Îndreptare eroare materială (art.194 și următoarele c.p.p.). Decizia 1103/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-(1583/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.1103/
Ședința publică de la 21 iulie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Daniel Grădinaru
JUDECĂTOR 2: Luciana Mera
JUDECĂTOR 3: Adriana Elena
GREFIER -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea recursului declarat de împotriva deciziei penale nr.276A/29.04.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurenta avocat ales împuternicire avocațială nr.-/20.07.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătoarea recurentei, depune la dosar note scrise.
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătoarea recurentei, având cuvântul, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat.
Consideră încadrarea procesuală părții, a fost eronată, mai mult motivarea hotărârii recurate o consideră neîntemeiată în condițiile în care aceasta trebuie a fi făcută din oficiu de judecător, în virtutea rolului său activ.
Referitor la solicitarea de îndreptarea erorii materiale privind anularea contractului de ipotecă, arată că instanța în considerente s-a referit numai la contractul de ipotecă și nu la procura autentică.
Menționează că în minuta după care s-a redactat sentința penală din eroare s-a menționat desființarea procurii autentice falsificată, frază ce a fost copiată automat în redactarea hotărârii.
Concluzionând solicită admiterea recursului și îndreptarea erorilor materiale referitoare la calitatea părții și la actul cărui desființare s- dispus.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat.
Arată că instanțele în mod corect au reținut că pe calea procedurii de îndreptare erorii materiale nu se poate dispune restabilirea cadrului procesual și pronunțarea asupra faptului că instanța de fond a anulat o ipotecă în loc să anuleze o procură, apreciază că acestea sunt chestiuni care presupun o nouă judecată.
Procedura prev. de art.195 presupune C.P.P. îndreptarea unei erori materiale și nu a unor erori de judecată.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin decizia penală nr.276/A din 29.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de petenta împotriva încheierii de ședință din 14.01.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B, cu obligarea acesteia la 30 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că Prin încheierea de ședință din data de 14.01.2009 pronunțată de Judecătoria sector 2 B s-a respins cererea formulata de petenta, ca neîntemeiată.
Petenta a solicitat ca Judecătoria sector 2 B să dea o încheiere de îndreptare a erorilor materiale strecurate în sentința penală nr.746/6.09.1999 pronunțată în dosar nr.14944/1996 al Judecătoriei sector 2 B, în sensul de a se indica în mod corect ca petenta a deținut calitatea de partea vătămata iar nu de martor și că în mod incorect instanța a dispus anularea procurii autentice în loc de anularea contractului de ipoteca autentificat sub nr.18819/5.08.1994 trecut în Registrul de transcripțiuni sub nr.10992/5.08.1994
In temeiul art.192 al.2 a C.P.P. obligat petenta la plata sumei de 10 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
În ceea ce privește calitatea pe care a deținut-o petenta în cauza înregistrată sub nr. 14944/1996, în citativul rechizitoriului emis în dosarul nr. 3339/P/1996 al Parchetului de pe lângă Judecătoria sector 2 B, figurează atât ca martor. Insă numele, calitatea și adresa de domiciliu ale acesteia sunt barate cu pastă pix tară a fi indicat autorul barării și fără a purta vreo semnătură de certificare, iar în dosarul de fond, în cuprinsul mai multor încheieri, până la termenul din data de 16.11.1998. a figurat în cauză ca și parte vătămată, iar după această dată în încheierile ulterioare petenta a figurat până la penultimul termen de judecată ca fiind martor. Prin încheierea din 16.11.1998 de la fila 52 dosar fond, fără a fi pusă în discuție o eventuală stabilire, lămurire a cadrului procesual în referire la calitatea părților, fără nici o motivare s-a dispus rectificarea încheierii anterioare din data de 05.10.1998 în sensul că petenta figurează ca și martoră în cauză. Analizând mențiunile din încheierea din data de 05.10.1998, instanța a constatat că la acel termen de judecată nu s-a pus în discuție calitatea părților și nici nu a fost făcută o restabilire a cadrului procesual. De asemenea, s-a constatat ca in încheierea de ședință din data de 07.06.1999, fără a fi ridicată de către părți și fără a se fi pus în discuție rectificarea încheierilor anterioare, petenta a fost trecută în citativ ca fiind parte vătămată în cauză. In plus, și în considerentele sentinței penale nr. 746/06.09.1999 a JS 2, se constată că numita a fost menționată în ambele calități arătate anterior.
In aceste condiții, întrucât cu prilejul soluționării dosarului de fond nu a fost lămurită calitatea pe care o întrunește, nefiind pronunțată vreo încheiere de stabilire a cadrului procesual și în condițiile în care rechizitoriul prezintă adăugiri necertificate, iar încheierile prin care s-au făcut schimbări cu privire la calitatea părților nu au fost motivate măcar succint, instanța nu s-a putut pronunța în prezent cu privire la calitatea pe care a deținut-o în realitate petenta. Instanța a apreciat că aceste erori nu constituie erori materiale în accepțiunea art. 195.C.P.P. ci constituie erori evidente de judecată ce nu puteau fi lămurite decât pe calea promovării căii de atac.
