Infractiuni la legea contabilității (legea nr.82/1991). Decizia 720/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 720
Ședința publică de la 27 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nimineț Ștefan
JUDECĂTORI: Nimineț Ștefan, Adrian Bogdan Grosu Valerica
- -
- -- grefier
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat de - - procuror
Pe rol fiind judecarea recursului penal declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.249/A/16.05.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat asistat de avocat lipsind intimata parte civilă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
Recurentul inculpat prin apărător și procurorul au învederat instanței că nu au cereri de formulat.
Nefiind formulate cereri, instanța a constatat recursul în stare de judecată și a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat a pus concluzii de admitere a recursului, casarea hotărârii și pe fond pronunțarea unei soluții de achitare în temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.a Cod procedură penală. În subsidiar a solicitat achitarea inculpatului raportat la art.10 lit.c ori raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală. A solicitat desființarea soluției și pe latură civilă. Instanța de apel nu a făcut o nouă evaluare a probelor administrate iar faptele reținute nu există și s-a pronunțat o condamnare nelegală. Raportul de expertiză explică în clar că eroarea de înregistrare nu se datorează inculpatului. Deși nu există prejudiciu totuși inculpatul a fost condamnat. Acesta nu a săvârșit nici un act în scopul de a crea prejudiciu ori de a săvârși o infracțiune. A depus la dosar concluzii scrise.
Procurorul având cuvântul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare. Cu probele administrate în cauză s-a făcut dovada vinovăției inculpatului. Atât expertiza cât și martorii au condus la concluzia că împrejurările reținute sunt dovedite.
Recurentul inculpat având cuvântul a declarat că se consideră nevinovat. Contabila sa a declarat că așa a fost învățată să lucreze, deși a avut audit nu i s-a reproșat că înregistrarea ar fi nelegală. Își însușește concluziile puse de apărătorul său și solicită să fie achitat considerându-se nevinovat.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.1067/12.12.2007 a Judecătoriei Onești, pronunțată în dosarul nr-, s-a dispus în baza art.272 al.1 punct 2 din Legea 31/1990 cu modificările ulterioare, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire cu rea credință a bunurilor sau a creditului de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau folosirii acestora intr-un scop propriu condamnarea inculpatului, fiul lui și al, născut la 5.05.1960 în loc.Tg. jud.B, stagiul militar îndeplinit, studii superioare, inginer, fără antecedente penale,la 1(un) an închisoare.
În baza art.31 al.2 Cod penal raportat la art.43 din Legea nr.82/1991, cu referire la art.289 Cod penal, pentru participație improprie la săvârșirea infracțiunii de efectuare cu știință de înregistrări inexacte, precum și omisiunea cu știință a înregistrărilor în contabilitate, având drept consecință denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare precum și a elementelor de activ și de pasiv ce se reflectă în bilanț, constituie fals intelectual a fost condamnat același inculpatla 1 an și 6 (șase) luni închisoare.
Conform art.33 lit.a - 34 b Cod penal, s-au contopit pedepsele, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de1 (un) un an și șase luni închisoare.
S-a aplicat art.81 Cod penal și s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani și 6 luni.
S-a atras atenția inculpatului asupra nerespectării art.83 Cod penal.
Conform art.14,346 Cod procedură penală și 998 Cod civil, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 278.396, 14 lei către partea civilă SC SRL, prin lichidator judiciar Expert B, cu sediul în-.
În baza art.445 Cod Penal s-a dispus anularea înscrisului contabil - balanță - cuprinzând înregistrarea eronată a sumei de 278.396,14 lei în contul 455 " Asociați conturi curente" în loc de 411 "".
În baza Legii 29/1990 cu modificările ulterioare, s-a dispus ca în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, copia dispozitivului legalizat al hotărârii să se trimită la Registrul Comerțului în vederea efectuării mențiunilor corespunzătoare.
De asemenea, copia dispozitivului să se comunice în același scop și la Registrul Fiscal.
Pentru a pronunța astfel, prima instanță a reținut că:
Inculpatul are calitatea de unic asociat și administrator al SC SRL, din data de 28.04.2005. De menționat este faptul că până la această dată în societate a avut calitatea de asociat și soția sa, însă de activitatea societății se ocupa tot inculpatul. Între inculpat și martorul, administrator al SC SRL O, martor în acest dosar și persoana care a făcut sesizarea penală s-a încheiat contractul de antrepriză nr.1 din 26.05.2004.
