tribunalului Suceava. La data de 22.03.2005 societatea a fost supusă inspecției fiscale a consilierilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală - DGFP S, verificându-se situația contabilă a societății începând cu anul 2000, constatându-se că în evidențele contabile ale societății s-au făcut înregistrări inexacte. Astfel, în luna iulie 2002 s-a înregistrat în debitul contului 4426 "TVA deductibilă" suma de 404.476.701 lei ROL reprezentând TVA mărfuri aferentă facturii fiscale nr. - emisă de SC SRL S către SC Serv SRL S ( valoare exclusiv TVA 2.128.666.850 lei ROL), factură înregistrată în evidențele contabile ale SC Com SRL Verificându-se stocul de mărfuri existent la 31.08.2004 la SC Com SRL S organele de control fiscal au constatat că societatea nu deținea la acea dată mărfurile evidențiate în conturile 371 în sumă de 2.348.742.144 lei ROL, și scăzându-se mărfurile înregistrate eronat, în valoare de 2.128.666.850 lei ROL, s-a constatat lipsa unor mărfuri din gestiunea societății în valoare de 220.075.294 lei ROL, iar întrucât potrivit art. 128 pct. 3 lit. e din Legea nr. 571/2003 (în forma în vigoare la data controlului) bunurile constatate lipsă din gestiune sunt considerate livrări de bunuri, societatea nu a evidențiat suma de 41.814.305 lei ROL reprezentând TVA datorat bugetului de stat pentru luna decembrie 2004, sumă cu are inculpatul s-a sustras de la plată prin neînregistrarea în contabilitate a vânzărilor de bunuri.

Vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, prevăzută de art. 2151alin. 1 Cod penal, precum și vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de: instigare la infracțiunea de delapidare, prevăzută de art. 25 Cod penal raportat la art. 2151alin. 1 Cod penal, abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248 Cod penal și evaziune fiscală, prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal, a fost dovedită, avându-se în vedere următoarele mijloace de probă: sesizarea Primăriei comunei Moara și documentele de control preliminar efectuate; proces-verbal de inspecție al DGFP S, note explicative,; încheierea nr. 36/1991 a Camerei de Conturi S; raport de control intermediar al Camerei de Conturi S; încheierea nr- a Camerei de Conturi S; procese-verbale de verificare a operațiunilor de casă și referate ale contabilei șef; borderouri desfășurătoare a încasărilor; chitanțiere; foi de vărsământ, borderouri desfășurătoare și registru de casă; adresa nr. 1508/2005 a Primăriei comunei Moara; contract de muncă a inculpatului și fișa postului; caziere judiciare; caiet cu evidențe sume însușite; copiile chitanțelor nr. -, -, -; adresa nr. 3860/2005 a Primăriei comunei Moara, foi de vărsământ, borderouri desfășurătoare și registru de casă; copii registru intrări-ieșiri; declarațiile martorilor, -, coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale inculpaților.

Infracțiunea de delapidare reținută în sarcina inculpatului și instigarea la infracțiunea de delapidare, reținută în sarcina inculpatului, sunt comise în formă continuată, aceștia săvârșind la diferite intervale de timp, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale acțiuni care prezintă fiecare în parte conținutul aceleiași infracțiuni, instanța urmând să facă aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal.

Reținând vinovăția inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor mai sus-menționate, prima instanță a procedat la condamnarea acestora la pedepse cu închisoarea, orientate spre minimul special prevăzut de lege, individualizate în raport de criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, respectiv limitele speciale de pedeapsă, gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, de persoana inculpaților și atitudinea lor sinceră pe parcursul procesului penal, iar după aplicarea regulilor referitoare la concursul de infracțiuni, constatând îndeplinite și celelalte condiții prev. de art. 81 și urm. Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a pedepselor aplicate, apreciind că scopul prevenției generale și reeducarea celor în cauză poate fi atins și prin această modalitate de executare.

Sub aspectul laturii civile, constatând îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, prev. de art. 998, 999 cod civil (existența unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, a raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și a vinovăției celui care a cauzat prejudiciul), prima instanță a obligat inculpații, în solidar, la plata către partea civilă Primăria Moara a despăgubirilor materiale, iar pe inculpatul, către partea civilă Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin mandatar Direcția Generală a Finanțelor Publice S, la plata despăgubirilor materiale, precum și la plata penalităților de întârziere și dobânzilor calculate potrivit dispozițiilor art. 115 din OG nr. 92/2003 republicată până la achitarea debitului.

De asemenea, în baza art. 357 alin. 2 lit. c Cod procedură penală, art. 163 Cod procedură penală raportate la art. 11 din Legea nr. 241/2005, instanța de fond a dispus instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile ale inculpatului respectiv autoturismul marca Olcit Club cu seria șasiu nr. 4J2A03572 și autoturismul marca Volskswagen cu seria șasiu nr. -.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava și inculpații și.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceavaa criticat hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate în ceea ce-l privește pe inculpatul, întrucât, deși în mod corect instanța l-a condamnat pe acesta pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, nu a pus în discuție schimbarea încadrării juridice în sensul reținerii prevederilor art. 41 alin. 2 Cod penal.