In ceea ce privește capătul de cerere prin care s-a arătat că prin dispozitivul sentinței în mod eronat s-a dispus anularea procurii autentice, urmând a se dispune în mod corect anularea contractului de ipotecă autentificat sub nr. 18819/05.08.1994, trecut în registrul de transcripțiuni sub nr. 10992/05.08.1994, instanța a reținut că un asemenea demers constituie un act evident de judecată ce excede cadrului prev. de art. 195 Cp. și care nu poate fi valorificat decât prin promovarea căii de atac.
Împotriva acestei soluții a declarat apel petenta arătând că în mod nelegal instanța de fond a calificat cererea sa de îndreptare a erorilor materiale arătate mai sus ca fiind o cerere vizând o judecata de fond și solicita în continuare ca pe calea apelului, tribunalul să procedeze conform solicitărilor învederate în cererea adresata instanței de fond.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii apelate, atât prin prisma motivelor invocate de apelanta petenta, cât și din oficiu sub toate aspectele, potrivit disp.art.371 al.2 C.P.P. tribunalul a apreciat că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Astfel, rezulta ca potrivit art.195 C.P.P."erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se îndrepta de însuși organul de urmărire penală sau de instanța de judecată care a întocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu".
Prin urmare aceasta procedura a îndreptării unor erori materiale se refera la chestiuni evidente, deci care, fără îndoială, sunt incorect menționate în actul procedural și fără a implica o procedura de evaluare ce poate fi calificată cajudecată, pot fi rectificate conform dispozițiilor mai sus amintite.
A face însă rectificarea ca se anulează un contract de ipoteca în locul unei procuri, ori ca o persoana ce a avut calitatea de martor de fapt are calitatea de parte vătămata nu reprezintă o chestiune care sa poate fi rectificata fără judecăți de valoare, fără verificări specifice judecății și fără administrarea unor probe.
De aceea, petenta avea la dispoziție căile ordinare de atac pentru a invoca ceea ce considera a fi erori materiale întrucât o asemenea motivare a cererii desigur ca nu poate fi primită de către instanța investită sa soluționeze cererea întemeiată pe disp.art.195
C.P.P.Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petenta, solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat.
Consideră încadrarea procesuală a părții, a fost eronată, mai mult motivarea hotărârii recurate o consideră neîntemeiată în condițiile în care aceasta trebuie a fi făcută din oficiu de judecător, în virtutea rolului său activ.
Referitor la solicitarea de îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul sentinței penale nr.746 din 6.09.1999, în sensul că în mod eronat s-a dispus anularea procurii autentice în loc de anularea contractului de ipotecă, arată că instanța în considerente s-a referit numai la contractul de ipotecă și nu la procura autentică. A menționat că în minuta după care s-a redactat sentința penală din eroare s-a menționat desființarea procurii autentice falsificată, frază ce a fost copiată automat în redactarea hotărârii.
Examinând hotărârile recurateprin raportare la motivele invocate de către apărătorul inculpatului dar și din oficiu, în condițiile art.3859alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
Curtea apreciază că instanțele de fond și apel în mod corect au considerat că cererea formulată de petentă este nefondată.
Astfel, potrivit art.195 Cod proc. pen. erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se îndreaptă de însuși organul de urmărire penală sau de instanța de judecată care a întocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu. Din aceste dispoziții rezultă că se poate proceda astfel doar în cazul în care actul procedural conține erori materiale evidente, situație în care nu ne aflăm în cauza de față.
Din actele dosarului rezultă că instanța care a soluționat cauza în fond nu a lămurit calitatea în care a participat în proces petenta, nefiind pronunțată vreo încheiere de stabilire a cadrului procesual, același nelămuriri existând și în rechizitoriul care prezintă adăugiri necertificate.
De asemenea, încheierile prin care s-au făcut schimbări cu privire la calitatea părților nu au fost motivate, astfel că instanțele nu se pot pronunța în prezent cu privire la calitatea pe care a deținut-o în realitate petenta.
Referitor la capătul de cerere prin care s-a arătat că prin dispozitivul sentinței în mod eronat s-a dispus anularea procurii autentice, urmând a se dispune în mod corect anularea contractului de ipotecă autentificat sub nr. 18819/05.08.1994, trecut în registrul de transcripțiuni sub nr. 10992/05.08.1994, se constată, de asemenea că în cauză nu este vorba despre vreo eroare materială strecurată în hotărârea, ci reprezintă o chestiune care a făcut obiectul deliberării al cărei rezultat este consemnat în minută.
Astfel că, în mod corect instanțele au apreciat că aceste erori nu constituie erori materiale evidente în accepțiunea art. 195.C.P.P. ci constituie erori de judecată ce nu puteau fi lămurite decât pe calea promovării căii de atac.
Față de cele reținute, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta petentă, cu obligarea acesteia la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta petentă împotriva deciziei penale nr.276/A din 29.04.2009, pronunțată de Tribunalul București -secția a II-a penală.
Obligă recurenta la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 21 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./23.07.2009
27 Iulie 2009
Președinte:Daniel GrădinaruJudecători:Daniel Grădinaru, Luciana Mera, Adriana Elena