Conform obiectului contractului societatea inculpatului se obligă să construiască o hală în favoarea societății SRL O pe parcursul unui interval de 2 luni.
Din declarațiile inculpatului și ale lui a rezultat că lucrarea a fost finalizată în luna mai 2005, iar contravaloarea construcției a fost achitată în mai multe tranșe, iar în data de 1.04.2005 SC SRL a emis factura fiscală seria --- nr.- către SC SRL O privind plata lucrării evaluată la suma de 283.646,14 lei ( fila 14 dosar). După ce banii au fost plătiți, între inculpat în calitate de administrator al SC și în calitate de administrator al SC SRL O, s-a încheiat un act de mână intitulat " convenție" în ziua de 14.05.2005, prin care recunoștea că a primit suma de 278.396,14 lei reprezentând contravaloarea facturii nr.-/2005 și se obligă să depună suma în contul societății ( fila 50). Prezenți la încheierea acestui act au fost martorii -, și, care confirmă veridicitatea înscrisului.( fila 51-53 dosar)
Banii primiți cu această ocazie de la SC SRL nu au fost înregistrați în contabilitatea SC ca reprezentând contravaloarea facturii nr.-/2005 și deci ca plată efectuată de SC SRL,ci ca aport social personal al inculpatului
În cadrul SC, fapt petrecut la indicația acestuia, aspect confirmat de martora - contabila societății la acea perioadă.
Audiată, aceasta a relatat că inculpatul îi dădea dispoziție ce sume de bani să fie înregistrate în contabilitatea societății ca aport personal al acestuia, ce cheltuieli efectuate să fie înregistrate și de asemenea martora își amintește că nu s-a încasat factura emisă pe numele SC.( fila 54-55 dosar).
Dacă contravaloarea lucrării efectuate ar fi fost depusă de inculpat în casieria societății, factura sus-amintită ar fi apărut ca achitată și astfel orice relație comercială cu SC ar fi fost justificată legal în contabilitatea SC SRL.
Ulterior, în luna 2005 SC SRL a intrat în procedura falimentului, fiind desemnată ca lichidator judiciar SC SRL B, prin administrator. După preluarea întregii documentații a SC SRL, acesta a observat că factura fiscală nr.-/2005 emisă de SC nu a fost încasată prin acte contabile, astfel încât a acționat în judecată SC, societate care a motivat faptul că nu și-a plătit datoria, invocând în apărarea sa convenția de mână datată din 14.05.2005.
Instanța comercială însă, prin sentința civilă nr.764 din 31.08.2006, nu a ținut cont de actul de mână încheiat deoarece acesta produce efecte juridice doar între inculpat și SC, neavând valoare juridică atât timp cât suma de bani nu figurează în contabilitatea SC SRL ( fila 16 dosar).
Ca urmare, SC a fost obligată să achite suma de 278.396,14 lei fapt ce l-a determinat pe administratorul acestei societăți -, să formuleze în data de 2.11.2006 o plângere penală împotriva numitului pentru săvârșirea de către acesta an infracțiunilor de înșelăciune și delapidare, prev. de art.215 al.3 și 2151din Codul Penal ( fila 7 dosar).
Considerăm că, în cauză, nu ne aflăm în prezența altor infracțiuni deoarece inculpatul a recunoscut prin înscrisul olograf că a primit contravaloarea lucrării efectuate,deci nu l-a indus în eroare pe în această privință.
Referitor la infracțiunea de delapidare, s-a apreciat că, în cauză, primează infracțiunea din legea specială prev. de art.272 pct.2 din Legea nr.31/1990 republicată.
Audiat inculpatul, cu ocazia primelor declarații, a avut o atitudine oscilantă, precizând inițial că toată contravaloarea lucrării efectuate pentru SC SRL a fost depusă în contabilitate ca aport personal pe numele său și al soției sale, din dispoziția sa, urmând ca ulterior sumele să fie repuse în contabilitate pe numele SC. Apoi, din cauza unor împrejurări nefavorabile, în special inundațiile din vara anului 2005, situația financiară a firmei sale s-a înrăutățit în ceea ce privește disponibilul în numerar. Ulterior, audiat în prezența avocatului său ales inculpatul a avut o atitudine de negare a celor comise.(filele 73-76, 78,79,90).
