Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1101/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(1735/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.1101/
Ședința publică de la 21 iulie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Daniel Grădinaru- - -
JUDECĂTOR 2: Luciana Mera
JUDECĂTOR 3: Adriana Elena
GREFIER -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - a fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de inculpații, împotriva încheierii de ședință din 02 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții inculpați, în stare de arest, asistați de avocat din oficiu cu împuternicirea avocațială nr.-/17.07.2009, în stare de arest, asistați de avocat ales cu împuternicirea avocațială nr.38691/21.07.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătoarea recurenților inculpați, având cuvântul, arată că a formulat recurs împotriva încheierii de ședință din 02 iulie 2009, pe care o apreciază ca fiind netemeinică și nelegală.
Solicită a se avea în vedere că inculpații au avut o atitudine sinceră, astfel că se poate dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Consideră că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii preventive nu mai subzistă și apreciază că inculpații aflați în stare de libertate nu vor impieta cu nimic buna desfășurare a procesului penal.
Concluzionând solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Apărătorul recurenților inculpați, având cuvântul, arată că la termenul de judecată din 2 iulie 2009, s-a formulat și o cerere de liberare sub control judiciar. Menționează că instanța a admis în principiu cererea, considerând că sunt îndeplinite cerințele legale prev. de art.160/2 alin.1 și 2.p Cod Penal, ulterior trecând la examinarea cererii și a respins cererea cu motivarea că inculpații nu au recunoscut comiterea faptei, motiv pentru care cererea nu este temeinică.
Apreciază că cerințele legale sunt îndeplinite și sub aspectul temeiniciei, consideră că inculpații nu ar putea să influențeze mijloacele de probă deja administrate. Menționează că temeinicia cererii a fost analizată, însă nu au fost evidențiate motivele pentru care s-a considerat că inculpații ar putea să influențeze în mod negativ soluționarea corectă a fondului cauzei.
Invocă cauze soluționate de Curtea de la Starsbourg cu referire la Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, la care România este parte, dat fiind că se încearcă o confuzie între instituția liberării sub control judiciar cu instituția revocării și înlocuirii măsurii arestării preventive.
Astfel cauzaBoicenco vs. Mdin 4.10.2005, în care se arată că nepronunțarea de către instanță asupra motivelor concrete care să permită menținerea stării de arest preventiv nu reprezintă o soluționare a cauzei în privința stării de arest preventiv. Totodată, face referire la cauza Kalai vs. Turcia din 22.09.2005, în care se pune în discuție problema motivării și a examinării obligatorii de instanțele naționale a măsurilor alternative la starea de arest preventiv.
Menționează că trebuie a se analiza cererea formulată astfel cum a fost statuată în legislația internă.
Invocă, de asemenea o încheiere din 21.11.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată de completul de 9 judecători, în care se dă o altă interpretare privitoare de la starea de arest preventiv, în sensul că instanțele trebuie să ofere motive convingătoare în momentul menținerii stării de arest preventiv, în același sens se referă și la încheierea nr.56/2007 pronunțată de completul de 9 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care se statuează necesitatea evidențierii concrete a motivelor care au determinat menținerea stării de arest preventiv.
Precizează că infracțiunile reținute în sarcina inculpaților sunt dintre cele mărunte, inițial s-a plecat de la cea prev. de art.180 alin.1 pen. și prin interpretări de natură subiectivă s-a ajuns la reținerea art.323 pen.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor ca nefondate.
Solicită a se avea în vederea că încheierea de ședință din 2 iulie 2009 este legală și temeinică, în mod corect instanța dispunând menținerea stării de arest în privința inculpaților.
Consideră că se mențin temeiurile inițiale avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive și nu au apărut împrejurări noi care să impună punerea în libertate a inculpaților.
Referitor la inculpații, consideră că admisibilitatea în principiu a unei cereri nu reprezintă indicii privind nevinovăția acestora, ci doar încadrarea în drept a cererii care este admisibilă, potrivit textelor de lege prevăzute de codul penal și de procedură penală.
