Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 126/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.126
Ședința publică din data de 13 februarie 2009
PREȘEDINTE: Ștefan Fieraru
JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ion Stelian
- - -
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și C, născut la 03 iunie 1981, domiciliat în comuna, sat, str. -, bloc 4,.1,.2, județul P, împotriva deciziei penale nr. 223 din 29 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care a fost admis apelul declarat de acesta împotriva sentinței penale nr.86/06 martie 2008 pronunțată de judecătoria Câmpina, pe care a desființat-o în latură penală, în sensul că a aplicat inculpatului disp.art.71 rap.la art.64 lit.a și b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
S-au menținut în rest diuspozițiile sentinței atacate.
Prin sentința penală nr.86 din 06 martie 2008 pronunțată de judecătoria Câmpina, în temeiul art.86 alin.1 din OUG nr.195/202 republicată, cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care nu posedă permis de conducere.
În temeiul disp.art.83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 11 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr.673/07 noiembrie 2006 pronunțată de judecătoria Câmpina, care o alătură prezentei, inculpatul având în total de executat 1 an și 11 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea disp.art.71 alin.2 rap.la art.64 lit.a,b,c Cod penal.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, suma de 100 lei reprezintă onoirariu apărptor desemnat din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal și asistat de avocat ales, conform împuternicirii avocațiale nr.31/25.01.2009, fila 27 dosar.
Procedura legal îndeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința după care,
Avocat având cuvântul pentru inculpatul, după ce în prealabil a luat legătura cu acesta, arată că nu mai are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în susținerea recursului.
Reprezentantul parchetului având cuvântul, arată că nu mai are cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea, ia act că nu mai sunt cereri de formulat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților. Avocat având cuvântul pentru recurentul - inculpat, solicită instanței admiterea recursului, casarea hotărârilor anterioare și achitarea inculpatului, susținând că un prim motiv de recurs îl constituie cel prevăzut de art.385/9 pct.10 teza ultimă Cod procedură penală, în sensul că la dosarul cauzei nu există vreo dovadă care să ateste calitatea de organ de cercetare penală a celor doi agenți de poliție care au efectuat cercetarea infracțiunii în conformitate cu art.27 din Legea nr.218/2002 și respectiv art.2 din OUG nr.195/2002.
De asemenea, a invocat și existența cazului de casare prev.de art.385/9 alin.1 pct.14 Cod procedură penală, în sensul că, în cauză instanța a aplicat o pedeapsă greșit individualizată în raport cu prevederile art.72 Cod penal.
A mai susținut că infracțiunea dedusă judecății s-a comis pe un drum public, într-o comună izolată, pe o stradă puțin circulată și fără a pune în pericol siguranța participanților la trafic, având în vedere ora constatării (două dimineața) și distanța de câteva sute de metri parcursă. De fapt, și prima condamnare a avut drept obiect săvârșirea unei fapte în aceeași comună și în condiții aproape identice.
Totodată, a precizat că nici una din fapte nu a generat o stare de pericol concret, nu a fost urmată de un eveniment rutier ori de alte consecințe decât crearea unei stări de pericol generic și, deși inculpatul a mai fost condamnat pentru o faptă similară, nu are profilul social al unui infractor.
A mai menționat că acesta provine dintr-o familie organizată, este salariat și cunoscut ca fiind o persoană integrată social în comunitate și care nu a avut probleme comportamentale și nici antecedente penale.
Reprezentantul parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului declarat de inculpat ca fiind nefondat și menținerea hotărârilor anterioare ca legale și temeinice, deoarece motivele invocate cu privire la sesizarea instanței sunt neîntemeiate și având în vedere procesul verbal întocmit în cauză, rezoluția de începere a urmăririi penale, faptul că acesta nu posedă permis de conducere și a condus autoturismul având o alcoolemie în sânge de 0,80 gr.%o și respectiv 0,65 %o, ținând cont și de faptul că inculpatul este recidivist, pedeapsa aplicată a fost just individualizată.