Pe parcursul urmăririi penale s-a dispus efectuarea unei expertize contabile,care a concluzionat că prin activitatea inculpatului nu s-a prejudiciat bugetul de stat, astfel încât, urmează să se dispună scoaterea de sub urmărire penală pentru această infracțiune( fila 65).
Referitor însă la înregistrarea sumei de 278.396,14 lei în contul 455 - " Asociați conturi curente" și nu în contul 411 - "", suplimentul de expertiză întocmit în cauză relevă faptul că s-au denaturat elementele de activ ale societății.
Concret, înregistrarea sumei în contul 455 - "Asociați conturi curente", care este un cont ce reflectă o datorie a societății, a majorat eronat datoriile unității. " a contrario", prin înregistrarea sumei de 278.396,14 lei în contul 411 "", care este un cont ce reprezintă o creanță a societății, s-a menținut valoarea creanței inițiale și a denaturat valoarea reală a creanței care ar fi fost mai mare dacă banii s-ar fi înregistrat corect.
De asemenea, având în vedere că SC a intrat în procedura falimentului, această societate a fost prejudiciată întrucât inculpatul a fost înregistrat cu această sumă în mod nereal la masa credală.( fila 68-71).
Astfel, inculpatul a și formulat în data de 5.01.2006 o cerere adresată Secției Comerciale a Tribunalului Bacău, prin care solicită să fie înregistrat la masa credală ce i-o datorează SC SRL cu suma de 41.594,03 lei, iar soția sa a formulat o cerere asemănătoare solicitând suma de -,65 lei.( filele 32-38).
Având în vedere faptul că prin înregistrarea inexactă în contabilitate a sumei de 278.396,14 lei s-a produs o denaturare a elementelor de activ și pasiv ale SC SRL, denaturare care s-a produs la dispoziția inculpatului, în cauză ne aflăm și în prezența infracțiunii la Legea contabilității comisă sub forma participației improprii de către inculpat, prev. de art.31 al.2 din Codul Penal raportat la art.43 din Legea 82/1991 republicată,cu referire la art. 289 din Cod Penal.
SC SRL, prin lichidator judiciar, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 278.396,14 lei.( fila 89 dosar).
Convenția aflată la fila 50 dosar (dosar urmărire penală) care materializează primirea sumei de -,39 lei reprezentând contravaloarea halei, s-a încheiat între inculpat în calitate de administrator al SC și administrator al SC SRL beneficiara lucrării.
La final,în înscrisul denumit " convenție"inculpatul se obligă să depună suma în contul societății.
În instanță, recunoaște faptele, este de acord să achite suma de bani SC SRL, însă nu se consideră vinovat, afirmând că obiectul dosarului are o latură civilă.
Mai arată că o executare silită din 4.10.2005 a determinat starea de insolvență și deși s-a efectuat expertiză (o expertiză plus un supliment de expertiză) nu înțelege unde trebuia înregistrată corect suma recunoscută și încasată de la fără chitanțe.
Potrivit practicii create de către inculpat, suma încasată a fost înregistrată în contul " Asociați conturi curente".
În drept, fapta săvârșită de către administratorul SC SRL, inculpatul, de a folosi suma de 278.396,14 lei în scop propriu s-a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosire cu rea-credință a bunurilor sau a creditului de care se bucură societatea într-un scop contrar intereselor acestora sau folosirii acestora într-un scop propriu, prev. și ped. de art.272 al.1 pct.2 din Legea 31/1990 cu modificările ulterioare pentru care urmează să fie condamnat la pedeapsa închisorii.
Fapta inculpatului, constând în participație improprie la săvârșirea infracțiunii de efectuare cu știință de înregistrări inexacte, precum și înscrierea cu știință a înregistrărilor în contabilitate având drept consecință denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum, și a elementelor de activ și de pasiv ce reflectă în bilanț constituie infracțiunea de fals intelectual, prev. și ped. de art.31 al.2 Cod Penal, raportat la art.43 din Legea 82/1991,- legea contabilității - cu referire la art.289 Cod Penal pentru care s-a dispus condamnarea la pedeapsa închisorii.