Invocarea lipsei de motivare a încheierii referitor la respingerea cererii de liberare sub control judiciar este deosebită de motivarea în drept și fapt a unei soluții obișnuite, instanțele motivând în funcție de art.68/1 și C.P.P. de împrejurările și indiciile care conduc la presupunerea rezonabilă că datele care există la dosar permit să se tragă concluzia că se impune menținerea inculpaților în stare de arest.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că este de 1 an și 6 luni în arest fiind nevinovat, iar autorii sunt liberi. Solicită a fi cercetat în stare de liberate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că regretă cele întâmplate și solicită a fi cercetat în stare de libertate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că este de 1 an și 6 luni în arest fiind nevinovat, menționează că nici măcar nu a fost audiat.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că se raliază susținerilor avocatului său și solicită a fi judecat în stare de libertate.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față:
Prin încheierea de ședință din 02 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în temeiul art. 3002Cod procedură penală s-a menținut arestarea preventivă a inculpaților, și.
S-au respins, ca neîntemeiate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulate de inculpații, și.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, formulată de inculpatul.
S-au respins ca neîntemeiate cererile formulate de inculpații și privind liberarea sub control judiciar.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și.
și au criticat încheierea pe motiv că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii preventive nu mai subzistă și lăsarea lor în libertate nu va impieta cu nimic buna desfășurare a procesului penal.
și au criticat-o pentru netemeinicie, pe motiv că soluția de respingere a cererii de liberare provizorie sub control judiciar nu este motivată, că nu se arată motivele concrete care impun menținerea stării de arest preventiv și că autorii faptelor sunt cercetați în stare de libertate.
Examinând cauza în conformitate cu disp. art. 141 cu referire la art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursurile sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Inculpații au fost trimiși în judecată:, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.189 alin.2 Cod penal, art.192 alin.1 și 2 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, reținându-se că împreună cu alți doi inculpați, la data de 2.02.2008, înarmați cu săbii, au pătruns fără drept în locuința numiților și, unde au răpit-o pe partea vătămată și au lipsit-o de libertate în locuința din B, până la data de 7.02.2008, când a fost depistată de organele de poliție;, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 180 alin.1, art.189 alin.2 Cod penal (două fapte), art.211 alin.21lit.a Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, a săvârșit infracțiuni de violență și implicate în diferite conflicte cu alte persoane, prin folosirea de săbii, cuțite, răngi și acte de violență, au provocat scandal, au lovit persoanele aflate în incinta restaurantului "Casa ";, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.180 alin.1, art.26 raportat la art.180 alin.1 Cod penal, art.217 alin.1, art.192 alin.2, art.321 alin.2 (două fapte), art.323 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, reținându-se că la data de 8.06.2007, împreună cu, și și cu alte persoane rămase neidentificate, înarmate cu bâte, răngi și topoare, au amenințat și lovit pe părțile vătămate G, și G, provocându-le leziuni traumatice, după care, continuând scandalul, au distrus ușa de acces în imobilul părții vătămate G, au pătruns în interior și au distrus diverse bunuri, iar la data de 22.09.2007, împreună cu și, prin violență, au deposedat pe partea vătămată de mai multe bunuri personale. La data de 27.12.2007, împreună cu, și, l-au lipsit de libertate și l-au lovit pe partea vătămată, în locuința personală, iar la data de 1.01.2008, împreună cu, prin amenințări, i-au deposedat de mai multe bunuri personale pe și;, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.180 alin.1 Cod penal (trei fapte), cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, art.192 alin.2, art.193, art.217 alin.1 Cod penal, art.261, art.279 alin.1 Cod penal, art.321 alin.1 Cod penal (două fapte) cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, art.323 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, reținându-se că la data de 8.06.2007, împreună cu mai multe persoane rămase neidentificate, înarmate cu bâte, răngi și topoare, au amenințat și lovit pe părțile vătămate G, și G, provocându-le leziuni traumatice, după care continuând scandalul, au distrus ușa de acces în imobilul părții vătămate G, au pătruns în interior și au distrus diverse bunuri.