Recurentul - inculpat având ultimul cuvânt, arată că a recunoscut fapta comisă și lasă la aprecierea instanței cu privire la soluția ce o va pronunța.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 86 din 6.03.2008, pronunțată de judecătoria Câmpina, inculpatul, fiul lui și C, ns. la data de 3.06.1981, în mun. Câmpina, studii - școala profesională, necăsătorit, domiciliat în com., sat, județul P, recidivist, a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, de către o persoană care nu posedă permis de conducere prev.de art. 86 alin.1 din nr.OUG 195/2002 cu aplic. art. 37 lit.a
În baza art. 83 a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 11 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 673 din 7.11.2006, a Judecătoriei Câmpina și s-a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa stabilită prin sentința penală de față, urmând ca inculpatul să execute în total, pedeapsa de 1 an și 11 luni închisoare.
În baza art. 71 i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a și b din momentul în care hotărârea de condamnare va rămâne definitivă și până la terminarea executării pedepsei.
Inculpatul a fost obligat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, onorariu pentru apărătorul din oficiu.
Pentru a pronunța o atare sentință instanța de fond a reținut pe baza probelor administrate în cauză că la data de 29.07.2007 orele 2,00 organele de poliție din cadrul Postului de Poliție al com., județul P, l-au identificat în trafic pe raza satului, pedinte de această comună pe inculpatul, care conducea autoturismul marca 1310 cu nr. de înmatriculare -.
S-a procedat la verificarea acestuia, ocazie cu care organele de poliție au constatat că acesta nu posedă permis de conducere, fiind și sub influența băuturilor alcoolice, iar în urma recoltării probelor biologice s-a stabilit o alcoolemie care nu a depășit concentrația de 0,80 gr%0 pentru a fi considerată infracțiune.
Pentru fapta de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere în acest sens, inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat așa cum s-a arătat mai înainte la pedeapsa de 1 an închisoare.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, susținând că aceasta este nelegală și netemeinică, invocând următoarele critici:
În primul rând s-a susținut că, organele de poliție care l-au identificat în trafic și i-au întocmit dosarul de trimitere în judecată nu aveau competența materială să efectueze urmărirea penală, pentru această activitate trebuiau să fie desemnați de către Inspectoratul General al prin dispoziție.
Ca atare au fost încălcate dispoz.art. 27 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, situație în care prima instanță trebuia să restituie cauza procurorului pentru refacerea urmăririi penale și nu să procedeze la judecarea acestuia, hotărârea pronunțată fiind astfel lovită de nulitate absolută potrivit art. 197 al.2 pr.penală.
S-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Tribunalul Prahova prin decizia penală nr. 223 din 29.09.2008, a admis apelul declarat de inculpatul, dar pentru alte considerente și anume, prin înlăturarea pedepsei accesorii prev.de disp.art. 64 lit.a teza a-II-a, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții colective publice, menținând restul dispozițiilor sentinței atacate.
Din considerentele deciziei instanței de control judiciar rezultă că, prima instanță a reținut corect situația de fapt și încadrarea juridică a faptei.
Cei doi agenți de poliție care au constatat comiterea infracțiunii au calitatea de agenți de poliție rutieră și totodată de organe de cercetare ale politiei judiciare având competența materială de a efectua acte de urmărire penală privind săvârșirea infracțiunilor la regimul circulației rutiere prev. de nr.OUG195/2002 republicată.
Ca atare, s-a apreciat că motivele invocate de inculpat sunt neîntemeiate întrucât au fost respectate dispoz. legale cu privire la competența organului de cercetare ale poliției judiciare de a efectua urmărirea penală cu privire la infracțiunea comisă la legea circulației.
Totodată, tribunalul a constatat că și pedeapsa aplicată inculpatului a fost just individualizată în raport de criteriile prev.de art. 72, așa încât, prima instanță a făcut o justă aplicare și interpretare a acestor dispozițiuni, ținând seama de persoana făptuitorului și de starea de recidivă postcondamnatorie reținută la încadrarea juridică a faptei.
Decizia a fost atacată în termen legal cu recurs de către inculpatul, care prin apărător ales a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârilor și pe fond a se dispune achitarea pe motivul de recurs prev.de art. 385/9 pct.10 teza ultimă, pr.penală, în sensul că la dosarul cauzei nu este vreo dovadă care să ateste calitatea de organ de cercetare penală a celor doi agenți de poliție care au instrumentat cauza.
