Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 108/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.108/
Ședința publică din data de 05.02.2009
PREȘEDINTE: Ion Dincă
JUDECĂTOR 2: Codrina Iosana Martin
JUDECĂTOR 3: Victor
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA este reprezentat de procuror.
Pe rol se află judecarea recursului formulat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.297/A din 27.10.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă inculpatul recurent asistat de avocat ales cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.
Apărătorul ales al inculpatului sintetizează oral motivele de recurs formulate în scris, solicitând admiterea recursului, desființarea ambelor hotărâri și în rejudecare având în vedere prevederile art. 181Cod penal să se aplice o sancțiune cu caracter administrativ prevăzută de art.91 Cod penal. În subsidiar, solicită condamnarea inculpatului la o pedeapsă orientată sub minimul special al pedepsei, având în vedere circumstanțele atenuante reținute în favoarea inculpatului, cu aplicarea art. 81 Cod penal. În susținerea celor solicitate arată că scopul pedepsei a fost atins, inculpatul fiind lipsit de dreptul de a conduce autovehicule din data de 30.06.2007, iar în cazul în care se menține sentința primei instanțe, ar fi lipsit de dreptul de a conduce autovehicule o perioadă mult prea mare, raportat la gravitatea faptei și la împrejurările în care a fost comisă.
Procurorul pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea soluțiilor date ca legale și temeinice, pedeapsa aplicată inculpatului fiind corect individualizată raportat la pericolul social al faptei.
Inculpatul recurent, având cuvântul, solicită admiterea recursului și restituirea permisului de conducere, care i-a fost ridicat în urmă cu 4 ani, susținând că a recunoscut fapta, posedă permis de conducere de 40 de ani, perioadă în care nu a fost niciodată implicat în accidente de circulație, iar datorită activității desfășurate și stării de sănătate are nevoie de autovehicul pentru a se deplasa și nu se consideră un pericol public.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1516/16.06.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-, în baza art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 an închisoare.
În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar in baza art. 82 Cod penal a fost stabilit un termen de încercare de 3 ani.
In baza art. 359 Cod procedură penală i s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b Cod penal.
În baza art.71 alin.5 Cod penal a fost suspendată executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
In baza art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei (RON), cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Prin rechizitoriul nr.9047/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, înregistrat pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 13.05.2008 sub nr-, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată.
În fapt s-a reținut că la data de 30.06.2007, în jurul orelor 04.35, în timp ce efectuau serviciul de îndrumare și control al traficului rutier pe str. 20 din T, lucrătorii din cadrul J T - Serviciul Poliției Rutiere au procedat la oprirea pentru control a autoturismului marca "" cu nr. de înmatriculare B-45-, condus de inculpatul.
Cu această ocazie lucrătorii de poliție au constatat că inculpatul emana miros de alcool în aerul expirat, astfel încât după testarea cu aparatul etilotest, l-au condus pe acesta la Spitalul Județean în vederea recoltării de probe biologice.
Din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 168/A/27.02.2007 al LTr ezultă că alcoolemia la proba I este de 1,15 la ora 04.50, iar la proba II de 0,95, la ora 05.50. În urma recalculării alcoolemiei s-a stabilit că învinuitul avea o alcoolemie în sânge de 1,20 gr., potrivit raportului nr. 3295/05.11.2007.
Analizând actele și lucrările dosarului - proces-verbal de constatare (fila 5 - dosar UP); rezultatul testării cu etilotestul (fila 6 - dosar UP); buletin de analiză toxicologică nr. 168/A/27.02.2007 a LT (fila 9 - dosar UP); raport de expertiză medico-legală nr. 3295/05.11.2007, (fila 17 - dosar UP); declarațiile inculpatului (fila 12 - dosar UP; fila 12 - dosar -); declarațiile martorilor (fila 7 - dosar UP); fișa de cazier a inculpatului (fila 9 - dosar -) - prima instanță a reținut aceeași situație de fapt ca cea expusă în rechizitoriu.
Inculpatul a fost audiat atât în faza de urmărire penală (fila 12-dosar UP) cât și în faza de cercetare judecătorească (fila 12), recunoscând săvârșirea faptei în modalitatea expusă anterior.
În drept, prima instanță a apreciat că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată.