Faptele fiind concurente s-au aplicat dispozițiile art.33 lit.a Cod penal.
S- aplicat pedeapsa cea mai grea.
La individualizarea pedepselor s-a ținut seama de prevederile art.72 Cod Penal, de gradul de pericol social concret al infracțiunilor, de împrejurările în care au fost săvârșite, de valoarea pagubei, natura valorii lezate, dar și de persoana inculpatului care se află la prima încălcare a legii penale, și este de acord să acopere prejudiciul creat.
Circumstanțele reale și personale a creat convingerea instanței că scopul pedepsei poate fi atins fără executare în cauză, fiind aplicabile prevederile art.81 Cod Penal, instituția suspendării condiționate a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani și 6 luni.
S-a atras atenția inculpatului asupra nerespectării art-.83 cod penal.
În baza art.445 cod pr.penală s-a dispus anularea înscrisului contabil balanță - reprezentând înregistrarea eronată a sumei de 278.396,14 lei în contul 455 " Asociați conturi curente" în loc de 411 "".
Conform art.14,346 și C.P.P. 998 cod civil a fost obligat inculpatul la plata sumei de 278.396,14 lei către partea civilă SC SRL, prin lichidator judiciar.
S-a dispus în baza art.29/1990, în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, copia dispozitivului legalizat al hotărârii să se trimită la Oficiul Registrului Comerțului în vederea efectuării mențiunilor corespunzătoare.
De asemenea, copia dispozitivului să se comunice în același scop la Registrul Fiscal.
S-a luat act că inculpatul a avut apărător ales în ambele faze ale procesului penal.
Conform art.191 a C.P.P. fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.
In cauză a formulat apel în termen legal inculpatul, motivat în scris în care se arată că:
In fața primei instanțe nu s-a produs nici o probă din care să rezulte că inculpatul ar fi săvârșit vreuna din faptele care s-ar regăsi în conținutul constitutiv al acestei infracțiuni.
In sarcina inculpatului s-a reținut faptul că în urma unei înregistrări contabile eronate ar fi fost trecută pe numele său o sumă de bani pe care ar fi primit-o cu titlu de preț prestări servicii de la o altă persoană și ulterior, ar fi înregistrat această sumă cu titlu de creanță la masa credală a debitoarei falite SC SRL.
In realitate, istoricul litigiului care este strict de natură civilă dintre societatea administrată la acea vreme de către inculpat (SC SRL ) și beneficiara lucrării ( ) demonstrează că inculpatul nu a folosit nici un bun al societății în scop contrar acesteia sau în interes propriu.
Astfel, inițial, numitul, martor audiat în fața primei instanțe s-a adresat inculpatului în baza unei relații de amiciție, rugându-l pe acesta să execute o lucrare de construcții. Pentru aceasta, martorul a înmânat inculpatului în mai multe tranșe, suma de 2.783.961.390 lei ROL, cu precizarea ca perfectarea documentației de plată se va face ulterior. Inculpatul a predat tranșele de bani în contabilitatea societății sale și s-a trecut la executarea lucrării de construcții.
Precizează că la acest moment nu se cunoștea beneficiarul lucrării și ca urmare, nu s-a deschis în contabilitate un cont furnizori pe numele vreunei societăți.
Pentru astfel de situații au fost înregistrați în contabilitate și, în momentul în care SC SRL a intrat în stare de insolvență potrivit dispozițiilor Legii nr.85/2006, în urma identificării activului și pasivului societății, lichidatorul judiciar a consemnat în creditorilor și pe asociatul cu suma care s-a regăsit în contabilitate pe numele său.
In realitate, acești bani n-au fost folosiți niciodată de către inculpat în nume propriu sau pentru vreun interes al său ci, au fost dirijați în ansamblul cheltuielilor societății, respectiv în efectuarea lucrărilor de construcții la care aceasta s-a angajat.
Atunci când martorul s-a hotărât să dea o destinație imobilului pe care i l-a construit SC SRL s-a adresat inculpatului cu rugămintea de a se întocmi un înscris din care să rezulte suma respectivă și că beneficiar al lucrării ar fi al cărei administrator era.
