Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 248/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 248/2009
Ședința publică din 16 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 2: Maria Elena Covaciu
JUDECĂTOR 3: Leontin
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 56/A/5.02.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent, avocat, lipsă fiind inculpatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și reindividualizarea pedepsei în sensul reducerii acesteia. Apreciază că pedeapsa aplicată este prea mare față de fapta săvârșită.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat, învederând instanței faptul că inculpatul a perseverat în săvârșirea infracțiunilor la legea circulației.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
În deliberare, constată că prin sentința penală nr. 63/2008 Judecătoria Hațega condamnat pe inculpatul la 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată.
În baza art. 83 alin.1 cod penal a revocat suspendarea condiționată executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr.174/2006 a Judecătoriei Hațeg, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
A privat pe inculpat de exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal, în condițiile și pe durata prevăzute de art.71 Cod penal.
În baza art. 191 Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata sumei de 410 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu a stabilit să fie suportată anticipat din fondurile Ministerului d e Justiție.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 05.04.2007, inculpatul s-a deplasat în comuna împreună cu numiții și, acesta din urmă conducând autoturismul marca 1310, proprietatea sa, cu numărul de înmatriculare -, iar la întoarcere inculpatul, care nu posedă permis de conducere, i-a solicitat lui să îl lase pe el să conducă autoturismul, acesta acceptând, astfel că cei doi, împreună cu martora -- au plecat cu autoturismul condus de inculpat.
Pe DJ 687, în localitatea, autoturismul a fost oprit de un echipaj de poliție, moment în care inculpatul încercând să schimbe locul cu numitul, care se afla pe scaunul din dreapta față.
Pentru a reține această stare de fapt, instanța de fond a avut în vedere depoziția martorului (fila 57), care a declarat că a încercat să schimbe locul cu inculpatul în momentul în care au fost opriți de organele de poliție. Tot acest martor a mai afirmat că inculpatul la poliție a susținut că posedă permis de conducere, iar mai târziu a recunoscut că nu are carnet de conducere.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal și anume: pericolul social concret al faptei, persoana făptuitorului, consecințele faptei, limitele pedepsei, precum și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În acest context, s-a ținut cont de faptul că deși inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, acesta posedă antecedente fiind condamnat prin sentința penală nr.174/03.10.2006 a Judecătoriei Hațeg, la o pedeapsă de 6 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării, tot pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, în concurs cu infracțiunea de părăsire a locului unui accident de circulație fără încuviințarea organelor de poliție, astfel că nu i s-au acordat circumstanțe atenuante prev. de art. 74 și nu va beneficia va nici de aplicarea dispozițiilor art. 76 Cod penal, privind coborârea pedepsei sub limita specială prevăzută de lege,
În baza art. 83 alin.1 cod penal s-a revocat suspendarea condiționată executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 174/2006 a Judecătoriei Hațeg, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
A privat pe inculpat de exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal, în condițiile și pe durata prevăzute de art.71 Cod penal.
Împotriva acestei sentințe a înaintat apel în termen inculpatul.
Apelul înaintat nu a fost motivat în scris.
În susținerea orală a apelului, prin apărător, s-a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței atacate și, reținând circumstanțe atenuante prev. de art.74, 76.Cod Penal în favoarea inculpatului, a se aplica acestuia o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege având în vedere conduita sinceră a inculpatului. Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Prin decizia penală nr. 56/A/05.02.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara Secția penală în dosar penal nr- a fost admis ca fondat apelul promovat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 63/2008 a Judecătoriei Hațeg, sentința penală atacată fiind desființată cu următoarele consecințe:
Înlăturarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. a teza I Cod penal în condițiile art. 71 Cod penal.
Au fost menținute în rest dispozițiile sentinței penale atacate.
În considerentele deciziei Tribunalul Hunedoaraa reținut următoarele aspecte de fapt și de drept:
Instanța de fond a reținut în mod corect starea de fapt comisă de inculpat, raportat la probațiunea administrată și a realizat o justă încadrare juridică a faptelor.
Cât privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, se constată că prima instanță a analizat în mod obiectiv prevederile art. 72 Cod penal și a avut în vedere persoana făptuitorului, respectiv atitudinea sinceră, dar și prezența antecedentelor penale și, raportat la împrejurările concrete de comitere a faptei și rezultatul produs, a considerat că nu se impune acordarea de circumstanțe atenuante.
Apelul înaintat a fost privit însă ca fiind fondat pe considerentul că instanța de fond nu a avut în vedere decizia LXXIV a Înaltei Curți de Casație și Justiție Secțiile Unite, prin care s-a stabilit că prevederile art. 64 lit. a teza I-c Cod penal nu se aplică în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile prev. de art. 71 al. 3 Cod penal.
Astfel, având în vedere natura și gravitatea faptei comise de inculpat, precum și persoana acestuia - a se vedea criteriile referitoare la persoana inculpatului menționate mai sus - a fost admis apelul înaintat de inculpat sub acest aspect.
Împotriva deciziei a declarat recurs în termenul legal impus de art. 3853Cod procedură penală, inculpatul, aducându-i critici pentru netemeinicie sub aspectul individualizării sancțiunii penale aplicate și pe care o consideră prea severă raportat la gradul concret de pericol social al faptei, cât și la unele elemente ce puteau fi apreciate circumstanțe atenuante în accepția art. 74 Cod penal - vârsta sa, conduita socială adecvată, etc. (fila 3 dosar recurs).
Verificând legalitatea și temeinicia deciziei penale atacate în raport cu aspectele critice expuse, dar și din oficiu, în limitele impuse de art. 3859al. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul nu este fondat.
1. Curtea arată că Tribunalul d e primă instanță a stabilit o pedeapsă adecvată și care corespunde pe deplin exigențelor instituite de art. 72 Cod penal.
2. Curtea sesizează că pedeapsa aplicată inculpatului este la limita minimului special prevăzut de lege pentru această infracțiune, în condițiile în care, acesta persistă în comiterea acelorași fapte, fiind condamnat anterior pentru săvârșirea unei infracțiuni similare, la pedeapsa de 6 luni închisoare (cu reținerea dispozițiilor art. 74 Cod penal).
3. Curtea arată că în circumstanțele date (conducerea unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, punerea în pericol a vieții persoanelor care se aflau în autoturism datorită inaptitudinilor specifice unei atare situații, urmările care s-ar fi putut produce), conduita procesuală adecvată invocată de către inculpat nu reprezintă un temei suficient care să justifice atenuarea răspunderii penale prin reținerea circumstanțelor atenuante.
4. Curtea reține că inculpatul se află în interiorul termenului de încercare stabilit de instanță, care i-a acordat clemență prin suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare și nu și-a luat minimele precauții pentru a înlătura o altă încălcare a legii.
5. Față de cele ce preced, Curtea reținând că reducerea sancțiunii penale nu este justificată de rațiuni plauzibile și nu ar oferi garanții certe sub aspectul atingerii scopului educativ și preventiv al pedepsei, va respinge ca nefondat recursul, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală cu consecința obligării sale la cheltuieli judiciare către stat, conform art. 192 al. 2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 56/A/5.02.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod procedură penală, obligă pe inculpat să plătească statului suma de 360 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 16.04.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./04.05.2009
jud. apel,
jud. fond
Președinte:Dana GhițoaicaJudecători:Dana Ghițoaica, Maria Elena Covaciu, Leontin