La individualizarea judiciară a pedepsei au fost avute în vedere criteriile enunțate de art. 72 Cod penal. Astfel, s-a reținut că inculpatul nu are antecedente penale (fișa de cazier judiciar - fila 20 dosar UP). Totodată acesta a avut o atitudine sinceră atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată. În acest context, prima instanță a apreciat că o pedeapsă de 1 an închisoare este de natură să conducă la realizarea scopului preventiv al pedepsei prevăzut de art. 52 Cod penal, stabilind ca modalitate de executare a pedepsei aplicate suspendarea condiționată a acesteia pe un termen de încercare de 3 ani, atrăgând atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cp și dispunând suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel, în termenul prevăzut de lege, inculpatul, apel înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș la data de 31.07.2008 sub același număr unic de dosar.
Prin apelul declarat, inculpatul a solicitat, în principal, desființarea sentinței apelate și achitarea inculpatului în temeiul art.18 ind. 1 Cp cu aplicarea unei sancțiuni administrative dintre cele prevăzute de art. 91 Cp, iar în subsidiar condamnarea inculpatului la o pedeapsă coborâtă sub minimul special al pedepsei, avându-se în vedere circumstanțele atenuante reținute în favoarea sa, cu aplicarea dispozițiilor art. 81 Cp.
Inculpatul apelant a apreciat că i se poate aplica o sancțiune cu caracter administrativ, întrucât fapta sa nu a creat vreun prejudiciu niciunei persoane, aducându-se o atingere minimă valorilor sociale apărate de legea penală, iar prin conținutul său concret fapta reținută în sarcina sa este în mod vădit lipsită de importanță.
În motivarea apelului său, inculpatul a mai arătat că a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, însă arată că gradul ridicat al alcoolemiei cu care a fost depistat în trafic se datorează medicamentelor pe care și le-a administrat seara, arătând totodată că nu și-a dat seama că dacă consumă două beri seara ar putea fi tras la răspundere penală, întrucât, având și cetățenie ă, iar permisul de conducere i-a fost eliberat de autoritățile e, a avut în vedere condițiile mai permisive în ceea ce privește alcoolemia stabilite de legea
De asemenea, a arătat că în momentul în care a fost oprit de agenții de circulație trecuseră câteva ore de când consumase alcool, fiind perfect lucid și nefiindu-i în nici un fel afectate atenția, reflexele și instinctele, împrejurări constate și de ofițerul de poliție care l-a însoțit la unitatea medicală pentru recoltarea probelor biologice.
A solicitat, totodată, să se țină seama de faptul că apreciază atins scopul pedepsei ce i-ar putea fi aplicată, întrucât a fost lipsit de dreptul de a conduce autovehicule începând cu data de 30.06.2007, iar în cazul în care îi va fi respins apelul ar fi lipsit de acest drept pentru încă 3 ani de zile.
A mai arătat că posedă permis de conducere de 40 de ani, perioadă în care nu a fost niciodată implicat în accidente de circulație, iar datorită activității desfășurate și stării de sănătate are nevoie de autovehicul pentru a se deplasa, motive pentru care solicită coborârea pedepsei sub minimul special de 1 an prevăzut de OUG nr. 195/2002, în cazul în care se apreciază că nu se impune aplicarea dispozițiilor art. 18 ind. 1 Cp.
Tribunalul Timiș, prin decizia penală nr. 297 din 27.10.2008 pronunțată în dosar nr-, în baza art. 379 pct. 1 lit. b cod pr pen a respins ca nefondat apelul formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 1516/16.06.2008 a Judecătoriei Timișoara pronunțată în dosar -.
În baza art. 192 alin. 2 Cpp a obligat apelantul să achite în favoarea statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Tribunalul a examinat sentința apelată în limita criticilor formulate dar și sub toate aspectele de fapt și de drept prin raportare la prevederile art 371 alin 2 cod pr pen, reținând că aceasta este temeinică și legală.
Prima instanță a reținut pe baza probelor administrate atât în cursul urmăririi penale cât și al judecății o stare de fapt corectă și încadrarea juridică corespunzătoare. Aspectele de mai sus rezultă și din recunoașterile inculpatului care nu a contestat în nici un mod existența faptei și vinovăția sa.
Inculpatul și- întemeiat apelul pe pericolul social redus al faptei sale care ar rezulta din împrejurarea că nu s-a produs un accident de circulație și raportat la cantitatea redusă de bere consumată în cursul serii, precum și la poziția sa subiectivă constând în aceea că fiind și cetățean nu a avut reprezentarea că a conduce un autovehicul după ce a consumat doua beri poate constitui infracțiune.