Deși banii fuseseră achitați în tranșe, pentru că era o sumă recunoscută și folosită la efectuarea lucrării, debitoarea falită a emis factura -/01.04.2005 și a încheiat cu martorul și o convenție la data de 14.05.2005 din care rezultă că a primit suma respectivă care reprezintă contravaloarea facturii menționate.
Intrând în stare de insolvență și pierzând dreptul de administrare, inculpatul nu a mai putut dispune efectuarea de acte de administrare, astfel încât factura a rămas aparent neacoperită, suma plătită și cheltuită pentru lucrarea respectivă nefiind operată în contul nou creat pentru
Fără o elementară verificare, lichidatorul judiciar al SC SRL a considerat că factura este neachitată, refuzând să efectueze o operațiune contabilă simplă de înregistrare a sumei achitată de în contul
Față de împrejurarea că inculpatul nu a folosit suma menționată în nume propriu sau în interes personal și având în vedere că înregistrarea la masa credală a creanței inculpatului nu este operațiunea sa și nu a fost finalizată prin însușirea vreunei sume de bani, apreciind astfel că fapta nu există.
In cadrul societății SC SRL exista un compartiment contabil cu mai mulți angajați, persoane care pot fi asimilate unui subiect al infracțiunii.
Prima instanță nu a elucidat asupra cărei persoane din contabilitate s-ar fi exercitat vreuna din faptele sancționate de lege (determinarea, ajutarea sau înlesnirea), context care i- determinat să considere ca insuficientă cercetarea fondului cauzei.
Audiată în instanță, martora, care a fost contabila SC SRL în perioada 2000 - 2005 precizat că operațiunile contabile erau efectuate de mai multe persoane, fără să se știe exact cine a efectuat operațiuni pe relația. Tot aceasta explică filmul unei înregistrări contabile care, aplicat la speța prezentă relevă următoarea situație de fapt:
SC SRL a efectuat mai multe lucrări de construcții, una dintre acestea fiind în beneficiul inițial al lui. Cheltuielile efectuate pentru această construcție (aprovizionare cu materiale, manoperă, etc.), erau descărcate în contabilitate pe gestiunea și pe conturi de cheltuieli sau cum a precizat martora, erau înregistrate pe clasa a treia de conturi și descărcate pe clasa a șasea.
Tot martora precizează că banii încasați anterior perfectării documentației finale, cu titlu de avans lucrare erau înregistrați în contul 455 aport asociați, iar în momentul în care se emiteau factura și chitanța de încasare, toate sumele aferente acestui raport juridic erau transferate în contul 411, deci pentru clientul respectiv care, astfel devenea beneficiarul direct și oficial al lucrării.
Aceeași martoră subliniază că în dinamica activității firmei la care se lucra, aceste sistem de lucru era regula și nu excepția.
Totodată, aceasta a subliniat că nu a existat niciodată, nu numai în cazul, vreo dispoziție expresă a inculpatului care să determine sau să oblige vreun salariat din contabilitate să facă vreo operațiune în acest sens.
Și la această infracțiune pledează pentru un subsidiar, în sensul achitării pentru lipsa intenției, astfel:
Textul de lege incriminator subliniază ca determinarea, ajutarea sau înlesnirea în orice mod la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală de către o persoană care acționează fără vinovăție este susceptibilă de săvârșire numai cu intenție.
Nu s-a produs nici o probă în dosar din care să rezulte că inculpatul ar fi dat vreo dispoziție în sensul efectuării unor înregistrări contabile de natura celor sancționate de lege.
De asemenea, nu s-a procedat la o delimitare clară în ceea ce privește o presupusă intenție fie la determinarea la săvârșirea faptei (context în care fapta putea fi considerată instigare) fie la înlesnirea sau ajutarea persoanei (complicitate).
Pentru că, dacă ar fi fost altfel, ar fi trebuit ca instanța să determine răspunderea participanților pentru infracțiunea intenționată.
La această infracțiune s-a solicitat achitarea în temeiul dispozițiilor art.10 lit.c pentru C.P.P. cazul în care instanța ar reține că fapta există.