O altă critică se referă la greșita individualizare a pedepsei invocând cazul de casare prev. de art. 385/9 al.1 pct.14 pr.penală, în sensul că instanța a aplicat o pedeapsă greșit individualizată în raport cu prevederile art. 72
Pe situația de fapt se arată că infracțiunea dedusă judecății a fost comisă pe un drum public, într-o comună izolată, pe o stradă puțin circulată și fără a pune în pericol siguranța participanților la trafic, având în vedere ora constatării ( ora 2,00 ) și distanța de câteva sute de metri parcursă.
Pe de altă parte s-a mai precizat că fapta nu a generat o stare de pericol concret, nu a fost urmată de un eveniment rutier ori de alte consecințe, decât crearea unei stări de pericol generic.
Ca atare, urmează a se avea în vedere la reindividualizarea pedepsei și circumstanțele personale ale inculpatului care provine din familie organizată, este salariat și cu un comportament corespunzător în colectivitate.
Curtea verificând hotărârea atacată conform art. 385/14 pr.penală, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, în raport de criticile invocate și în limita cazurilor de casare prev.de art. 385/15 pct.9 pr.penală, constată că recursul declarat de inculpatul este nefondat, așa cum se va arăta în continuare:
Situația de fapt a fost corect reținută de instanța de fond, așa cum a fost expusă pe larg la început, iar probele administrate în cauză dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului care la data de 29.07.2007 în jurul orelor 2,00 a condus pe drumurile publice din comun., un autoturism fără a poseda permis de conducere, fiind identificat de către organele de poliție din cadrul Postului de Poliție al comunei respective.
Încadrarea juridică a faptei este de asemenea corespunzătoare.
Critica invocată de inculpat în sensul că lucrătorii de poliție de la Postul din comună nu aveau competența materială să efectueze acte de urmărire penală și că la dosar nu există nicio dovadă care să ateste calitatea de organ de cercetare penală a celor doi agenți de poliție, este neîntemeiată.
Lucrătorii de poliție respectivi au calitatea de organ de cercetare penală și au competența efectuării cercetării infracțiunilor în conformitate cu disp.art. 27 din Legea nr. 218/2002 și respectiv art. 2 din nr.OUG 195/2002, republicată.
Și cea de a doua critică ce vizează individualizarea pedepsei aplicate inculpatului este neîntemeiată.
Pedeapsa de 1 an închisoare la care a fost condamnat inculpatul și care constituie de altfel limita minimă prevăzută de textul de lege pentru fapta săvârșită, a fost bine individualizată în raport de criteriile prev.de art. 72, instanța de fond ținând seama de elementele care au caracterizat persoana făptuitorului, de pericolul social al faptei și de modul concret în care aceasta a fost săvârșită.
Cuantumul pedepsei de 1 an închisoare corespunde rolului preventiv educativ al pedepsei prev.de art. 52, este o pedeapsă dreaptă și ca atare nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante personale prev.de art. 74, în favoarea inculpatului pentru reducerea acesteia sub limita minimă prevăzută de textul de lege.
Pe de altă parte și revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 11 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 673 din 7.11.2006 a Judecătoriei Câmpina și executarea acesteia alături de pedeapsa de 1 an închisoare stabilită prin sentința penală de față, s-a făcut cu respectarea dispoz.art. 83 așa încât și sub acest aspect hotărârile anterioare sunt legale.
În consecință, Curtea constată că recursul declarat de inculpatul este nefondat și va fi respins în consecință conform art. 385/15pct.1 lit.b pr.penală.
Văzând și disp.art. 192 al.2 pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și C, născut la 3 iunie 1981, domiciliat în comuna, sat, str. -,. 4,.1,.2, jud.P, împotriva deciziei penale 223/29.06.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova și sentinței penale nr.86/06 martie 2008 Judecătoriei Câmpina.
Obligă recurentul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 februarie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ion Stelian
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./ 04.03.2009
dos. nr- judecătoria Câmpina
dos. nr- Tribunalul Prahova
,
de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Ștefan FieraruJudecători:Ștefan Fieraru, Vasile Mărăcineanu Ion Stelian