Tribunalul a apreciat că, raportat la profesia acestuia, este greu de crezut că nu a înțeles consecințele faptei sale sau le-a dat o altă interpretare decât majoritatea participanților la trafic cetățeni români.
În ce privește gradul de pericol social al faptei s-a specificat că infracțiunea prevăzută de art 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 este o infracțiune de pericol iar realizarea conținutului său constitutiv nu este condiționată de producerea sau nu a unui accident de circulație.
În condițiile în care legiuitorul însuși a stabilit prin textul încriminator că fapta de a conduce un autovehicul pe drumurile publice în condițiile în care există în sânge o cantitate de alcool peste limita legală este infracțiune și, în urma administrării probelor nu s-a stabilit că această limită nu este corect determinată, nu se poate aprecia de judecător, în interpretarea textului de lege, că ar putea să existe situații în care această faptă să nu prezinte pericolul social al unei infracțiuni. De altfel aceasta este practica constantă a instanțelor judecătorești în ce privește sancționarea infracțiunii ce se impută și inculpatului.
Mai mult, în condițiile în care se produce un accident soldat cu victime sau avarii aceste aspecte sunt elemente de natură să conducă fie la existența unui concurs de infracțiuni, fie la existența unor elemente de circumstanțiere de natură a agrava pedeapsa, dar nici într-un caz lipsa acestora nu poate fi considerată o cauză de natură a atenua pedeapsa sau a diminua pericolul social concret ce îl reprezintă infracțiunea.
De aceea tribunalul a apreciat că nu este justificată solicitarea inculpatului de a îi fi aplicată o amendă administrativă prin aplicarea dispozițiilor art 181cod penal.
În ce privește celelalte circumstanțe atenuante, respectiv recunoașterea faptei, lipsa antecedentelor penale, s-a reținut că judecătoria le-a avut în vedere la stabilirea pedepsei orientate spre minimul special prevăzut de legiuitor. Față de natura faptei, de împrejurările producerii acesteia, de gradul alcoolemiei, de persoana inculpatului prima instanță a apreciat corect că nu se impune aplicarea circumstanțelor atenuante legale prevăzute de art 64 cod penal care ar fi putut conduce la coborârea pedepsei sub acest minim.
Având in vederea aceste considerente, tribunalul a reținut că apelul formulat de inculpat este nefondat.
Împotriva deciziei penale nr.297 /A din 27.10.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- din 31.07.2008 inculpatul a declarat recurs, în termenul prevăzut de lege. Recursul nu a fost motivat în scris.
Din analiza deciziei recurate, prin prisma motivelor de recurs analizate din oficiu, Curtea constată că recursul declarat de inculpatul recurent este nefondat, pentru considerentele ce urmează.
Instanța de fond și cea de apel au făcut o corectă apreciere a dispozițiilor legale care reglementează aplicarea amenzii administrative raportat la prezenta cauză.
Astfel, infracțiunea comisă de inculpat fiind una de pericol, realizarea conținutului constitutiv nu este condiționată de producerea unui accident de circulație, iar celelalte apărări ale inculpatului au fost reținute de instanța de fond in mod corect cu ocazia stabilirii pedepsei orientate spre minim, motiv pentru care în cauză nu se justifică aplicarea amenzii administrative.
Având în vedere cele expuse în baza art. 38515pct. 1 lit. pr. pen Curtea va respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.297 /A din27.10.2008 a Tribunalului Timiș în dosarul nr- din 31.07.2008
Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul recurent la plata sumei de 200 lei cheltuielile judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În temeiul prevederilor art.38515alin.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.297/A/27.10.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
În temeiul prevederilor art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă inculpatul-recurent la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
DEFINITIVA.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red. 09.02.2009
Tehnored.
2ex/10.02.2009
Prima inst. -Jud.
Inst. apel., - Trib.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
MINUTA DECIZIEI PENALE NR.108/
Ședința publică din data de 05.02.2009
În temeiul prevederilor art.38515alin.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.297/A/27.10.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
În temeiul prevederilor art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă inculpatul-recurent la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
DEFINITIVA.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Președinte:Ion DincăJudecători:Ion Dincă, Codrina Iosana Martin, Victor