Pentru aceasta, solicită a se face aplicarea dispozițiilor art.10 și art.6 din Legea nr.82/1991.
La SC SRL a existat un serviciu de contabilitate și un contabil- șef.
Răspunderea administratorului, în condițiile art.10 din Legea contabilității este pentru organizarea și conducerea contabilității.
2 din același text de lege precizează că, de regulă, contabilitatea se organizează și se conduce în compartimente distincte conduse de către directorul economic, contabilul șef sau altă persoană împuternicită.
4 stabilește ca răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile revine directorului economic, contabilului șef sau altei persoane împuternicite să îndeplinească această funcție, împreună cu personalul din subordine.
In aceste condiții, dacă fapta ar exista aceasta nu ar putea fi pusă în sarcina inculpatului, care avea calitatea de administrator al societății respective.
De asemenea, soluția pe latură civilă este greșită.
Pe o primă teză, solicită a se observa că această măsură ar putea fi corectă dacă ar fi existat fapta. Cum însă, ansamblul probator demonstrează contrariul, Rezultă că măsura anulării înregistrării contabile este eronată.
Pe teza a doua, solicită a se observa că în succesiunea evenimentelor, prin aceasta înțelegându-se activități de înregistrare contabilă, înregistrarea eronată a sumei în litigiu într-un cont pe numele inculpatului a determinat înscrierea directă a acestuia din poziția de creditor la masa credală a SC SRL.
Dacă s-a dispus anularea înregistrării sumei în contul inculpatului, ar fi trebuit ca instanța să clarifice și aspectul privind înscrierea la masa credală a debitoarei falite, motiv pentru care, apreciază că soluția este nelegală și solicită atașarea dosarului de faliment.
Pe teza a treia, instanța a obligat pe inculpat să achite debitoarei falite suma de 278.396, 14. Este o măsură nelegală, în condițiile în care această sumă nu a fost însușită de către inculpat. Ea se regăsește în contabilitate și cu titlu de cheltuială, în lucrarea de construcție efectuată în beneficiul, societate care, de altfel, nu a avut nici o pretenție civilă.
Se creează, prin hotărârea instanței, situația arbitrară ca inculpatul să fie obligat la restituirea unei sume pe care nu o datorează și care nu există în realitate ca prejudiciu în detrimentul nici unei persoane. Singura măsură viabilă ar fi nota contabilă de corectare, prin care, suma trecută în contul inculpatului să fie recalificată drept plata în contul, care își stinge astfel orice obligație, măsură aflată doar la îndemâna lichidatorului judiciar.
Prin decizia penală nr.249 din 16.05.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod pr.penală, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a avut în vedere următoarele:
Prima instanță a apreciat în mod corect probele administrate legal în cauză, în baza cărora s-a reținut situația de fapt redată în considerentele sentinței penale recurate și vinovăția inculpatului.
De asemenea, instanța a făcut o justă individualizare a pedepsei, aceasta fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei și consecințele produse, dar și cu datele ce caracterizează persoana inculpatului care nu are antecedente penale.
Inculpatul a primit de la suma de 2.783.961.390 lei ROL, pe care însă i-a depus în contul aport capital, iar nu în contul, cont în care a fost înregistrată factura emisă lui. In același timp, împreună cu soția, a și retras sumele depuse ca aport, așa cum rezultă din expertiza contabilă efectuată în cursul urmăririi penale (fl.60-65), ulterior fiind folosiți în nume personal.
Pentru restul banilor neretrași inculpatul formulează cerere de înregistrare la masa credală (fila 32 ), continuând să susțină că aceștia reprezintă bani proprii, iar nu cum declară acesta în motivele de apel că operațiunea de înregistrare nu a fost declanșată la cererea sa (fila 23).
De asemenea, reaua-credință se apreciază în raport de SC SRL, iar nu față de, condiție ce există cu prisosință având în vedere acțiunile inculpatului.
In ceea ce privește instigarea contabilei societății, declarația martorei este edificatoare în acest sens, ca și chitanțele de încasare a diferitelor sume de bani de către inculpat (fila 54, 55, 33 - 37 ).
De altfel, inculpatul recunoaște toată activitatea sa în declarațiile inițiale (fl.73-75 ), revenind asupra lor imediat după angajarea apărătorului ales.