Inculpații, și au fost arestați preventiv prin încheierea din 8.02.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, reținându-se incidența art. 148 lit. b, c și f Cod procedură penală.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că încheierea recurată este legală și temeinică, instanța apreciind în mod corect că se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Astfel, instanța de fond a apreciat în mod corect că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 cu referire la art. 681Cod procedură penală, întrucât din probele administrate rezultă că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată, relevante sub acest aspect fiind procesele verbale de cercetare la fața locului, declarațiile părților vătămate, procesele-verbale de recunoaștere din grup și planșele foto, rapoartele de expertiză medico-legală și certificatele medico-legale ale victimelor, declarațiile martorilor, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate.
De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art.136 pr. pen. potrivit căruia necesitatea menținerii arestării preventive nu se examinează numai în funcție de gravitatea pedepsei, instanța a apreciat în mod corect că lăsarea în libertate a inculpaților creează pericol concret pentru ordinea publică.
Din această perspectivă, circumstanțele favorabile invocate de inculpați constând în atitudinea sinceră manifestată de inculpații și și lipsa antecedentelor penale a inculpaților, și nu sunt de natură a determina punerea lor în libertate, față de pericolul ridicat al faptelor, evidențiat nu doar prin natura infracțiunilor, ci și prin modalitatea concretă de comitere.
Față de cele reținute, Curtea apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 139 alin.1 Cod procedură penală pentru a se putea dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură restrictivă de libertate.
Cât privește durata măsurii preventive, Curtea constată că raportat la complexitatea cauzei, stadiul procedurii, gravitatea faptelor și datele ce-i caracterizează pe inculpați, nu s-a depășit un termen rezonabil. Prezenta cauză prezintă o complexitate deosebită, datorită numărului mare al inculpaților, părților vătămate și martorilor, ceea ce îngreunează desfășurarea cercetării judecătorești. Așa cum s-a arătat, faptele inculpaților sunt de gravitate deosebită și vizează integritatea corporală, libertatea persoanei, înfăptuirea justiției, precum și conviețuirea socială, infracțiuni comise de mai multe persoane împreună, ce au tulburat liniștea publică.
Referitor la soluționarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, se constată că încheierea este motivată, instanța arătând motivele pentru care, analizând temeinicia cererii, a apreciat că liberarea provizorie a inculpaților nu este oportună și a avut în vedere în acest sens nu doar atitudinea procesuală a inculpaților și, care au negat comiterea faptelor, ci și stadiul procesului, reținând că judecarea pe fond a cauzei se află într-o fază incipientă - nefiind audiată nici o parte - și că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune menținerea inculpaților în stare de arest.
Aprecierea instanței este susținută de faptul că arestarea preventivă a inculpaților s-a dispus și în temeiul art.148 lit. b și c Cod procedură penală, considerându-se că în cauză există date că inculpații încearcă să zădărnicească aflarea adevărului, respectiv că pregătesc săvârșirea de noi infracțiuni, temeiuri care conform art. 1602alin.2 Cod procedură penală, determină respingerea cererii de liberare provizorie.
Față de cele reținute, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. b Cod procedură penală, va respinge recursurile ca nefondate și conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga pe recurenții și la câte 300 lei cheltuieli judiciare statului, din care onorariul avocatului din oficiu, de câte 100 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiție, iar pe recurenții și la câte 200 lei cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din 2.07.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.
Obligă recurenții și la câte 300 lei cheltuieli judiciare statului, din care onorariul avocatului din oficiu, de câte 100 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Obligă recurenții și la câte 200 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 21 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Pt. judecător aflat în Pt. judecător aflat în
semnează președintele secției semnează președintele secției
GREFIER,
Pt. grefier aflat în
semnează grefierul șef
Red.
Dact./2 ex./21.08.2009
Președinte:Daniel GrădinaruJudecători:Daniel Grădinaru, Luciana Mera, Adriana Elena