Un alt motiv de nelegalitate se referă la faptul că inculpatului nu i-a fost interzis și dreptul prev. de art. 64 lit. c Cod penal, ca pedeapsă accesorie, având în vedere faptul că acesta a săvârșit infracțiunea de evaziune fiscală în condițiile la care se referă art. 64 lit. c Cod penal, folosindu-se de o anumită funcție, desfășurând o activitate sau exercitând o profesie.

De asemenea, sentința este nelegală întrucât instanța de fond nu a dispus comunicarea soluției pronunțate în prezenta cauză și Oficiului Registrului Comerțului, la rămânerea definitivă a hotărârii.

Inculpatul a arătat în motivarea apelului că în mod greșit instanța l-a condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare și l-a obligat la plata despăgubirilor civile în cuantum de 38.462 lei, în solidar cu inculpatul, întrucât în speță se impunea achitarea sa și înlăturarea dispoziției privind obligarea la plata de despăgubiri civile. În primul rând, în speță există unul din cazurile care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv constrângerea morală prev. de art. 46 Cod penal, sub imperiul căreia a săvârșit infracțiunea. Astfel, a fost amenințat de către inculpatul, care era primar la acea dată și era superiorul său, că dacă nu-i va da bani din casierie va lua măsuri drastice împotriva lui și că îl va da afară din serviciu, amenințare sub imperiul căreia a comis fapta și deși a încercat să înlăture această amenințare, prin sesizările pe care le-a făcut la Primăria Moara, acestea au rămas fără efect, fiind înlăturate în mod abuziv de către primar. Această situație de fapt a fost confirmată de martorii, cărora el le-a spus că este amenințat de primar. Pentru aceste considerente, solicită în principal achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. e Cod procedură penală și înlăturarea de la plata despăgubirilor civile. Apreciază că achitarea sa se impunea și în temeiul art. 10 lit. d Cod procedură penală, întrucât infracțiunii îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv vinovăția. Astfel, potrivit literaturii de specialitate, infracțiunea de delapidare se săvârșește numai cu intenție, iar în lipsa elementului subiectiv, existența infracțiunii este exclusă. Mai mult, este important de avut în vedere împrejurările concrete în care s-a comis infracțiunea și în interesul cui s-au luat acei bani și în ce condiții. Martorul arătat în declarația lui (45 ds.) că primarul îl trimitea la inculpatul pentru a lua banii și a efectua diverse plăți în interesul lui personal, că acești bani i-aluat întotdeauna când inculpatul se afla în primărie iar acesta îi dădea banii din geanta cu încasări sau din dulap. De asemenea, fapta săvârșită de el nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, motiv pentru care sunt incidente disp. art. 181Cod penal astfel că se impune achitarea sa în temeiul art. 10 lit.1Cod procedură penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.

În subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei aplicate prin coborârea ei mult sub minimul special prevăzut de lege cu menținerea suspendării condiționate a executării pedepsei, dând o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante prev. de art. 74, 76 Cod penal.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, a solicitat înlăturarea dispoziției de obligare a sa la plata de despăgubiri civile sau respingerea constituirii de parte civilă ca tardiv formulată. Astfel, potrivit art. 15 alin. 1 Cod procedură penală, cererea de constituire de parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum și în fața instanței de judecată până la citirea actului de sesizare. Ori, Primăria Moara s-a constituit parte civilă abia la al patrulea termen de judecată, respectiv la 08.02.2007, cu încălcarea disp. art. 15 Cod procedură penală.

În subsidiar, pe latură civilă, trebuie avut în vedere că prejudiciul rămas nerecuperat este de 17.336 lei, la care nu trebuie aplicate penalități de întârziere pentru că nu au temei juridic, iar la plata acestei sume să fie obligat doar inculpatul, care este vinovat în exclusivitate și care s-a folosit realmente de acești bani.

Inculpatul a solicitat achitarea sa pentru infracțiunea de instigare la delapidare în temeiul art. 11 pct. 2 lit. rap. la art. 10 lit. c Cod procedură penală, întrucât el nu a cunoscut faptul că celălalt inculpat sustrage bani și de asemenea, achitarea pentru infracțiunea de abuz în serviciu în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală, întrucât lipsește intenția.

Referitor la latura civilă, a solicitat respingerea acțiunii civile formulate de Primăria Moara ca tardiv introdusă.