Mai trebuie specificat că operațiunile financiar-contabile ale societății și cele comerciale cu i și patronii sunt evidențiate scriptic în cursul derulării lor, iar natura și efectele lor juridice nu pot fi schimbate prin simple declarații ulterioare ale inculpatului.
Prin urmare, apelul inculpatului a fost apreciat ca nefondat și a fost respins în baza art.379 pct.1 lit.b Cod pr.penală, prima instanță reținând în mod corect vinovăția inculpatului, gradul de pericol social concret al infracțiunilor comise, precum și prejudiciul produs societății pe care o administra.
Împotriva deciziei penale mai sus menționate a declarat în termen legal recurs inculpatul reiterând ca motive de recurs motivele invocate în fața instanței de apel.
Decizia penală recurată este temeinică și legală, susținerile inculpatului nefiind fondate în raport de probatoriul legal administrat pe parcursul procesului penal.
Instanțele au stabilit corect situația de fapt și de drept în baza probelor administrate, astfel că fapta comisă de inculpatul, de a folosi suma de 278.396,14 lei, în calitate de administrator al SRL, în scop propriu, întrunește sub aspect obiectiv elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.272 al.1 pct.2 din Legea nr.31/1990.
Și sub aspect subiectiv probele administrate în cauză evidențiază intenția directă a inculpatului. Drept urmare, instanțele au reținut corect a fi realizate cerințele de text impuse de art.19 pct.1 lit.a Cod penal.
Așa fiind, fapta există, a fost comisă în realitatea obiectivă, iar vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită.
Pedeapsa aplicată inculpatului a fost stabilită în raport de infracțiunea comisă, care rămâne în centrul procesului de individualizare, dar și ținând seama de persoana inculpatului, gradul său de moralitate și șansa de reeducare pe care acesta o prezintă.
Așa cum arată și instanțele anterioare inculpatul a primit suma de 2.783.961.390 ROL de la, pe care însă i-a depus în contul aport capital, iar nu în contul, cont în care a fost înregistrată factura emisă lui. In același timp, împreună cu soția, a și retras sumele depuse ca aport, așa cum rezultă din expertiza contabilă efectuată în cursul urmăririi penale (fl.60-65), ulterior fiind folosiți în nume personal.
Pentru restul banilor neretrași inculpatul a formulat cerere de înregistrare la masa credală (fila 32 ), continuând să susțină că aceștia reprezintă bani proprii, iar nu cum a declarat acesta în motivele de apel că operațiunea de înregistrare nu a fost declanșată la cererea sa (fila 23).
De asemenea, reaua-credință se apreciază în raport de SC SRL, iar nu față de, condiție ce există cu prisosință având în vedere acțiunile inculpatului.
In ceea ce privește instigarea contabilei societății, declarația martorei este edificatoare în acest sens, ca și chitanțele de încasare a diferitelor sume de bani de către inculpat (fila 54, 55, 33 - 37 ).
De altfel, inculpatul a recunoscut toată activitatea sa în declarațiile inițiale (fl.73-75 ), revenind asupra lor imediat după angajarea apărătorului ales.
Mai trebuie specificat că operațiunile financiar-contabile ale societății și cele comerciale cu i și patronii sunt evidențiate scriptic în cursul derulării lor, iar natura și efectele lor juridice nu pot fi schimbate prin simple declarații ulterioare ale inculpatului.
Față de cele mai sus reținute, Curtea de Apel, în lipsa altor motive dintre cele prevăzute de art.385/9 al.3 Cod pr.penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, conform dispozitivului prezentei.
Văzând și dispozițiile art.192 al.2 Cod pr.penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.249 din 16.05.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosar nr-.
Constată că inculpatul a fost asistat de apărător ales.
În temeiul art.192 al.2 Cod pr.penală obligă recurentul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.11.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nimineț Ștefan, Adrian Bogdan Grosu Valerica
GREFIER,
Red.sent -
Red.dec.apel - / M:
Red.dec.recurs -
Tehnored.- - 2 ex.
16/16.12.2008
Președinte:Nimineț ȘtefanJudecători:Nimineț Ștefan, Adrian Bogdan Grosu Valerica