Prin decizia penală nr.217 din 23 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr-, au fost admise apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava și inculpații și, s-a desființat în parte sentința penală mai sus-menționată și, în rejudecare:

S-a înlătură disp. art. 41 alin. 2 în ceea cel privește pe inculpatul cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 din legea nr. 87/1994 cu aplic. art. 13 Cod penal, precum și dispoziția privind obligarea inculpaților și, în solidar, la plata către partea civilă Primăria comunei Moara a sumei de 38.462 lei cu titlu de despăgubiri materiale și respinge acțiunea civilă formulată de această parte civilă, ca tardiv formulată.

În baza art. 71 Cod penal, s-au interzis inculpatului și exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. c Cod penal.

S-a dispus comunicarea sentinței penale pronunțate în prezenta cauză, la rămânerea definitivă a acesteia, către Oficiul registrului Comerțului S și s-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.

Împotriva acestei decizii, au formulat recurs partea civilă Primăria comunei Moara.

Prin decizia penală nr.375/- pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA în dosarul nr-, a fost admis recursul, s-a casat în parte decizia civilă, numai sub aspectul laturii civile a cauzei și numai privitor la partea civilă Primăria com.Moara și s-a trimis cauza Tribunalului Suceava pentru rejudecarea apelurilor declarate de către inculpații și, vizând latura civilă, în limitele arătate, menținându-se celelalte dispoziții ale deciziei care nu sunt contrare prezentei hotărâri.

Tribunalul Suceava - secția penală prin decizia nr.54 din 16 februarie 2009 respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații și, sub aspectul laturii civile.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs numai inculpatul care a solicitat respingerea cererii părții civile Primăria Comunei Moara și să se aibă în vedere că prejudiciul nerecuperat este de 17.336 RON.

Critica nu este întemeiată.

Vinovăția inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, în încadrarea juridică menționată în actul de sesizare, a fost dovedită, avându-se în vedere mijloacele materiale de probă administrate atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești.

În atare situație, în mod corect s-a reținut în sarcina inculpaților comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, procedându-se la tragerea acestora la răspundere penală, prin aplicarea unor pedepse privative de libertate.

Din acest punct de vedere, pedepsele au fost individualizate cu respectarea criteriilor generale prev.de art.72 cod penal, după cum și modalitatea de executare a acestora au fost just alese.

Prin urmare, cum în cauză s-a dovedit vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor, existența prejudiciului dar și legătura de cauzalitate dintre faptele săvârșite și prejudiciul produs, rezultă că sunt întrunite în mod cumulativ condițiile privind răspunderea civilă delictuală, prev.de art.998 și urm. cod civil.

De altfel, este de observat că Primăria com. Moara s-a constituit în cauză parte civilă în faza de urmărire penală prin adresa nr.2852/10.03.2004 - 25 dosar -, cu suma de 585.367.428 ROL și majorări de întârziere în cuantum de 128.243.537 ROL.

Pe de altă parte, din adresa de la 112 dosar fond, rezultă că Primăria com.Moara a făcut precizări în sensul că solicită obligarea inculpaților în solidar la plata sumei de 38.462 lei, reprezentând rest de încasat și majorări aferente debitului.

Prin urmare, Tribunalul a constatat în mod corect și legal că prima instanță a obligat inculpații în solidar la plata către Primăria com. Moara, a sumei de 38.462 lei cu titlu de despăgubiri materiale, în temeiul articolelor mai sus menționate, respectiv art.998, 999 cod civil, art.1003 și 1000 alin.3 cod civil prin raportare la art.14 și 346 alin.1 cod proc.penală.

Față de cele ce preced, instanța de recurs va înlătura ca neîntemeiate susținerile inculpaților prin apărătorii desemnați din oficiu, referitoare la faptul că nu se justifică obligarea inculpaților la plata penalităților.

Astfel, suma solicitată cu titlu de penalități, reprezintă o sancțiune pecuniară a inculpaților determinată de întârzieri în plata datoriilor pe care le aveau la bugetul consolidat al statului și la bugetul local al comunei Moara. Câtă vreme s-a reținut în mod corect răspunderea lor delictuală, Curtea apreciază că sunt justificate și sumele datorate cu titlu de penalități, în contextul calculului efectuat în faza de urmărire penală și de cercetare judecătorească.

În consecință, pentru considerentele arătate în precedent, în temeiul art.38515alin.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală se va respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpat.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală,

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva nr.54/16.02.2009 a Tribunalului Suceava (nr.36/24.01.2008 a Judecătoriei Suceava în ds.nr-), și-l obligă pe acesta să plătească statului suma de 260 lei, cu titlu de Cheltuieli judiciare, din recurs, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu pentru avocat din oficiu pentru inculpatul se avansează din fondurile către Baroul d e Avocați

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 11 mai 2009.

Președinte Judecători Grefier

Red.

Thred.

2 ex.28.-

Jud. fond

apel

Președinte:Frunză Sanda
Judecători:Frunză Sanda, Motan Traian, Ilieș Titiana

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Decizia 188/2009. Curtea de Apel Suceava